Alte cereri. Decizia 9/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.9
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Stoicescu Maria
JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI RÂMNICU cu sediul în Râmnicu S,-, Județul B șiDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICEcu sediul în B,-, Județul B, împotriva sentinței nr.1139 bis din 14 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamantul domiciliat în Râmnicu S, str.1 - 2. -. 10, Județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurentele-pârâte Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Râmnicu, Direcția Generală a Finanțelor Publice și reclamantul .
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, față de împrejurarea că recurentele-pârâte au solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit art. 242 alin.2 pr.civilă, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, sub nr-, reclamantul a solicitat, ca în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice Râmnicu S și Direcția Generală a Finanțelor Publice B, pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună anularea actului administrativ fiscal seria - nr.- prin care s-a stabilit taxa de primă înmatriculare de 5728 lei privind autoturismul Skoda cu număr de înmatriculare -, să-i fie restituită suma de 5728 lei reprezentând taxa de primă înmatriculare cu dobânda aferentă, potrivit OG nr.9/2000, de la data încasării sumei -7.11.2007, până la restituirea efectivă și să fie obligate pârâtele la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în luna noiembrie 2007 a cumpărat un autoturism marca Skoda din Cehia, iar pentru înmatriculare i s-a impus plata sumei de 5728 lei cu titlu de primă înmatriculare în România, taxă ce a fost achitată cu talonul pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții seria - nr.-, împotriva actului administrativ prin care s-a stabilit taxa de primă înmatriculare, reclamantul a formulat contestație, iar prin adresa nr. 5844/21.05.2008 i s-a comunicat că taxa a fost percepută în mod legal, însă, consideră că taxa de primă înmatriculare stabilită de art. 214 din Codul fiscal, contravine art. 90 din TCE, iar actele emise de pârâta Râmnicu S sunt acte administrative în înțelesul art. 2 alin.2 lit.c din Legea nr.554/2004, prin încasarea respectivei taxe i s-a cauzat un prejudiciu, ce este reprezentat de cuantumul taxei, de folosul nerealizat, reprezentat de dobânda legală, conform OG nr.9/2000.
După administrarea probei cu înscrisuri, Tribunalul Buzăua pronunțat sentința nr. 1139 bis din 14 octombrie 2008 prin care a admis acțiunea reclamantului, a anulat actul administrativ fiscal, seria - nr.- din 28 ianuarie 2008 emis de DGFP B, a dispus restituirea către reclamant a sumei de 5728 lei reprezentând taxă de primă înmatriculare, cu dobânda legală aferentă, calculată de la data încasării sumei, până la restituirea efectivă și a obligat pârâtele în solidar la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, a reținut Tribunalul Buzău că taxa specială pentru autoturisme este reglementată de art. 2141alin.1 și 5 și art. 2142din Legea nr.571/2003, însă aceste dispoziții legale contravin prevederilor art. 90 paragraful I din Tratatul privind UE, așa cum a fost modificat prin Tratatul d l Amsterdam, nici un stat membru neputând aplica direct sau indirect impozite interne de orice natură, pentru produsele altor state membre mai mari decât celor ce se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, prin încasarea taxei pentru autoturismul cumpărat de din Cehia nu a fost respectat principiul nediscriminării produselor importate în raport de produsele interne, pentru autoturismele înmatriculate în România, nefiind percepută o astfel de taxă, nefiind asigurată libera circulație a mărfurilor. De asemenea, instanța de fond a înlăturat apărările pârâtelor Râmnicu S și DGFP B, potrivit cărora încasarea taxei este legală, s-a aplicat dreptul intern, iar dispozițiile legale în cauză nu au fost abrogate sau declarate neconstituționale, întrucât, urmare aderării la UE, prevederile tratelor constitutive și celorlalte reglementări comunitare au caracter obligatoriu, prioritar față de dispozițiile contrare din legile interne, iar autoritatea judecătorească împreună cu Parlamentul, Președintele României și Guvernul, garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării.
A concluzionat Tribunalul Buzău că actele emise de cele două pârâte sunt acte administrativ fiscale, în sensul art. 41 din OG nr.92/2003, sunt cenzurabile, pe calea contenciosului administrativ, în cauză, există o diferență de tratament reprezentată de o discriminare a regimului juridic fiscal, ce contravine dispozițiilor TCE, suma plătită de reclamant nu era datorată conform legislației comunitare, astfel că, reclamantul are interesul legitim de a recupera suma în cauză.
Împotriva acestei soluții au declarat recurs pârâtele, criticând sentința nr. 1139 bis din 14 octombrie 2008 pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitându-se admiterea căii de atac, casarea hotărârii, iar pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, în ceea ce privește Râmnicu S și ca promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, în ceea ce privește DGFP
În motivarea recursului, pârâta Râmnicu Saa rătat că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art. 41 și 43 din Codul d e procedură fiscală, chitanțele pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții nu sunt acte administrativ fiscale, neîndeplinind condițiile de formă cerute de actul normativ indicat.
De asemenea, s-a arătat că la 1 iulie 2008 a intrat în vigoare OUG 50/2008 prin care a fost instituită taxa de poluare pentru autovehicule, fiind reglementată și procedura pentru restituirea diferenței dintre suma achitată de contribuabili în perioada 1.01.2007 - 30.01.2008, cu titlu de taxă specială și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare pentru autovehicule, deci, prevăzută restituirea în parte a acestei taxe și nu integrală, actul normativ nou fiind conform cu criteriile europene în această materie.
Recurenta DGFP Baa rătat în motivarea căii de atac, că instanța nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată prin întâmpinarea din 5 iunie 2008 și reiterată în ședința publică din 14 octombrie 2008, reținându-se în mod greșit că această instituție a emis o decizie prin care s-a soluționat contestația formulată de reclamant, impunându-se admiterea acestei excepții și respingerea acțiunii, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Această recurentă a mai susținut că taxa prevăzută de art. 214 alin.1-3 din Codul fiscal a fost reglementată prin Legea nr.343/2006, luând naștere raportul de drept material fiscal din care rezultă dreptul determinat de a percepe taxa și obligația corelativă de o plăti, prin OUG nr.50/2008 privind instituirea taxei de poluare s-a dispus numai restituirea în parte a taxei achitate în perioada 1.01.2007 - 30.06.2008 și nu restituirea în integralitate a acesteia, instanța de fond a apreciat că perceperea taxei este o diferență de tratament, o discriminare, prin care se încalcă dispozițiile TCE, fără a avea în vedere împrejurarea că stabilirea unei taxe speciale este o opțiune a legiuitorului, în scopul corelării legislației române fiscale cu cea a Uniunii Europene, fiind emisă OUG nr.50/2008.
Curtea, examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a normelor legale incidente în cauză, art. 304 și 3041pr.civilă, constată că cele două recursuri nu sunt fondate, pentru considerentele ce succed:
În anul 2007 reclamantul a achiziționat din Cehia, țară membră a, un autoturism Skoda, fabricat în anul 2002, pentru care a achitat în România ca taxă de primă înmatriculare suma de 5728 lei, potrivit chitanței seria - nr.-/7.11.2007, taxă specială ce a fost introdusă în Codul Fiscal art.2141,3prin Legea nr. 343/2006, fiind limitată în ceea ce privește obligativitatea plății sale prin nr.OUG 110/2006, numai pentru autoturismele și autovehiculele comerciale, cu excepția celor special echipate pentru persoanele cu handicap și a celor aparținând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și membrilor acestora, precum și altor organizații și persoane străine cu statut diplomatic ce își desfășoară activitatea în România. Această taxă este reglementată și de Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal art. 311,2, prevederi legale în baza cărora a fost calculată taxa de primă înmatriculare pentru autoturismul achiziționat de către reclamant.
Potrivit Legii nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de Aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, Statul Român și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originale ale comunității dinainte de aderare, astfel că dispozițiile din dreptul comunitar se aplică în mod direct, prioritar și imediat în ordinea juridică națională a fiecărui stat membru. În conformitate cu art.90 paragraful 1 din nici un stat membru nu poate aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele ce se aplică direct
sau indirect produselor naționale similare, această reglementare europeană are caracter obligatoriu și prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, principiu statuat de art.148 alin.2 din Constituția României. Astfel, instituirea și obligativitatea plății taxei speciale, prevăzută de Codul Fiscal numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și neînmatriculate în România este contrară dispozițiilor art.90 (1) din Tratat, iar urmare efectului direct și prioritar al dreptului comunitar se aplică în ordinea juridică a Statului Român aceste prevederi europene și nu cele ale art.2141,3din Codul Fiscal, în mod corect concluzionându-se de instanța de fond că reclamantul nu datorează taxa specială de primă înmatriculare pentru autoturismul second-hand, achiziționat în 2007 din Cehia, prin plata acestei taxe i s-a cauzat un prejudiciu, pârâții fiind obligați să acopere paguba și folosul nerealizat, respectiv să restituie suma plătită cu titlu de taxă, cu dobânda legală prevăzută de art. 3 alin.3 din nr.OG 9/2000.
În ceea ce privește recursul declarat de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Râmnicu S, Curtea constată că motivul potrivit căruia, chitanța pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții nu este act administrativ fiscal, neîndeplinind condițiile de formă prevăzute de Codul d e procedură fiscală, nu este fondat, întrucât prin plata și refuzul de restituire a taxei de primă înmatriculare, reclamantul a fost vătămat în drepturile sale, este îndreptățit să se adreseze instanței de contencios administrativ în condițiile prevăzute de art. 1 și 2 lit.a,b și c din Legea contenciosului administrativ, cu modificările ulterioare. Mai mult decât atât, chitanța prin care a fost percepută taxa pentru primă înmatriculare este act administrativ fiscal, așa cum este definit de art. 41 din Codul d e procedură fiscală, întrucât este emis în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale.
Referitor la motivul de recurs comun celor două recurente, potrivit căruia, în prezent este în vigoare OUG nr. 50/2008 ce instituie procedura de restituire a diferenței dintre suma achitată de contribuabili, în perioada 1.01.2007 - 30.06.2008 și taxa de poluare, fiind prevăzută de legiuitor restituirea în parte a acestei taxe și nu integrală, Curtea constată că este nefondat, întrucât acest act normativ a intrat în vigoare la 1.07.2008, nu se aplică retroactiv, reclamantul a solicitat restituirea taxei de primă înmatriculare la 20 mai 2008, ulterior, a investit instanța de judecată cu prezenta acțiune la 26 mai 2008, înainte de emiterea actului normativ în discuție, prin care s-a recunoscut caracterul nelegal al taxei de primă înmatriculare, urmare negocierilor purtate între Comisia Europeană și Guvernul României, pentru a se asigura respectarea normelor de drept comunitar, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene, astfel că, procedura instituită de acest act normativ se aplică cererilor formulate după intrarea sa în vigoare.
Motivul de recurs al recurentei B, potrivit căruia această instituție nu are calitate procesuală pasivă, iar instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției invocate prin întâmpinarea depusă la 5 iunie 2008, reiterată în ședința publică din 14 octombrie 2008, Curtea constată că nu este fondat, întrucât această pârâtă nu a formulat în dosarul de fond întâmpinare, ci precizări la 21 august 2008, însă, prin acest înscris nu a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, ci a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nelegală ( filele 13-15 dosar fond), iar, în ședința publică din 14 octombrie 2008 Baf ost prezentă prin consilier juridic, însă nu a susținut o astfel de excepție, cum rezultă din practicaua hotărârii recurate (fila 25 dosar fond). Această excepție invocată ca motiv de recurs nu este întemeiată, întrucât reclamantul a solicitat restituirea taxei de primă înmatriculare adresându-se Râmnicu S cu cerere în acest sens la 20 mai 2008, iar prin adresa nr. 5844 din 21 mai 2008, Direcția Generală a Finanțelor Publice Bac omunicat intimatului că respectiva taxă specială a fost percepută în mod legal, prin acest răspuns s-a considerat prejudiciat în drepturile sale, a investit instanța cu prezenta acțiune solicitând repararea prejudiciului cauzat.
Nici motivul de recurs susținut de către recurenta DGFP B privind legalitatea taxei de primă înmatriculare nu este întemeiat, întrucât legislația comunitară prevede ca nivelul taxelor aplicate produselor comunitare să nu fie mai mare decât cele ce se aplică direct sau indirect produselor interne similare, ori, în cauza de față taxa de primă înmatriculare reglementată de art. 2141-3din Codul fiscal este prevăzută numai pentru autoturismele și autovehiculele înmatriculate în celelalte state comunitare, neînmatriculate în România, o astfel de taxă nefiind prevăzută pentru autoturismele autohtone produse și înmatriculate în statul român, încălcându-se deci, principiul liberei circulației a mărfurilor între statele comunitare, în condiții normale de concurență, reglementarea română este contrară art. 90 (1) din Tratatul Uniunii Europene, dispoziție ce se aplică în ordinea juridică a României, urmare efectului prioritar direct și imediat al dreptului comunitar și în conformitate cu art. 148 alin.2 din Constituție.
Față de aceste considerente, Curtea constată că, în mod corect Tribunalul Buzăua constatat că, prin plata taxei de primă înmatriculare și prin refuzul restituirii acesteia, reclamantul a fost vătămat în drepturile sale, are interesul legitim de a cere repararea prejudiciului cauzat egal cu suma plătită cu titlu de taxă specială și a folosului nerealizat reprezentat de dobânda legală așa cum este reglementată de OG 9/2000, hotărârea recurată nu este afectată de nelegalitate sau netemeinicie, recursurile nu sunt fondate, urmând ca în conformitate cu art. 312 alin.1 pr.civilă, să fie respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ambele recursuri declarate de pârâteleADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI RÂMNICUcu sediul în Râmnicu S,-, Județul B și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, Județul B, împotriva sentinței nr.1139 bis din 14 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamantul domiciliat în Râmnicu S, str.1 - 2. -. 10, Județul B, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 ianuarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./16.01.2009
f- - Tribunalul Buzău
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Stoicescu MariaJudecători:Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
