Alte cereri. Decizia 90/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 90/R-
Ședința publică din 25 Ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Bătrînu judecător
- -, judecător
- -, judecător
, grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâții CONSILIUL LOCAL și PRIMARUL COMUNEI, cu sediul în comuna, județul A, împotriva sentinței nr. 448/CA din 17 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă- Complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul- reclamant Cabinetul Medical Individual Dr..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că la dosar au fost depuse concluzii scrise din partea recurenților- pârâți.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată recursul în stare de judecată și îl reține spre soluționare.
CURTEA
Prin cererea nr-, reclamantul Cabinet Medical Individual - Dr. din localitatea a chemat în judecată pe pârâții Consiliul Local și Primarul com., solicitând Tribunalului Argeș să-i oblige: să răspundă la cererile reclamantului privind cumpărarea spațiului medical, să întreprindă procedurile stabilite de OUG nr.110/2005 în vederea vânzării spațiului în care reclamantul își desfășoară activitatea medicală și să încheie contractul de vânzare-cumpărare cu acesta, să constate nulitatea absolută a Hotărârii Consiliului Local privind refuzul de vânzare a spațiului respectiv, cu suportarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că a fost înființat și organizat potrivit OG nr.124/1998, și desfășoară activitate medicală în spațiul atribuit de Consiliul Local, în temeiul unui contract de concesiune. A solicitat în mod repetat cumpărarea spațiului respectiv, însă a aflat în mod neoficial că exista o hotărâre de consiliu local pentru refuzul de vânzare a spațiului respectiv. Pârâții nu respectă dispoz. OUG 110/2005 și HG 884/2004 și nu a încunoștințat pe reclamant că spațiul său face obiectul vânzării. De asemenea, nu a fost constituita o comisie pentru vânzarea spațiilor medicale, deși Instituția Prefectului Jud. Aaî ncunoștințat pe pârâți despre obligațiile lor prev. de OUG 110/2005.
Hotărârea Consiliului Local privind refuzul de vânzare a spațiului medical nu a fost comunicată reclamantului și, în orice caz, este nulă de drept față de OUG 110/2005.
Prin sentința nr.448/CA/17 septembrie 2007, Tribunalul Argeș - Secția civilă - Complet special pentru contencios administrativ a admis în parte acțiunea reclamantului și a obligat pe pârâți să îndeplinească procedura prev. de OUG 110/2005 modificată și să răspundă reclamantului la cererile nr. 3506 și 3507/11.05.2007. A respins ca lipsit de obiect capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a hotărârii.
În motivarea sentinței, prima instanță a reținut următoarele:
Prin OUG nr. 110/2005, modificată și completată prin Legea nr.236/2006, s-a aprobat vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ teritoriale, cu destinație de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical.
Prin aceste acte normative s-au prevăzut proceduri obligatorii de urmat de către autoritățile publice locale și județene în vederea vânzării spațiilor în care funcționează cabinete medicale.
Totodată, s-a prevăzut și posibilitatea de a se putea cumpăra terenul aferent spațiului în care funcționează cabinetul medical, precum și terenul aferent spațiilor de folosință comună.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că între reclamant și Consiliul Local, reprezentat prin primar, a fost încheiat contractul de concesiune din 27.12.2004 pentru suprafața de 18,20. conform schiței anexe la contract, predat la aceeași dată reclamantului.
Reclamantul deține autorizația de funcționare nr.1370/11.11.2002 emisă de Direcția de Sănătate Publică A și este înregistrat în Registrul Unic al Cabinetelor Medicale din județul A sub nr.-/11.10.1999.
Reclamantul cu cererile nr. 3506 și 3507/11.05.2007, s-a adresat pârâților în vederea cumpărării spațiului în care își desfășoară activitatea.
Nu s-a făcut dovada în cauză că pârâții au realizat procedura impusă de nr.OUG110/2005, modificată și completată prin Legea nr.236/2006, și că au răspuns cererilor formulate de reclamant.
Pentru capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității hotărârii de consiliul local privind respingerea cererii de vânzare a spațiului medical, prima instanță a reținut nu s-a făcut dovada existenței unei astfel de hotărâri.
Împotriva sentinței au formulat recurs pârâții care, invocând dispozițiile art.304 pct. 9 Cod pr.civilă, au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că:
Nu a beneficiat de o apărare calificată la judecata în fond a cauzei, întrucât consilierii locali nu au căzut de acord asupra numirii unui reprezentant în instanță.
Instanța nu a luat în considerare punctul de vedere al Consiliului Local care a arătat că spațiile medicale sunt în domeniul public al comunei și sunt inalienabile.
Greșit s-a reținut de către instanța de fond că pârâții nu răspuns la adresele nr. 3506 și 3507/11.05.2007, de vreme ce fiecărui medic i-a fost comunicată Hotărârea nr. 23/31.10.2006 emisă de Consiliul Local prin care s-a stabilit în mod clar că spațiile medicale nu se vând pentru că sunt în domeniul public.
La data de 24.01.2008, recurentul Consiliul Local, prin Primar, a invocat și neconstituționalitatea OUG nr. 110/2005 în raport de Decizia nr. 87/09.10.2007 pronunțată de Curtea Constituțională.
Examinând sentința prin prisma motivelor de fapt și de drept de recurs invocate, văzând și dispozițiile art. 304 pct.9, 3041și 306 alin. 2 Cod proc. civilă, Curtea constată că recursul este fondat.
Curtea nu va reține motivul de recurs referitor la faptul că pârâții nu au beneficiat de o apărare corectă în fața instanțe de fond, întrucât din acest punct de vedere prima instanța nu a încălcat normele legale, iar culpa aparține înșiși pârâților care nu și-au desemnat un reprezentant.
Curtea constată, însă, că OUG nr.110/2005 a fost declarată neconstituțională și că, întrucât nu a fost modificată de către Parlament sau Guvern în termenul prevăzut de art. 147 din Constituția României, ea și-a încetat efectele juridice.
Întrucât încetarea efectelor juridice ale actului normativ respectiv a intervenit în cursul judecății, Decizia de neconstituționalitate nr.871/9.10.2007 fiind general obligatorie și având efecte pentru viitor, Curtea constată că în sarcina pârâților nu pot fi stabilite obligații ce decurg din aplicarea OUG 110/2005. Astfel, procedura stabilită de prima instanță în sarcina pârâților este cea prev. de OUG 110/2005 și obligația nu pot fi menținută în actualele condiții în care ordonanța de urgență nu mai poate produce efecte juridice.
În legătură cu obligarea pârâților de a răspunde la petițiile nr. 3506 și 3507/11.05.2007, Curtea constată, pe de o parte, că respectivele petiții au constituit procedura prealabilă pe care reclamantul a făcut-o mai înainte de a-i acționa în judecată pe pârâți, iar nu cereri inițiale cu privire la recunoașterea unui drept. Din acest punct de vedere este fără relevanță a-i obliga pe pârâți sa răspundă la procedura prealabilă după ce reclamantul i-a acționat deja in judecata pentru recunoașterea dreptului.
Pe de altă parte, și respectivele cereri sunt legate tot de procedura și de drepturile reglementate de OUG 110/2005 și, de vreme ce s-a reținut mai sus că aceasta nu mai produce efecte juridice, fiind neconformă cu Constituția României, se apreciază o dată în plus că nu se mai impune menținerea obligației pârâților de a răspunde acestora.
Pentru cele expuse, văzând și dispozițiile art.312 alin.1, 2 și 3 Cod pr.civilă, Curtea va admite recursul pârâților și va modifica în parte sentința primei instanțe în sensul respingerii ca neîntemeiată a cererii reclamantului referitoare la îndeplinirea procedurii prev. de OUG 110/2005, modificată, și la obligația pârâților de a răspunde la cererile nr. 3506 și 3507/11.05.2007. Va menține sentința în rest.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâții CONSILIUL LOCAL și PRIMARUL COMUNEI, cu sediul în comuna, județul A, împotriva sentinței nr. 448/CA din 17 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă- Complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul- reclamant Cabinetul Medical Individual Dr..
Modifică în parte sentința primei instanțe în sensul că respinge ca neîntemeiată cererea reclamantului referitoare la îndeplinirea procedurii prev. de OUG 110/2005, modificată, și la obligația pârâților de a răspunde la cererile nr. 3506 și 3507/11.05.2007.
Menține sentința în rest.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
30.01.2008
Red./4 ex
Jud.fond.
Președinte:Ioana BătrînuJudecători:Ioana Bătrînu, Ioana Miriță, Corina Georgeta
