Anulare act administrativ . Decizia 151/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 151

Ședința publică din data de 1 februarie 2008

PREȘEDINTE: Adrian Remus Ghiculescu

JUDECĂTORI: Adrian Remus Ghiculescu, Adriana Florina Secrețeanu a - -

- -

Grefier - Nora

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurentul pârâtPRIMARUL COMUNEI, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în comuna, județul B, împotriva sentinței nr. 2280 din 1 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul reclamant,domiciliat în comuna, județul

Recursul este timbrat cu taxă de timbru în valoare de 6 lei cu chitanța nr. 43814 din 1 februarie 2008 și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei, conform dovezilor atașate la dosarul cauzei și anulate de instanță.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare, au răspuns recurentul pârât Primarul comunei prin consilier juridic și intimatul reclamant personal și asistat de avocat din cadrul Baroului

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că la dosarul cauzei s-a depus întâmpinare formulată de intimatul reclamant înregistrată sub nr. 1054 din 25 ianuarie 2008 la Serviciul Registratură, la care s-a atașat și împuternicirea avocațială, după care,

Consilier juridic, pentru recurentul pârât Primarul comunei, depune la dosarul cauzei delegație și taxă de timbru în valoare de 6 lei cu chitanța nr. 43814 din 1 februarie 2008 și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.

Solicită a i se comunica întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de către intimatul reclamant și acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de conținutul acesteia, având în vedere că la prima oră întâmpinarea nu era depusă la dosarul cauzei.

Curtea înmânează recurentul pârât Primarul comunei, prin consilier juridic, copia întâmpinării depusă la dosarul cauzei de către intimatul reclamant.

- 2 -

Avocat, pentru intimatul reclamant, arată că se opune amânării cauzei, cu atât mai mult cu cât întâmpinarea a fost depusă în termen procedural.

Curtea respinge cererea de amânare a cauzei formulată de recurentul pârât Primarul comunei și lasă cauza la a doua strigare, pentru a da posibilitatea acestuia să ia cunoștință de conținutul întâmpinării depusă la dosarul cauzei de către intimatul reclamant.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, au răspuns recurentul pârât Primarul comunei prin consilier juridic și intimatul reclamant personal și asistat de avocat din cadrul Baroului

Consilier juridic, pentru recurentul pârât Primarul comunei, arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în susținerea recursului.

Avocat, pentru intimatul reclamant, arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în combaterea recursului.

Curtea, luând act de împrejurarea că părțile nu mai au alte cereri de formulat, din oficiu, invocă excepția tardivității declararii recursului, având în vedere că sentința a fost comunicată la data de 17 decembrie 2007, iar recursul a fost formulat la data de 9 ianuarie 2008, excepție pe care o pune în discuția părților.

Consilier juridic, pentru recurentul pârât Primarul comunei, solicită respingerea excepției invocată de instanță din oficiu, apreciind că a formulat recursul în termenul legal.

La solicitarea instanței, precizează că a calculat termenul pentru a declara recursul excluzânmd zilele nelucrătoare cuprinse în acest interval.

Avocat, pentru intimatul reclamant, solicită admiterea excepției invocată de instanță din oficiu, având în vedere că recursul a fost formulat peste termenul legal de 15 zile calendaristice.

Cu cheltuieli de judecată și depune la dosarul cauzei chitanța nr. 28 din 1 februarie 2008 în valoare de 500 lei, reprezentând plată onorariu apărător.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului de față, constată;

Prin acțiunea de contencios administrativ înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr-, petentul a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei, să se anuleze Dispozițiile 129/2007, 435/2006 și 133/2006, emise de primar, întrucât nu au

- 3 -

fost respectate dispozițiile legale în vigoare, respectiv Legea nr. 188/1999, nr.HG 1210/2003, deciziile în cauză fiind nule de drept.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, a invocat excepția lipsei îndeplinirii procedurii prealabile în ceea ce privește Dispoziția nr. 133/2006, excepția decăderii din dreptul de a mai solicita anularea actului administrativ, excepția prescripției dreptului la acțiune, întrucât s-a depășit termenul de șase luni, de la data emiterii actului, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, iar în ceea ce privește Dispoziția nr. 435 din 7 decembrie 2006, s-a invocat de asemenea excepția lipsei neîndeplinirii procedurii prealabile, a decăderii din dreptul de a mai solicita anularea actului administrativ, aceeași excepție a neîndeplinirii procedurii prealabile fiind invocată și pentru Dispoziția nr. 129/12 martie 2007.

După administrarea probelor cu înscrisuri, Tribunalul Buzău prin sentința nr. 2280 din 1 octombrie 2007 a respins excepția lipsei procedurii prealabile referitoare la cele trei capete de cerere, excepția de prescripție a dreptului la acțiune și a lipsei calității procesuale active privitor la capătul unu de cerere, a admis acțiunea reclamantului și a dispus anularea dispozițiilor nr. 133 din 8.03.2006, 435 din 7.12.2006 și nr. 129 din 12.03.2007, emise de Porimarul comune, pârâtul fiind obligat la plata cheltuielilor de judecată către reclamant.

Pentru a pronunța această soluție, a reținut instanța de fond că prin deciziile contestate primarul comunei a dispus înlocuirea, sancționarea și schimbarea unilaterală a locului de muncă a lui, precum și modificarea unilaterală a fișei postului acestuia, prin Dispoziția nr. 133/2006 a fost numită o altă persoană pe funcția de responsabil cu casa, plata salariilor și a plăților în numerar, fără ca reclamantul să fie eliberat din funcția deținută, în dispoziție nefiind menționat faptul că măsura poate fi atacată de persoana ce se consideră nedreptățită, iar reclamantului nu i-a fost comunicată dispoziția în cauză.Ulterior, pârâtul emite Decizia nr. 129 din 8 septembrie 2006, în scopul îndreptării erorii comise, nu anulează prima decizie, încercând să realizeze înlocuirea lui cu o altă persoană, delegându-l pe reclamant într-o altă funcție, modificându-se deci unilateral atribuțiile de serviciu și raportul de serviciu, fără se menționa perioada care se face delegarea, termenul de contestație și organul în fața căruia se poate face contestație.

În ceea ce privește Dispoziția nr. 435 din 12 decembrie 2006, prin care același reclamant a fost sancționat cu mustrare scrisă, tribunalul a reținut că nici aceasta nu a fost comunicată lui, astfel încât reclamantul să poată contesta măsura dispusă.

A concluzionat instanța de fond că excepțiile invocate de către pârât, respectiv cea a neîndeplinirii procedurii prealabile nu este întemeiată, întrucât în cazul litigiilor născute în temeiul Legii nr. 188/1999, această procedură nu este

- 4 -

obligatorie. Excepția decăderii din dreptul de a mai solicita anularea actului administrativ a fost de asemenea respinsă întrucât pârâtul nu a făcut dovada comunicării dispozițiilor către contestator, astfel că termenul curge doar de la momentul comunicării certe, iar excepția prescripției dreptului la acțiune a fost respinsă întrucât termenul de șase luni curge de la aceeași dată a comunicărilor dispozițiilor contestate.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, tribunalul a constatat că persoana vătămată și cu interes cert vătămat este reclamantul, chiar dacă în Dispoziția nr. 133/2006 se face referire la altă persoană, însă se limitează sau se anulează atribuțiile de serviciu stabilite prin fișa postului pentru.

De asemenea, tribunalul a constatat că argumentele și dovezile depuse la dosar de către pârât sunt procauza, au fost înlăturate, iar faptul că cele trei decizii nu au fost comunicate reclamantului, acesta fiind prejudiciat în drepturile sale, au format convingerea instanței că acțiunea este întemeiată, iar cele trei decizii au fost anulate.

Împotriva acestei soluții a declarat recurs Primarul comunei, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitându-se admiterea căii de atac, iar pe fond respingerea acțiunii, întrucât probatoriile administrate în cauză dovedește legalitatea celor trei decizii contestate.

La data de 28 ianuarie 2008, intimatul reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, întrucât motivele susținute de către recurent nu reprezeintă critici de natură să schimbe soluția instanței de fond.

În ședința publică din 1 februarie 2007, instanța a invocat din oficiu excepția tardivității formulării recursului, pe care a pus-o în discuția părților.

Curtea, examinând excepția invocată din oficiu, prin prisma actelor și lucrările dosarului, normelor legale incidente în cauză constată că recursul a fost tardiv formulat, urmând ca în baza art. 312 Cod procedură civilă să îl respingă ca atare pentru considerentele ce succed:

Sentința recurată a fost comunicată părților la data de 17 decembrie 2007, cum rezultă din dovezile de comunicare atașate la dosarul de fond, termenul de recurs de 15 zile prevăzut de art. 301 Cod procedură civilă curge de la data de 18 decembrie 2007 și s-a împlinit pe data de 2 ianaurie 2008, zi nelucrătoare, astfel că termenul se prelungește până pe data de 3 ianuarie 2008, aceasta fiind ultima zi în care se putea depune cererea de recurs la instanța a cărei hotărâre a fost recurată.

Pârâtul a depus cererea de recurs la Tribunalul Buzău la data de 8 ianuarie 2008, conform primirii judecătorului de serviciu, după împlinirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 301 Cod procedură civilă, termenul de recurs este un termen ce se calculează pe zile libere, conform art. 101 (1) Cod procedură civilă

- 5 -

înăuntrul său nu intră nici ziua în care începe nici cea în care se termină, însă în cauza de față termenul s-a împlinit pe data de 3 ianuarie 2008, iar recursul declarat de Primarul comunei este tardiv.

Față de aceste considerente, curtea constată că excepția tardivității declarării căii de atac este întemeiată, recurentul a formulat recurs după împlinirea termenului imperativ de 15 zile, urmând ca excepția să fie admisă, recursul va fi respins ca tardiv formulat.

Având în vedere că recursul promovat de Primarul comunei va fi respins, acesta căzând deci în pretenții, curtea, în baza art. 274 Cod procedură civilă va obliga pe recurent la plata cheltuielilor de judecată către pârât în cuantum de 500 lei, ce reprezintă onorariu apărător ales, în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepția tardivității formulării recursului în ceea ce privește sentința nr. 2280 din 1 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, invocată de instanță, în contradictoriu cu recurentul PRIMARUL COMUNEI și intimatul.

Respinge recursul formulat de Primarul comunei împotriva sentinței nr. 2280 din 1 octombrie 2007, ca tardiv.

Obligă recurentul la 500 lei cheltuieli de judecată către intimat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 februarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Adrian Remus Ghiculescu, Adriana Florina Secrețeanu

- - - -a - - -

Grefier,

Nora

- 6 -

Red.

Dact.

f-;

;

2 ex./12.02.2008.

Președinte:Adrian Remus Ghiculescu
Judecători:Adrian Remus Ghiculescu, Adriana Florina Secrețeanu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 151/2008. Curtea de Apel Ploiesti