Anulare act administrativ . Decizia 1189/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIE Nr. 1189/CA/2009

Ședința publică de la 28 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriela Costinaș

JUDECĂTOR 2: Marius Ionel Ionescu

JUDECĂTOR 3: Carmen

Grefier:

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta DGFP a județului Sibiu împotriva sentinței civile nr. 328/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - secția comercială și de contencios administrativ în dosar nr-.

Completul de judecată a fost legal constituit, în conformitate cu prevederile art.98 (6) din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești și planificării de permanență, prin includerea judecătorului de serviciu din planificarea de permanență, în persoana domnului judecător - - -.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței faptul că procedura de citare s-a îndeplinit cu intimata reclamantă prin afișare; recursul a fost motivat; este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 146/1997; recurenta a solicitat și judecarea cauzei în lipsă.

Întrucât nu s-au formulat alte cereri, față de actele și lucrările dosarului și având în vedere că se solicită judecarea și în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față:

Reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S, anularea deciziei nr.38/29.05.2008, a deciziei de impunere nr. 154/18.03.2008 și a raportului de inspecție fiscală nr. 1865/17.03.2008 pentru netemeinicie și nelegalitate și datoriei bugetare suplimentare în sumă de 302.175 lei.

Reclamanta a motivat că, în urma inspecției fiscale efectuată de pârâtă, a fost întocmit raportul de inspecție fiscală nr. 1865/17.03.2008 prin care în mod nejustificat s-au stabilit obligații bugetare suplimentare: 125.840 lei - impozit pe profit; 5.157 lei penalități și 97.156 lei majorări aferente; 15.030 lei TVA, 219 lei penalități și 6.231 lei majorări aferente; 33.573 lei - impozit pe dividende și 18.969 lei majorări corespunzătoare. În baza raportului de inspecție fiscală a fost emisă decizia de impunere nr. 154/18.03.2008, pentru sumele precizate mai sus. Contribuabila a formulat contestație împotriva actului de constatare și a celui de impunere iar prin decizia nr. 38/29.05.2008, contestația a fost respinsă.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.111 din Legea nr. 31/1990, art. 3 din Legea nr. 26/2005 și ale Ordinului MFP nr. 306/2002.

Secția de contencios administrativ a Tribunalului Sibiu prin sentința nr. 328/CA/2009 a admis acțiunea în contencios administrativ, a anulat în parte actele atacate pentru sumele de: 33.573 lei - impozit pe dividende, 18.969 lei - majorări aferente impozitului pe dividende; 14.575 lei - taxă pe valoare adăugată; 6.208 - majorări aferente taxei pe valoare adăugată și 219 lei - penalități aferente taxei pe valoare adăugată; au fost menținute actele administrativ - fiscale pentru suma de 228.630 lei; și obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 5.469,60 lei - cheltuieli de judecată;

Instanța a reținut prin considerentele expuse ca in mod nelegal organul fiscal a calculat impozit pe dividende, deoarece așa cum reiese din raportul de expertiza, societatea nu a repartizat dividende, astfel ca nu datorează impozit; în privința TVA suplimentar in suma de 14.575 lei si accesorii, debitul a fost greșit calculat, deoarece nu s-a exercitat dreptul de deducere; celelalte obligații suplimentare reprezentate de impozit pe profit cu accesorii, TVA și majorări au fost stabilite in mod legal.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs parata DGFP solicitând modificarea hotărârii în sensul respingerii în întregime a acțiunii. Prin motivele de recurs se arata ca instanța retine în mod greșit ca nu a avut loc o distribuire de dividende, deoarece din mențiunile efectuate in contabilitate reiese ca din profitul net pe anii 2003, 2004, 2005, s-a efectuat o retragere din sold și o majorare a capitalului social, astfel că trebuia realizată impozitarea sumelor. In privința prestărilor de servicii către AF se arată că pentru perioada 2004-2007, reclamanta nu a mai înregistrat TVA de colectat pentru veniturile impozabile, astfel că datorează taxa, cât și accesoriile aferente pentru nevirarea sumelor, fiind reținut de instanța că datorează impozitul pe venitul suplimentar obținut din prestarea acestor servicii.

In drept s-au invocat dispozițiile art. 299 și următoarele din Codul d e procedura civila.

Recursul este scutit de plata timbrajului, potrivit art. 17 din 146/1997.

Reclamanta intimata nu a depus întâmpinare.

Curtea, examinând sentința atacata sub aspectul recursului declarat de parata constata ca este fondat pentru următoarele considerente:

In privința diminuării nejustificate a bazei impozabile cu suma de 650.035 lei pentru perioada 1 01 2003- 30 09 2007 si denaturarea impozitului datorat, s-a constatat in mod legal ca pentru vânzarea produselor de panificație și patiserie direct din, evidențierea datelor in contabilitate s-a efectuat legal, in schimb la vânzarea produselor prin magazinele proprii in baza avizului de expediție, înscrierea în contabilitate s-a realizat corect pentru nota contabila 371, dar nota contabila 711 ce reprezenta aceeași suma a fost evidențiată greșit, ceea ce a dus la diminuarea bazei impozabile si la diminuarea impozitului pe profit. astfel ca in temeiul art. 21 din Codul fiscal, pct.53 din nr. 306/2002 si 1752/2005 s-a stabilit corect baza impozabila. Acest aspect a fost reținut și de expert prin lucrarea efectuată, cat si de societate care a refăcut baza impozabilă.

Reclamanta, în perioada ianuarie 2004-septembrie 2007, pus la dispoziția AF personal, dar nu a facturat serviciile prestate, venit in suma de 79.101 lei, asupra căruia s-a calculat impozit și TVA datorat de 15.030 lei, precum si accesorii. Venitul este dovedit cu contractele de munca ale angajaților, cu declarațiile muncitorilor și ale administratorului societății, factura seria - nr.0101/2008 emisa de petenta în timpul controlului prin care recunoaște implicit serviciile prestate, cât și din raportul de inspecție fiscala nr. 630/2008 întocmit cu ocazia controlului efectuat la beneficiarul AF. Venitul impozabil a fost stabilit in baza prevederilor art.7 din 414/2002, art. 19 si 21 din Codul fiscal pentru fiecare din perioadele de aplicare a legii, pct.5.2-5.3 din 306/2002 pentru perioada 1 01 2004-31 12 2005 si pct.209, 215 din 1752/2005 pentru perioada 1 01 2006- 30 09 2007.In privința TVA datorat s-au aplicat prevederile art. 126, 134 din Codul fiscal valabil pana la data de 31 12 2006, art.134 indice 1 si 2 din Codul fiscal valabil pana la data 1 01 2007. Pentru neplata la termen a taxei către bugetul statului, reclamanta datorează majorări și penalități de întârziere calculate potrivit art.119-120 din Codul d e procedura fiscala. In același sens concluzionează și expertul care arata ca reclamanta nu a înregistrat venituri si nu a colectat TVA, fiind diminuată nejustificat baza impozabilă pentru calculul impozitului pe profit și a TVA-ului aferent.

În privința impozitului pe dividende se constata ca reclamanta a efectuat înregistrări contabile eronate, respectiv a înregistrat o parte din profitul net aferent perioadei 2003- 2005 in contul in care se înregistrează doar sumele datorate de societate asociaților, iar in luna iulie 2006 majorat capitalul social cu sumele din acest cont, suma de 335.734 lei reprezentând profit net, ceea ce reprezintă în cele din urmă o distribuire a sumelor indirect către asociatul unic, fapt ce impune impozitarea sumelor care reprezintă în realitate dividende, conform dispozițiilor art. 67 din Codul fiscal, precum si obligația de a achita majorări de întârziere aferente, potrivit art. 119-120 din Codul d e procedura fiscala. In lucrarea de expertiza se arata ca impozitul pe dividende nu este datorat de societate, dar expertul nu fundamentează această susținere cu argumente în fapt și în drept.

În consecință, Curtea, în temeiul art. 304 pct.9, 304 indice 1 din Codul d e procedura civila, va admite recursul paratei DGFP, va modifica în parte sentința atacată în sensul ca va respinge în totalitate acțiunea în contencios administrativ formulata de reclamanta SRL in contradictoriu cu parata DGFP Sibiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta DGFP a județului Sibiu împotriva sentinței civile nr. 328/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - secția comercială și de contencios administrativ în dosar nr- și în consecință:

Modifică hotărârea atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta SRL în contradictoriu cu pârâta DGFP a județului Sibiu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 28 Octombrie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Judecător,

-

Grefier,

Red.

Tehnored./4 ex.

Jud. fond

Președinte:Gabriela Costinaș
Judecători:Gabriela Costinaș, Marius Ionel Ionescu, Carmen

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 1189/2009. Curtea de Apel Alba Iulia