Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 154/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 154
Ședința publică din data de 1 februarie 2008
PREȘEDINTE: Adrian Remus Ghiculescu
JUDECĂTORI: Adrian Remus Ghiculescu, Adriana Florina Secrețeanu a - -
- -
Grefier - Nora
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurenta pârâtăDIRECȚIA SILVICĂ-prin reprezentant legal - și, cu sediul în B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 2400 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în comuna, sat, județul
Recursul a fost timbrat cu taxă de timbru în valoare de 2 lei cu chitanța nr. 42933 din 31 ianuarie 2008 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, conform dovezilor atașate la dosarul cauzei și anulate de instanță.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare, a răspuns intimatul reclamant personal, lipsă fiind recurenta pârâtă Direcția Silvică
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că la dosarul cauzei de către recurenta pârâtă Direcția Silvică B, prin Serviciul Registratură, sub nr. 1325 din 31 ianuarie 2008, dovada achitării taxei de timbru în valoare de 2 lei cu chitanța nr. 42933 din 31 ianuarie 2008 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și concluzii scrise, după care,
Intimatul reclamant solicită a i se înmâna copia concluziilor scrise pentru a lua cunoștință de conținutul acestora.
Curtea, având în vedere solicitarea intimatului reclamant, lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, a răspuns intimatul reclamant personal, lipsă fiind recurenta pârâtă Direcția Silvică
Intimatul reclamant arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în combaterea recursului.
Curtea, luând act de împrejurarea că intimatul reclamant nu mai are alte cereri de formulat și ținând seama și de concluziile scrise depuse la dosarul cauzei de către recurenta pârâtă Direcția Silvică B, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în combaterea recursului.
Intimatul reclamant, având cuvântul, solicită respingerea recursului formulat împotriva sentinței nr. 2400 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Arată că nu a eliberat niciodată niciun metru cub de masă lemnoasă fărăordin scris din partea Direcției Silvice B, fapt ce reiese și din înscrisurile depuse la dosarul cauzei (depune înscrisuri).
Solicită respingerea recursului formulat împotriva sentinței nr. 2400 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău ca nefondat și menținerea soluției instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea înregistrată sub nr.1156/11.11.2005, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția Silvică B pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună anularea dispoziției de imputare nr. 2925 din 19.10.2005.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că actul administrativ contestat este nelegal și netemeinic întrucât nu avea obligația să menționeze în totalitate, cantitatea, calitatea și sortimentele dimenasionale și calitative conform actului de punere în valoare, deoarece prin acesta se face o estimare cantitativă și calitativă a masei lemnoase pe picior în conformitate cu Codul Silvic.
De asemenea, reclamantul a susținut că în mod greșit în conținutul dispoziției de imputare s-a menționat că nu a făcut inventare, având în vedere procesele verbale nr. 1133/26.10.2004, nr. 4244/18.01.2005 și din 15.04.2005.
Reclamantul a mai arătat că este neîntemeiată și reținerea potrivit căreia nu ar fi adus la cunoștința conducerii pârâtei declasările de masă lemnoasă atâta timp cât lucrările de exploatare s-au desfășurat în perioada 19.10.2004 - 15.01.2005 iar Ordinul ROMSILVA nr.10459/07.03.2005 a fost emis ulterior acestei date.
A precizat reclamantul că suma imputată de 28.317 lei reprezintă val. diferențe rezultate din " declasare calitativă și volum a materialului lemnos", situație întrucât nu a procedat la aceasta.
Reclamantul a considerat că dispoziția de imputare este nelegală întrucât are ca obiect bunuri materiale care nu au intrat în gestiunea sa, astfel cum rezultă din procesul verbal din 28.04.2005 întocmit de revizorul contabil al pârâtei.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus în copie la dosar următoarele acte: dispoziția de imputare nr. 2925/19.10.2005, proces-verbal nr.1133/26.10.2004, nr. 4244/18.11.2004, nr.1539/15.04.2005, proces verbal încheiat de revizorul contabil în data de 28.04.2005, nr. 1816/06.05.2005 și nr. 64/18.01.2005, extras din arborilor și arboretelor din România privitor la determinarea volumului prin metoda de cubaj.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.
În motivarea întâmpinării pârâta a susținut că reclamantul în calitate de gestionar al partizii 203 P avea obligația să depună inventarele la registratura Ocolului silvic pentru ca acestea să fie luate în evidența contabilă.
După administrarea probelor cu înscrisuri, prin sentința nr.2400 din 22 octombrie 2007, Tribunalul Buzăua respins excepția de tardivitate invocată de reclamant, s-a admis acțiunea reclamantului și s-a dispus anularea dispoziției de imputare nr. 2925/19.10.2005.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că decizia de imputare este nelegală și netemeinică întrucât reclamantul nu se face vinovat de paguba produsă astfel cum rezultă din declarațiile martorilor și
Cu referire la excepția de tardivitate invocată de reclamant instanța a considerat că este neîntemeiată, având în vedere faptul că referatul nr. 7330 ce a stat la baza dispoziției de imputare a fost întocmit la data de 22.09.2005, iar dispoziția nr. 2925 a fost emisă la 19.10.2005, așadar înăuntrul termenului de 30 de zile de la constatarea pagubei prevăzut de dispoziția art. 73 din Legea nr. 188/199 privind Statutul funcționarilor publici.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs Direcția Silvică B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive:
Se menționează că prin " Norme 4" aprobate prin Ordinul Ministrului Apelor, Pădurilor și protecției Mediului, precum și prin toate Ordinele - Romsilva, toleranța admisă este de +/- 5 % și nu de +/- 10 % - 11 %. In contestație reclamantul a invocat o lucrare de specialitate " arborilor și arboretelor din România" dar aceasta este combătută prin actul normativ emis de către Ministrul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului precum și prin ordinele interne ale Romsilva.
În motivele de recurs se precizează că în ceea ce privește procentul de coajă, acesta se stabilește automat fără marje de eroare prin programul informatic al -ului, care este transmis de către - Romsilva structurilor din subordinea sa. Se solicită admiterea recursului și pe fond menținerea dispoziției de imputare nr. 2925/19.10.2005.
Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Din raportul de expertiză - specialitatea silvicultură întocmit de expert (filele 21 - 34 dosar nr-) rezultă că nu există nicio pagubă imputabilă reclamantului, iar dentrometrul seria 115 - 02 folosit la măsurarea înălțimii arborilor a fost defect și a generat erori la măsurare.
Instanța de fond a reținut în mod corect că evaluarea volumului partidei 203 Paf ost eronată datorită dentrometrului defect, care ulterior a fost scos din uz și casat.
Unul dintre elementele esențiale ale răspunderii civile, delictuale sau contractuale, este reprezentat de existența unui prejudiciu, ori în cazul de față, nu s-a făcut dovada existenței acestui prejudiciu de natură a justifica emiterea deciziei de imputare nr. 2925/19.10.2005, în conformitate cu dispozițiile art. 72 lit. a din Legea nr.188/1999.
Raportul de expertiză întocmit în cauză nu a fost contestat de către pârâtă, care nu a înțeles să formuleze obiecțiuni la concluziile acestui raport.
Prin motivele de recurs pârâta contestă de fapt concluziile raportului de expertiză și reiterează susținerile reținute în decizia de imputare nr. 2925/19.10.2005 și procesul-verbal din 28.04.2005, dar nu se face referire la concluziile raportului de expertiză privind folosirea unui dentrometru defect pentru evaluarea masei lemnoase.
Curtea constată că reclamantul a făcut dovada inexistenței prejudiciului și, pe cale de consecință, a răspunderii civile care să justifice decizia de imputare, în timp ce pârâta nu a prezentat dovezi dinc are să rezulte o altă situație de fapt decât cea reținută în concluziile raportului de expertiză.
Față de cele reținute, în baza art. 312 al.1 pr.civilă, curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta pârâtăDIRECȚIA SILVICĂ- prin reprezentant legal - și, cu sediul în B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 2400 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în comuna, sat, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 1 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Adrian Remus Ghiculescu, Adriana Florina Secrețeanu
- - - -a - - -
GREFIER,
Nora
Red.
Dact.
f-;
;
;
2 ex./29.02.2008.
Președinte:Adrian Remus GhiculescuJudecători:Adrian Remus Ghiculescu, Adriana Florina Secrețeanu
