Anulare act administrativ . Decizia 1134/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.1134
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 27.04.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Duican Doina
JUDECĂTOR 2: Păun Luiza Maria
JUDECĂTOR 3: Bîcu
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA ĂȚIULOR împotriva sentinței civile nr. 1904/ 26.11.2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Călărași în contradictoriu cu intimata reclamantă.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că intimata reclamantă a depus la dosar la data de 23.04.2009 o cerere de amânare a cauzei pentru lipsă de apărare.
Curtea respinge cererea intimatei reclamante de amânare a cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare, având în vedere că recurenta pârâtă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
CURTEA
Prin cererea introdusă pe rolul Tribunalului Călărași la data de 07.10.2008 și înregistrată sub nr- (număr în format vechi 2510/), reclamanta a formulat contestație împotriva deciziei nr. 1521/02.09.2008 emisă de pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea acestei decizii și obligarea pârâtei să emită o nouă decizie prin care să evalueze și să-i acorde despăgubiri bănești pentru bunurile pe care autorul său le-a deținut în Bulgaria.
În motivarea contestației, reclamanta a arătat că prin hotărârea nr. 28/14.07.2008 Comisia Județeană C pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 i-a respins în mod neîntemeiat cererea de acordare a despăgubirilor bănești în calitate de unică moștenitoare a defunctului, pentru bunurile pe care acesta le-a deținut în orașul, Bulgaria.
Mai arată reclamanta că împotriva acestei hotărâri a formulat contestație, ce i-a fost respinsă prin decizia nr.1521/02.09.2008, cu motivația că la dosar nu există acte doveditoare care să ateste existența bunurilor imobile abandonate de autorul în mediul în, jud., deși la dosar există copii de pe Situația de avere imobiliară a autorului său și Tabelul nominal cu locuitorii de origine română care urmează a evacua teritoriul și de avere imobiliară ce posedă, din care rezultă că acesta a deținut în 0,80 ha teren arabil, 0,32 ha vie și un imobil compus din casă de locuit și teren aferent.
Prin sentința civilă nr. 1904/26.11.2008, Tribunalul Călărașia admis contestația, a dispus anularea deciziei sus-menționate, a constatat că reclamanta este îndreptățită să beneficieze de compensații bănești pentru bunurile abandonate de autorul său în Bulgaria, respectiv 0,8 ha teren agricol, 0,32 ha vii și un imobil compus de locuit și teren aferent și a obligat pe pârâtă să emită o nouă decizie prin care să invalideze hotărârea nr. 28/14.07.2008 a Comisiei Județene C pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 și să dispună trimiterea dosarului către această comisie în vederea stabilirii compensațiilor bănești cuvenite reclamantei.
În motivare, instanța de fond a arătat că prin hotărârea nr. 28/14.07.2008 Comisia Județeană C pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 a respins cererea reclamantei de acordare a despăgubirilor bănești întrucât din adresa nr. N 3/294/15.04.2008 eliberată de Ministerul Afacerilor Externe a rezultat că autorul său nu figurează cu bunuri deținute în orașul, iar prin decizia nr. 1521/02.09.2008 pârâta a respins contestația formulată de reclamantă și a menținut implicit hotărârea comisiei județene cu motivația că singurele documente doveditoare pentru bunurile urbane abandonate în Bulgaria sunt tabelele eliberate de Ministerul Afacerilor Externe și verificate de Comisia mixtă româno-bulgară, tabele în care autorul reclamantei nu figurează, acesta putând să dispună de proprietățile sale conform prevederilor art.5 din Tratat.
Conform situației de avere imobiliară întocmită de Comisia mixtă româno-bulgară și Tabelului nominal de locuitori de origine română ce urmează a evacua teritoriul și de avere imobiliară ce posedă, autorul reclamantei a deținut în proprietate și a abandonat în Bulgaria suprafața de 0,8 ha teren arabil, 0,32 ha vie și casă de locuit, însă la emiterea deciziei de invalidare pârâta a apreciat că singurul act doveditor al dreptului de proprietate asupra bunurilor abandonate pe teritoriul bulgar și trecute în proprietatea acestuia este tabelul eliberat de și verificat de Comisia mixtă româno-bulgară conform art. IV alin.5 din Anexa C la Tratat.
Dispozițiile art. IV alin. 5 din Anexa C la Tratat trebuie însă interpretate în coroborare cu cele ale art. III din Tratat
conform cărora autorul reclamantei a făcut parte din rândul celor care au participat la schimbul obligatoriu de populație, cu dispozițiile art.3 din anexa B Ia Tratat conform căreia respectivele teritorii au fost ocupate de armata bulgară până la 1.10.1940 și cu dispozițiile art.1 din Anexa C la Tratat potrivit cărora teritoriile cedate Bulgariei trebuiau părăsite de cetățenii români până la 15.12.1940.
În această situație de fapt, este limpede că autorul reclamantei și-a abandonat averea în Bulgaria până cel mal târziu la data de 15.12.1940, s-a stabilit în România nu a fost despăgubit sub nici o formă de statul R și a fost prejudiciat prin aplicarea Tratatului, fiind îndreptățit la acordarea de compensații conform dispozițiilor Legii nr. 9/1998.
De altfel, potrivit art. 5 din Legii nr. 9/1998, dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor pentru care se solicită compensații se face cu înscrisuri iar conform art.6 din HG753/1998 prin înscris în sensul art.5 din L9 1998. se înțelege orice dovadă eliberată de instituții, fără a fi limitată la tabelele întocmite de Comisia mixtă româno-bulgară, considerent pentru care aprecierile pârâtei nu pot înlocui dispozițiile legale sus-menționate.
În speță, s-a depus la dosar copie de pe averea imobiliară din care reies bunurile imobile deținute de autorul reclamantei în, fără a exista nici o dovadă din care să se poată trage în mod valabil concluzia că acesta ar fi înstrăinat bunurile pentru care s-a solicitat acordarea de compensații bănești.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta arătând că în dosar nu exista acte doveditoare, care să ateste existența bunurilor imobile abandonate de autorul în mediul în orașul, jud..
Astfel, autorul nu figurează în tabelele eliberate de Ministerul Afacerilor Externe și verificate de Comisia mixtă
româno-bulgară (singurele documente doveditoare pentru orașul, conform adresei nr.N3/294 din 15.04.2008.
Conform art. 4 alin 5 din Anexa C din Tratatul din 1940 încheiat intre România și Bulgaria, respectiv Acordul privind schimbul de populațiune română și bulgară,proprietatea imobiliară urbană, aparținând populațiunilor făcând obiectul prezentului Acord, rămâne proprietatea privată a actualilor proprietari și, în consecință, supusă legilor țării unde se află situată."
De asemenea, Decretul nr. 513/03.12.1953 la art. 2 alin. 1 prevede că,toate bunurile urbane situate pe teritoriul Populare Române în D de Nord, proprietatea persoanelor fizice sau juridice bulgare care au făcut obiectul lucrărilor Comisiei româno-bulgare instituită în Mai 1949 trec în patrimoniul Populare Române ".
La alin. 2 al aceluiași Decret se prevede că,statul bulgar obține în schimb dreptul de proprietate asupra tuturor bunurilor urbane situate pe teritoriul Populare Bulgaria în D de Sud, proprietatea persoanelor fizice sau juridice române care au făcut obiectul lucrărilor Comisiei Mixte româno-bulgare instituită în Mai 1949".
Situația mixtă Română - și Tabelul Nominal menționate în contestație nu constituie acte doveditoare cu privire la acordarea despăgubirilor pentru proprietățile din mediul, întrucât autorul reclamantei a beneficiat de prevederile art.5 din Tratatul din 1940, fiind liber să dispună neîngrădit de proprietățile sale, o perioada de 18 luni, ulterior aceasta prelungindu-se până la data încheierii Decretului nr.513/03.12.1953 pun care se definitiva situația juridică a imobilelor, din mediul, care nu fuseseră înstrăinate de proprietarii lor și care au făcut dovada existenței acestora cu actele autentice.
Din probele administrate, Curtea reține că hotărârea nr. 28/14.07.2008, Comisia Județeană C pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 a respins cererea reclamantei de acordare a
despăgubirilor bănești întrucât din adresa nr. N 3/294/15.04.2008 eliberată de Ministerul Afacerilor Externe a rezultat că autorul său nu figurează cu bunuri deținute în orașul, iar prin decizia nr. 1521/02.09.2008 pârâta a respins contestația formulată de reclamantă și a menținut implicit hotărârea comisiei județene cu motivația că singurele documente doveditoare pentru bunurile urbane abandonate în Bulgaria sunt tabelele eliberate de Ministerul Afacerilor Externe și verificate de Comisia mixtă româno-bulgară, tabele în care autorul reclamantei nu figurează, acesta putând să dispună de proprietățile sale conform prevederilor art.5 din Tratat.
Conform situației de avere imobiliară întocmită de Comisia mixtă româno-bulgară și Tabelului nominal de locuitori de origine română ce urmează a evacua teritoriul și de avere imobiliară ce posedă, autorul reclamantei a deținut în proprietate și a abandonat în Bulgaria suprafața de 0,8 ha teren arabil, 0,32 ha vie și casă de locuit, însă la emiterea deciziei de invalidare pârâta a apreciat că singurul act doveditor al dreptului de proprietate asupra bunurilor abandonate pe teritoriul bulgar și trecute în proprietatea acestuia este tabelul eliberat de și verificat de Comisia mixtă româno-bulgară conform art. IV alin.5 din Anexa C la Tratat.
Dispozițiile art. IV alin. 5 din Anexa C la Tratat trebuie însă interpretate în coroborare cu cele ale art. III din Tratat conform cărora autorul reclamantei a făcut parte din rândul celor care au participat la schimbul obligatoriu de populație, cu dispozițiile art.3 din anexa B Ia Tratat conform căreia respectivele teritorii au fost ocupate de armata bulgară până la 1.10.1940 și cu dispozițiile art.1 din Anexa C la Tratat potrivit cărora teritoriile cedate Bulgariei trebuiau părăsite de cetățenii români până la 15.12.1940.
În această situație de fapt, este limpede că autorul reclamantei și-a abandonat averea în Bulgaria până cel mal târziu la data de 15.12.1940, s-a stabilit în România nu a fost despăgubit sub nici o formă de statul R și a fost prejudiciat prin aplicarea Tratatului, fiind îndreptățit la acordarea de compensații conform dispozițiilor Legii nr. 9/1998.
De altfel, potrivit art. 5 din Legii nr. 9/1998, dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor pentru care se solicită compensații se face cu înscrisuri iar conform art.6 din HG753/1998 prin înscris în sensul art.5 din Legii nr. 9/ 1998. se înțelege orice dovadă eliberată de instituții, fără a fi limitată la tabelele întocmite de Comisia mixtă româno-bulgară, considerent pentru care aprecierile pârâtei nu pot înlocui dispozițiile legale sus-menționate.
În speță, s-a depus la dosar copie de pe averea imobiliară din care reies bunurile imobile deținute de autorul reclamantei în, fără a exista nici o dovadă din care să se poată trage în mod valabil concluzia că acesta ar fi înstrăinat bunurile pentru care s-a solicitat acordarea de compensații bănești.
Nu este legală concluzia recurentei că situația de avere imobiliară întocmită de Comisia mixtă româno-bulgară și Tabelului nominal de locuitori de origine română ce urmează a evacua teritoriul și de avere imobiliară ce posedă nu constituie acte doveditoare în speță, deoarece această concluzie nu ține seama de art. 5 din Legii nr. 9/1998 și art.6 din HG753/1998.
Din aceste motive, în baza textelor de lege menționate, a art. 3041și 312 proc. civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta pârâtă AUTORITATEA NAȚIONAL Ǎ PENTRU RESTITUIREA
ǍȚILOR împotriva sentinței civile nr. 1904/ 26.11.2008, pronunțată de Tribunalul Călărași, Secția Civilă, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.04.2009.
PREȘEDINTE JUDEC Ǎ TOR JUDEC ǍTOR
- - - ǍUN -
Tribunalul Călărași GREFIER
Secția Civilă
Jud. fond
Red. jud. /2 ex./09.05.2009
Președinte:Duican DoinaJudecători:Duican Doina, Păun Luiza Maria, Bîcu
