Anulare act administrativ . Decizia 1201/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1201
Ședința publică de la 29 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu
JUDECĂTOR 2: Doina Ungureanu
JUDECĂTOR 3: Magdalena Fănuță
Grefier - -
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TG J-DIRECȚIA PUBLICĂ DE VENITURI TG J împotriva deciziei nr.8280 din 28 noiembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic pentru contestatorul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TG J-DIRECȚIA PUBLICĂ DE VENITURI TG J și consilier juridic pentru intimata BNR - Sucursala G, lipsind intimatul Primarul Municipiului Tg
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Curtea, constatând că nu mai sunt cereri de formulat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra contestației în anulare de față.
Consilier juridic pentru contestatorul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TG J-DIRECȚIA PUBLICĂ DE VENITURI TG J susține că temeiul contestației în anulare de față îl reprezintă prevederile art.318 Cod pr. civilă, hotărârea contestată fiind rezultatul unei erori materiale.
Arată că instanța de recurs a reținut că Banca Națională a României este o instituție publică independentă, fără a corobora prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul BNR cu alte acte normative incidente în cauză.
Susține că potrivit dispozițiilor Legii nr. 571/2003, în materie fiscală, prevederile Codului Fiscal primează asupra altor acte normative, iar în caz de conflict se aplică dispozițiile acestui cod, însă instanța de recurs a avut în vedere numai prevederile Legii nr.312/2004.
Consideră că instanța de recurs trebuia să motiveze înlăturarea dispozițiilor fiscale, cu atât mai mult cu cât Ministerul Finanțelor Publice a achiesat la punctul de vedere al recurentei, în sensul că BNR nu este o instituție publică autonomă în sensul dispozițiilor art.250 din Legea nr.571/2003.
Susține că trebuie făcută distincție între cele două noțiuni, de instituție publică independentă și instituție publică autonomă.
În ceea ce privește declarațiile de impunere, arată că în perioada 2004-2007 au fost depuse astfel de declarații de către o instituție ce are calitatea de proprietar al spațiilor deținute, recunoscându-se astfel calitatea de contribuabil.
Depune concluzii scrise și solicită admiterea contestației, anularea deciziei nr. 8280/28.11.2007 a Curții de Apel Craiova și rejudecarea recursului.
Consilier juridic pentru intimata BNR - Sucursala G susține că Legea nr.571/2003 nu face distincție între BNR și alte instituții publice, iar în cauză este aplicabilă legea specială, respectiv Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR.
În consecință, solicită respingerea contestației în anulare ca nefondată.
În replică, consilier juridic pentru contestator susține că art.250 din Legea nr.571/2003 se referă la instituțiile publice autonome, și nu la cele independente.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față:
Prin contestația formulată la 27 aprilie 2007, reclamanta BNR Bas olicitat ca prin sentința ce se va pronunța, în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului Tg-J și Consiliul Local al Municipiului Tg-J să se dispună anularea dispoziției nr. 3639/16.04.2007 emisă de primar și obligarea pârâților în solidar la restituirea sumei de 178.007,25 lei reprezentând contravaloare impozit pe clădire, impozit pe teren, taxa auto și taxa firmă.
În motivarea contestației a arătat că prin decizia de impunere nr.11190/19.03.2007emisă de către Direcția Publică de Venituri din cadrul Consiliului Local Tg.J, s-a stabilit în sarcina sa obligația de plată pentru suma sus menționată.
Reclamanta a apreciat că dispoziția contestată este netemeinică și nelegală deoarece au fost încălcate dispozițiile legale privind scutirea de impozite și taxe locale în ceea ce o privește, făcând referire la art.1 pct.2 din legea 312/2004 care prevede că Banca Națională a României este instituție publică, independentă cu sediul central în B și poate avea sucursale și agenții în B, cât și în alte localități.
De asemenea a invocat faptul că s-a încălcat disp.art.250 alin.1 din Codul fiscal care prevede faptul că impozitul pe clădiri nu se datorează pentru clădirile instituțiilor publice, precum și art.257 lit. f din codul fiscal conform căruia orice teren deținut, administrat sau folosit de către o instituție publică cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice, nu se datorează impozit.
A mai susținut reclamanta că face parte din categoria instituțiilor publice ale statului, care sunt scutite de taxe și impozite, că în mod nejustificat pârâții refuză să le recunoască acest drept și ca o consecință au creat prejudiciu în dauna lor.
În cauză s-a depus întâmpinare de către Consiliul Local al mun. Tg.J - Direcția Publică de Venituri prin care s-a solicitat respingerea contestației ca nefondată.
Prin sentința nr. 2247 din 18.06.2007 pronunțată de Tribunalul Gorj -Secția comercială și de contencios administrativ s-a respins ca nefondată contestația formulată de reclamanta Banca Națională a României
Pentru a pronunța această sentința instanța de fond a reținut că prin decizia de impunere nr. 11 190 din 19.03.2007 s-a reținut în sarcina reclamantei un debit către stat în sumă de -,25 lei reprezentând impozit pe clădire, impozit pe teren, taxa auto și taxă firmă.
Prin dispoziția nr. 3639 din 16.04.2007 s-a respins contestația reclamantei de către Primarul Municipiului Târgu-J cu motivarea că BNR nu face parte din categoria instituțiilor publice prevăzute de lege.
Prima instanță a mai reținut că dispozițiile legii 571/2003 au întâietate în cazul unui conflict între acestea și alte legi printre care și /2004 astfel că, au fost înlăturate susținerile reclamantei potrivit cărora BNR este instituție publică și nu datorează impozit pe clădiri sau alte impozite fiind încadrată în categoria instituțiilor publice ale statului scutite de taxe și impozite.
Dispozițiile /2004 privind statutul BNR nu pot fi interpretate ca dispoziții ale unei legi speciale de natură să înlăture dispozițiile Codului Fiscal.
S-a mai reținut că HG 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a /2003 privind Codul Fiscal, definește generic și limitativ la punctul 21 noțiunea de instituție publică, iar BNR nu se încadrează în această categorie, fapt ce rezultă și din adresa nr. - din 17.01.2007 și - din 7.03.2007 emise de MAI.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta BNR Sucursala G criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivele de recurs se menționează că în mod greșit instanța de fond a apreciat că BNR nu se încadrează în categoria instituțiilor publice deși, potrivit statutului acesteia reglementat de /2004, BNR este o instituție publică, independentă, este Banca Centrală a Statului român și îi sunt aplicabile prevederile art. 250 alin. 1 pct.1 din /2003 potrivit cărora "impozitele pe clădiri nu se datorează pentru clădirile instituțiilor publicecu excepția incintelor folosite pentru activități economice".
De asemenea, se arată că BNR nu este înregistrată ca și comerciant în Registrul Comerțului, are un capital ce aparține în totalitate statului și chiar dacă la punctul 2-1 din normele de aplicare a Codului Fiscal nu este nominalizată și recurenta, aceasta se încadrează în categoria instituțiilor publice ce funcționează din împuternicirea Parlamentului astfel că, în mod greșit s-a reținut că datorează impozit pe clădire, teren taxă auto și taxă firmă, deși este scutită de aceste taxe.
Consiliul Local Tîrgu - Jad epus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului întrucât BNR nu face parte din categoria instituțiilor publice scutite de taxe deoarece în perioada 2004-2007 depus declarații de impunere la Direcția Publică de Venituri Tîrgu - J iar Codul Fiscal nu o nominalizează ca instituție publică. S-au depus anexat declarațiile de impunere.
Prin decizia nr.8280 din 28.11.2007 Curtea de Apel Craiovaa Admis recursul declarat de BNR - Sucursala G, împotriva sentinței nr. 2247 din 18.06.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
A modificat sentința.
A admis acțiunea reclamantei BNR - Sucursala
A anulat dispoziția Primarului mun. Tg. J nr. 3639/16.04.2007 și dispoziția de impunere nr. 11190/19.03.2007.
A dispus restituirea sumelor încasate în temeiul acestei dispoziții.
În considerentele deciziei s-a reținut că potrivit art. 250 alin. 1 pct. 1 și 2 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, "impozitele pe clădiri nu se datorează pentru clădirile instituțiilor publice cu excepția incintelor care sunt folosite pentru activități economice".
Pct. 21 din HG 44/2004 precizează că: "Noțiunea instituții publice, menționată la art.250 alin.(1) pct.1 din Codul Fiscal, reprezintă o denumire generică ce include: Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autorități publice, instituții publice autonome, unitățile administrativ teritoriale, precum și instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare".
În conformitate cu art.1 din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, Banca Națională a României este instituție publică independentă.
Față de cele de mai sus, este evident și, totodată, necontestat de părți faptul că Banca Națională a României precum și agențiile și sucursalele sale, sunt instituții publice în înțelesul art.250 alin.1 pct.1 din Codul fiscal, iar pentru a opera scutirea de plata impozitului pe clădiri trebuie stabilit dacă în speță sediul sucursalei G este o incintă folosită pentru activități economice, caz în care impozitul ar fi datorat.
Chestiunea supusă rezolvării nu se referă la porțiunea închiriată din sediul sucursalei, pentru care însăși reclamanta admite că impozitul este datorat, ci la întregul sediu, și vizează lămurirea împrejurării dacă activitatea curentă a sucursalei poate fi calificată ca fiind o activitate economică.
Intimații precizează că art.3 din Codul comercial include și faptele de comerț și operațiunile de bancă și schimb, operațiuni care sunt efectuate inclusiv de Banca Națională.
Această susținere nu este corectă. Așa cum rezultă din Legea nr.312/2004, Banca Națională a României este banca centrală a României, fiind totodată și unica bancă de emisiune din țară.
Din cuprinsul acestei legi rezultă cu claritate că Banca Națională a României nu desfășoară activități de bancă comercială, orice eventuale operațiuni de acest gen fiind doar accesorii și subsumate activității de bancă centrală, și urmăresc, în esență realizarea obiectivului fundamental al Băncii Naționale și a principalelor sale atribuții specificate în art.2 din statutul băncii.
Faptul că activitatea Băncii Naționale nu urmărește obținerea de profit, cum este cazul băncilor comerciale, este demonstrat și de faptul că veniturile sale nete sunt virate în proporție de 80% bugetului statului.
Având în vedere aceste aspecte, se conchide că, în speță nu se datorează impozit pe clădirea în care Sucursala Gab ăncii își desfășoară activitatea, decât pentru eventuale incinte închiriate pentru desfășurarea de astfel de activități, recursul urmând să fie admis, iar hotărârea atacată modificată.
Împotriva acestei decizii a declarat contestație în anulare contestatorul Consiliul Local al mun. Tg. J - Direcția Publică de Venituri Tg. J, solicitând ca în temeiul dispoz. art. 318 alin. 1 Cod pr. civilă să se dispună anularea deciziei nr. 8280/28.11.2007 pronunțată de Curtea de Apel Craiova și rejudecarea recursului.
În motivarea contestației în anulare s-a susținut în esență că soluția pronunțată de instanța de recurs este rezultatul unei greșeli materiale întrucât din cuprinsul deciziei nu reies motivele de fapt și de drept pentru care instanța de recurs nu a avut în vedere dispoz. art. 1 alin. 2 din Legea nr. 571/2003.
S-a mai arătat că nu s-a menționat în cuprinsul deciziei de ce au fost înlăturate mențiunile din adresele nr. -/17.01.2007 și -/7.03.2007 emise de MEF -, respectiv MAI în care se precizează expres că BNR nu este exonerată de la plata impozitelor și taxelor locale datorate asupra bugetului local al Mun. Tg.
La data de 20.03.2008, intimata BNR - Sucursala Gaf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației în anulare ca fiind neîntemeiată, arătându-se că soluția instanței de recurs este temeinică și legală.
Analizând cererea formulată în raport de motivul invocat și de dispoz. art. 318 alin. 1 teza I din Codul d e pr. civilă, Curtea o apreciază ca fiind nefondată.
Potrivit dispoz. art. 318 alin. 1 teza I Cod pr. civilă, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
Această prevedere legală se referă la erori materiale evidente, în legătură cu aspecte formale ale judecării recursului, pe această cale neputând fi remediată greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziții legale.
O greșeală în aprecierea probelor, datorită căreia situația de fapt reținută de instanță ar fi eronată este o greșeală de fond de apreciere a probelor, și nu poate fi valorificată pe calea contestației în anulare.
În speță, contestatoarea a susținut în motivarea contestației că instanța de recurs, nu a avut în vedere la adoptarea deciziei anumite dispoziții legale, respectiv art. 1 alin. 2 din Legea nr.571/2003 și nici nu a arătat motivele pentru care au fost înlăturate mențiunile cuprinse în adresele ce emană de la MEF și MAI.
Motivele invocate de către contestatoare, nu se circumscriu noțiunii de "greșeală materială".
Prin urmare, greșelile instanței de recurs, care deschid calea contestației în anulare sunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecată de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale.
Având în vedere argumentele juridice prezentate, Curtea apreciază că în speță nu sunt incidente prevederile art. 318 teza I Cod pr. civilă.
Pe cale de consecință, în raport de temeiul legal invocat anterior, Curtea urmează să respingă contestația în anulare ca fiind nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TG J-DIRECȚIA PUBLICĂ DE VENITURI TG J împotriva deciziei nr.8280 din 28 noiembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Mai 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud. M
Ex.2//18.06.2008
04 Iunie 2008
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu, Doina Ungureanu, Magdalena Fănuță