Anulare act administrativ . Decizia 10/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.10
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04.01.2010
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Cosma Carmen Valeria
JUDECĂTOR 2: Duican Doina
JUDECĂTOR 3: Păun
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 împotriva sentinței civile nr.2327/19.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX - de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul reclamant prin mandatar, lipsind recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că intimatul reclamant a depus la dosar, la data de 16.12.2009, întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimatul reclamant, prin mandatar, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2327/19.06.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr.11435/3CA/2009 au fost respinse excepțiile admisibilității acțiunii și a lipsei calității pasive a Administrația Finanțelor Publice sector 4 B, precum și cererea de chemare în garanție a Administrației Fondului pentru Mediu; a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor și respinsă excepția necompetenței materiale.
A fost admisă acțiunea reclamantului prin mandatar în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală-Administrația Finanțelor Publice sector 4, fiind obligată pârâta să restituie reclamantului suma de 1549 lei, reprezentând taxa de poluare.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că refuzul pârâtei de a restitui taxa de poluare achitată în cuantum de 1.549 lei actualizată este nejustificată, întrucât instituirea acestei taxe prin dispozițiile OUG 50/2008, contravine prev.art.90 par.1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, normele comunitare având caracter prioritar în raport cu cele naționale conform Constituția României, cât și jurisprudenței Curții de Justiție Europene și prevederilor Lg.157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană.
A mai reținut instanța că prin taxa de poluare instituită prin dispozițiile OG 50/2008, cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehiculele second-hand deja înmatriculate în România și totodată se instituie un alt tip de discriminare între persoanele care au solicitat înmatricularea autovehiculelor anterior datei de 01.07.2008 data adoptării OUG 50/2008 și cele care au solicitat înmatricularea ulterior.
Astfel fiind, instanța de fond constată că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de disp.art.1 alin.1,2 alin.2 și 8, alin.1 din Lg.554/2004 rep. pentru ca reclamantul să se adreseze instanței de contencios administrativ, în vederea analizării actului vătămător, recunoașterii dreptului pretins și reparării pagubei.
Împotriva acestei sentințe,în termen legal a formulat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice sector 4 B, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului formulat, recurenta pârâtă a susținut în esență că în mod greșit instanța de fond a apreciat ca fiind neîntemeiate excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Administrația Finanțelor Publice sector 4 ca și respingerea cererii de chemare în garanție a Administrației Fondului de Mediu.
Pe fondul cauzei, recurenta pârâtă a susținut că disp.art.90 din Tratatul Comunității Europene menționate în motivarea hotărârii, nu sunt incidente în cauză, întrucât taxa de poluare urmează a fi plătită de toți proprietarii de autoturisme sau autovehicule, indiferent de proveniența acestora, la momentul primei înmatriculări în România, iar principiul "poluatorul plătește" pe care se bazează și instituirea taxei este un principiu acceptat la nivelul Uniunii Europene.
A mai susținut recurenta că prin instituirea taxei de poluare la momentul primei înmatriculări a unui autovehicul pe teritoriul unui stat membru nu sunt încălcate prevederile tratatului, prin caracterul său fiscal taxa intră în regimul intern de impozitare, domeniu rezervat exercitării prerogativelor suverane ale statelor membre, legislația europeană neinterzicând instituirea taxei.
Totodată, recurenta pârâtă a susținut că în mod greșit instanța de fond a apreciat că regimul fiscal stabilit prin OUG 50/2008 ar fi discriminator întrucât obligația plății taxei de poluare există pentru toate autoturismele/autovehiculele, indiferent de țara de proveniență a acestora.
În drept au fost invocate disp.art.304 pct.9 cod pr.civ.
Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțate de instanța de fond, susținând în esență că refuzul de restituire a taxei achitate este nejustificat întrucât a fost stabilită discriminatoriu prin OUG 50/2008 cu nerespectarea prevederilor Tratatului Uniunii Europene, care sunt prioritare în raport cu legislația internă.
Analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale incidente în cauză cât și în raport de disp.art.3041cod pr.civ. Curtea constată că recursul formulat în cauză este fondat și urmează a fi respins,a vând în vedere următoarele considerente:
Potrivit disp.art.4 din OUG 50/2008, obligația de plată a taxei de poluare intervine cu ocazia primei înmatriculări în România sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care face referire la art.3 și 9.
Art.5 alin.5 din ordonanță dispune că "dovada plății taxei va fi prezentată cu ocazia înmatriculării autovehiculului aflat în una din situațiile prev.la art.4".
Rezultă că, atât pentru ipoteza "primei înmatriculări în România" (fie pentru autovehiculul second-hand din Uniunea Europeană) cât și pentru "repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei excepții sau scutiri dintre cele la care face referire art.3 și 9" este obligatorie plata taxei de poluare dacă nu se face dovada că această taxă a fost plătită anterior.
Dacă art.5 alin.5 din OUG 50/2008 ar fi făcut precizări în sensul de a se face dovada plății taxei "în România" chiar și pentru situațiile în care taxa se achită în alt stat comunitar, dispozițiile ordonanței ar fi fost contrare prev.art.90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene.
Conform normelor comunitare în domeniul " de mediu", Uniunea Europeană și statele membre au competențe partajate, în sensul că UE acționează în concordanță cu principiul subsidiarității, numai dacă și în măsura în care obiectivele propuse nu pot fi realizate pe deplin de către statele membre și pot fi prin urmare mai bine realizate la nivel comunitar.
Statul Român având competența în reglementarea protecției mediului a instituit o taxă în concordanță cu politicile orizontale în politica mediului a UE.
Astfel fiind, Curtea constată că în mod greșit instanța de fond a reținut că ne aflăm în prezența unui regim fiscal discriminator, întrucât obligația plății taxei de poluare există pentru toate autoturismele/autovehiculele, indiferent de țara de proveniență a acestora, nefiind deci în prezența unei îngrădiri a liberei circulații a mărfurilor, principiu statuat de disp.art.90 din Tratatul Comunității Europene.
Totodată, Curtea reține că în mod eronat instanța de fond a apreciat că disp.OUG 50/2008 ar fi contrare art.90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât ar favoriza vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România și vânzarea autoturismelor noi produse în România, deoarece în categoria autoturismelor second hand înmatriculate în România, anterior emiterii ordonanței se regăsesc atât autovehiculele românești cât și autovehiculele provenite din UE.
În ceea ce privește autovehiculele second hand aflate în România la data apariției OUG 50/2008, sunt scutite de plata taxei de poluare întrucât ordonanța nu poate retroactiva pentru momentul primei înmatriculări în România.
Din această categorie fac parte atât autovehiculele românești cât și autoturismele provenite din UE și ca atare, ordonanța respectă norma comunitară și în acest caz.
Astfel fiind, Curtea constată incidența în cauză a motivului de recurs prevăzut de disp.art.304 pct.9 cod pr.civ. și în temeiul disp.art.312 al.1,2,3 cod pr.civ. va admite recursul formulat și va modifica sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 împotriva sentinței civile nr.2327/19.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX - de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant.
Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 4.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Red.DD GREFIER
EF/2ex.
26.01.2010
Tr.-09
Jud.IM
Președinte:Cosma Carmen ValeriaJudecători:Cosma Carmen Valeria, Duican Doina, Păun
