Anulare act administrativ . Sentința 142/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA -. 142/F/CA/2009
Ședința publică de la 10 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iosif Morcan
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios fiscal formulată de reclamanta - - în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE H și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ B, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă mandatarul ales al reclamantei, avocat, lipsă fiind reprezentantul pârâtelor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că a fost atașat dosarul nr-.
Reprezentantul reclamantei depune la dosar planșe fotografice prin care face dovada spațiului pentru care urmează să se utilizeze schimbătoarele de căldură, totodată învederează instanței că nu susține proba cu expertiză la care a făcut referire la termenul anterior de judecată, arătând că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în fond.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, pentru motivele arătate, precizând că societatea care a contractat lucrarea este în faliment motiv pentru care reclamanta a fost nevoită să contracteze cu altă societate lucrarea. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra acțiunii de față
Prin acțiunea în contencios fiscal înregistrată la această instanță sub dosar nr. 464/57/10.04.2009 reclamanta - - Pac hemat în judecată pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală B și Direcția Generală a Finanțelor Publice H solicitând prin hotărâre judecătorească:
- Desființarea în parte a deciziei de impunere nr. 215/13.06.2006 referitor la suma de 735.555 lei și a actelor subsecvente ce au avut ca temei această decizie și tipul de obligație fiscală cu privire la care decizia nr. 286/15.12.2006 s-a dispus suspendarea soluționării contestației pe cale administrativă urmare a sesizării adresate organelor de urmărire penală de către H pentru partea din decizia de impunere nr. 215/2006 - decizia nr. 286/15.12.2006 soluționând contestația în sensul admiterii ei pentru unele obligații suplimentare și în sensul respingerii pentru alte obligații suplimentare și care au fost achitate.
- Desființarea deciziei nr.94/25.03.2009 privind soluționarea contestației împotriva deciziei de impunere nr. 215/13.06.2006 pronunțată în urma reluării procedurii de soluționare a contestației după încetarea cauzei care a determinat suspendarea acesteia și în consecință desființarea dispoziției de măsuri nr. 193/2006 adoptată în baza deciziei de impunere nr. 215/13.06.2006 precum și a tuturor actelor ce au stat la baza emiterii acesteia precum și Raportul de inspecție fiscală cu consecința exonerării de la aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse precum și exonerarea de la plata sumelor imputate și apreciate în urma inspecției fiscale ca obligații fiscale suplimentare.
În motivarea acțiunii reclamanta arată că împotriva actelor de control fiscal și a deciziei de impunere a formulat contestație ce a fost soluționată parțial prind decizia nr. 286/15.12.2006 însă pentru suma de 735.555 lei reprezentând TVA suplimentar 592.429 lei, 127.320 lei dobânzi și 15806 lei penalități aferente acestei sume, soluționarea contestației s-a suspendat urmare a sesizării organelor de urmărire penală cu privire la dobândirea unor schimbătoare de căldură, operațiune aferentă căreia s-a dedus suma menționată cu titlu TVA, suspendare ce a durat până la 6.01.2009, dată la care s-a finalizat definitiv și irevocabil sesizarea adresată de pârâtă H organelor de urmărire penală, după care soluționarea contestației a fost reluată și s-a pronunțat decizia nr. 94/25.03.2009 prin care s-a respins ca neîntemeiată contestația.
Reclamanta mai arată actele fiscale atacate sunt nelegale și netemeinice referitor la suma de 735.555 lei stabilită ca obligație de plată suplimentară din care TVA suplimentar 592.429 lei pe care societatea l-a dedus corect potrivit legii din facturile emise de către - PLAST SRL suma izvorând din operațiunea economică aferentă contractului nr. 2752/2005 și a facturilor emise în derularea acestuia, organele fiscale făcând o aplicare a legii la situația de fapt care nu se încadrează în articolul 11 Cod fiscal invocat și totodată au încălcat grav principiul libertății contractuale și al forței obligatorii a contractului statutat de art.969 cod civil și prin aprecierile părtinitoare, nejustificate, au creat organelor de conducere ale reclamantei situații de stres prin sesizarea organelor de urmărire penală, prin aplicarea sechestrului asupra spațiilor societății și înființarea popririi asupra conturilor, fapte ce au creat o incertitudine și o jenă financiară pentru finalizarea investiției, blocând astfel întregul demers investițional.
În drept invocă prevederile art.1, art.8 alin.1 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 și art. 218 alin.2 din OG nr. 92/2003.
Acțiunea a fost timbrată cu 39 lei taxă de timbru și 5 lei timbru judiciar.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâtele au solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată întrucât societatea nu a pus în funcțiune nici unul din cele patru schimbătoare de căldură achiziționate în anul 2005 fapt ce denotă că nu se justifică utilizarea acestor bunuri în scopul prevăzut de art. 145 alin.3 din Codul fiscal, astfel că nu beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă achiziționării schimbătoarelor de căldură din grafitoplast.
Pentru completarea probațiunii s-a acvirat dosarul nr- în care s-a efectuat un Raport de expertiză contabilă judiciară de către expertul contabil din cadrul Biroului Local de Expertize Judiciare Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul Hunedoara.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În urma Raportului de inspecție fiscală, încheiat la societatea comercială - P organele de control au verificat modul de determinare înregistrare și virare a obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat în perioada 1.12.2003-31.03.2006, raport de inspecție în baza căruia s-a emis Decizia de impunere nr. 215/13.06.2006, stabilind în sarcina reclamantei obligații fiscale suplimentare în sumă totală de 835.317 lei-RON, reprezentând 592.429 lei TVA, - lei dobânzi /majorări de întârziere TVA, 15806 lei penalități de întârziere TVA, 42635 lei impozit pe profit, 37.743 dobânzi/majorări întârziere impozit pe profit și 11.204 lei penalități de întârziere impozit pe profit.
Totodată a fost emisă de aceiași pârâtă, H, Dispoziția nr. 193/13.06.2006 privind măsurile pe care reclamanta urmează să le aducă la îndeplinire în urma controlului fiscal conform prevederilor art. 103 alin.9 din OG nr.92/2003 Codul d e procedură fiscală republicat ( filele 11-18).
Împotriva Deciziei de impunere nr. 215/2006 și a actelor subsecvente, reclamanta a depus în termen contestație și ca urmare prin Decizia nr. 286/15.12.2006 emisă de către Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor din cadrul s-a pronunțat următoarea soluție:
- Respingerea ca neîntemeiată a contestației referitoare la suma de 29693 lei reprezentând TVA impozit pe profit, dobânzi și penalități aferente;
- Desființarea Deciziei de impunere nr. 215/2006 pentru suma totală de 33.558 lei impozit pe profit, majorări de întârziere și penalități urmând ca organele de inspecție fiscală printr-o altă echipă decât cea care întocmit decizia contestată să reanalizeze situația de fapt pentru aceleași obligații bugetare și aceiași perioadă;
- Respingerea ca neîntemeiată a contestației referitoare la suma de 36.511 lei reprezentând majorări și de întârziere și de penalități de întârziere aferente impozitului pe profit;
- Suspendarea soluționării contestației referitoare la suma de 735.555 lei reprezentând TVA în sumă de 592.429 majorări de întârziere în sumă de 127.320 lei și penalități aferente TVA în sumă de 15806 lei urmând ca procedura administrativă să fie reluată după finalizarea cercetărilor penale, având în vedere sesizarea făcută de pârâta
După încetarea cauzei care a determinat suspendarea soluționării contestației referitoare la suma de 735.555 lei Comisia a reluat soluționarea și ca urmare s-a pronunțat Decizia nr.94/25.03.2009 prin care s-a respins contestația, ca neîntemeiată, reținând că deși este întemeiat argumentul contestatoarei cu privire la faptul că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art.11 din Codul fiscal, reținute ca temei de către organele de control, dar totuși din punct de vedere al dreptului de deducere a TVA, societatea reclamantă nu justifică utilizarea bunurilor achiziționate prin contractul nr. 2752/2005 în scopul prevăzut la art. 145 alin.3 Cod fiscal, cele patru schimbătoare de căldură din grafitoplast nefiind puse nici în prezent în funcțiune, astfel că reclamanta contestatoare nu beneficiază de dreptul de deducere TVA iar cu privire la dobânzile/majorările în sumă de 127.320 lei aferente TVA și penalitățile de întârziere în sumă de 15.806 lei aferente TVA s-a reținut că stabilirea prin Decizia de impunere în sarcina contestatoarei a dobânzilor/majorărilor și penalităților aferente, reprezintă măsura accesorie în raport cu debitul (filele 91-93).
Se observă că pârâta H prin decizia 215/2006 a avut în vedere ca temei juridic articolul 11 din Codul fiscal iar pârâta prin decizia nr. 94/2009 a reținut ca temei de drept pentru stabilirea stării de fapt și respingerea contestației, articolul 145 alin.3 Cod fiscal, apreciind că reclamanta nu justifică utilizarea celor patru schimbătoare de căldură, care se află încă în conservare nefiind puse în funcțiune conform destinației de utilizare avute în vedere la momentul achiziției.
Din actele dosarului și considerentele deciziei nr. 94/2009 rezultă că temeiul de drept invocat de pârâta H pentru emiterea deciziei nr. 215/2006 respectiv art.11 Cod fiscal este neîntemeiat astfel că sub acest aspect decizia și actele subsecvente sunt nelegale.
Nici aplicarea prevederilor art. 145 alin.3 Cod fiscal reținută de pârâta prin decizia atacată nr.94/2009 nu este întemeiată întrucât soluționarea contestației fiind suspendată ca urmare a sesizării penale, privind proveniența celor 4 schimbătoare de căldură și neîndeplinirea obligației asumate de vînzătoare instalației, reclamanta a fost nevoită să sisteze instalarea și punerea lor în funcțiune și având nevoie de această instalație nu a cerut nici rezilierea contractului de cumpărare nr. 2752/2005 încheiat cu vânzătoarea - PLAST SRL C solicitând numai daune pentru întârziere.
Cum bunurile cumpărate exista iar investiția se justifică și nu s-a făcut dovada comiterii unei infracțiuni în legătură cu acestea și că acel contract de vânzare-cumpărare s-a încheiat doar formal pentru justificarea deducerii de TVA, aplicarea în cauză a prevederilor art. 145 alin.3 Cod fiscal nu se justifică.
Așa fiind, pentru considerentele arătate și în baza art. 1 și 18 din Legea nr. 554/2004 și art. 218 din Codul d e procedură fiscală, acțiunea de față va fi admisă ca întemeiată.
Se va desființa în parte decizia de impunere nr. 215/13.06.2006 și actele subsecvente cu privire la suma de 735.555 lei emisă de pârâta
Se va desființa decizia nr.94/25.03.2009 emisă de pârâta Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor și ca urmare se va dispune și anularea dispoziției de măsuri nr. 193/2006 emisă tot de pârâta H exonerând reclamanta de aducere la îndeplinire a măsurilor stabilite în legătură cu suma de 735.555 lei reprezentând: 592.429 lei taxă pe valoare adăugată, 127.320 lei dobânzi aferente taxei pe valoare adăugată și 15.806 lei penalități de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugată.
Reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea în contencios fiscal formulată de reclamanta - - cu sediul în P- Jud. H împotriva pârâtelor Agenția Națională de Administrare Fiscală cu sediul în B, str. - -.17 Sector
5 și Direcția Generală a Finanțelor Publice H cu sediul în D str. - - Parter și în consecință:
Desființează în parte Decizia de impunere nr.215/13.06.2006 și actele subsecvente cu privire la suma de 735.555 lei emisă de pârâta
Desființează Decizia nr.94/25.03.2009 emisă de pârâta -Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor și anulează Dispoziția de măsuri -.193/2006 și exonerează reclamanta de la aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse și de la plata sumelor imputate cu titlu obligații suplimentare.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 10.06.2009.
Președinte, Grefier,
- - - -
Red.IM
Dact./ex.4/14 07 2009
Președinte:Iosif MorcanJudecători:Iosif Morcan
