Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 155/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 155
Ședința publică din data de 1 februarie 2008
PREȘEDINTE: Adrian Remus Ghiculescu
JUDECĂTORI: Adrian Remus Ghiculescu, Adriana Florina Secrețeanu a - -
- -
Grefier - Nora
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurentul reclamant, domiciliat în B, cartier 1,. 3.. 2,. 9, județul B, împotriva sentinței nr. 2446 din 5 noiembrie 2007 din Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații pârâți,fost prefect al Județului, domiciliat în B, nr. 48, județul B,INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B, nr. 48, județul B și, domiciliată în B, Bazar,. 2A, județul
Recursul este timbrat cu taxă de timbru în valoare de 21,50 lei cu chitanța nr. 43776 din 1 februarie 2008 și timbru judiciar în valoare de 3,5 lei, conform dovezilor atașate la dosarul cauzei și anulate de instanță.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul reclamant personal, lipsă fiind intimații pârâți, Instituția Prfectului Județului B și.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că, prin Serviciul Registratură, s-au depus la dosarul cauzei precizări formulate de recurent înregistrate sub rn. 567 din 16 ianuarie 2008, precum și întâmpinare formulată de intimata pârâtă Instituția Prefectului Județului B înregistrată sub nr. 990 din 24 ianuarie 2008, în conținutul căreia s-a solicitat și judecata în lipsă, după care,
Curtea înmânează recurentului reclamant copia întâmpinării depusă la dosarul cauzei de către intimata pârâtă Instituția Prefectului Județului B pentru a lua cunoștință de conținutul acesteia.
Recurentul reclamant, prezent în instanță, depune la dosarul cauzei taxa de timbru în valoare de 21,50 lei cu chitanța nr. 43776 din 1 februarie 2008 și timbru judiciar în valoare de 3,5 lei și arată că nu mai are alte cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului în susținerea recursului.
Curtea, luând act de împrejurarea că intimata pârâtă Instituția Prefectului Județului Bas olicitat judecata în lispă, precum și de faptul că recurentul reclamant nu mai are alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Recurentul reclamant, având cuvântul, solicită admiterea recursului formulat împotriva sentinței nr. 2446 din 5 noiembrie 2007 din Tribunalul Buzău, pentru următoarele considerente:
Arată că în derularea raporturilor de serviciu, fișa postului și celelalte referate întocmite îl îndreptățesc la primirea sporului în discuție, spor prevăzut de Legea nr. 263.
Apreciază că neincluderea sa în ordinul care acorda acest spor este o culpă a fostului prefect, având în vedere că a îndeplinit obligațiile pe care le cereau dispozițiile legale pentru acordarea acestui spor.
Solicită admiterea recursului formulat împotriva sentinței nr. 2446 din 5 noiembrie 2007 din Tribunalul Buzău așa cum a fost formulat.
Cu cheltuieli de judecată (indicate în acțiune).
CURTEA:
Prin cererea inregistrata la nr. 2469/114/5.04.- pe rolul Tribunalului B- Sectia Civila, reclamantul a solicitat in contradictoriu cu paratul Prefectul Judetului B, Institutia Prefectului B si pronuntarea unei sentinte de obligare a acestora la plata despagubirilor in suma de 6.921 lei ce i se cuvin pentru prejudiciul creat ca urmare a neacordarii sporului de dificultate la salariul de baza in cuantum de 50%, precum si anularea ordinului prefectului prin care s-a stabilit acordarea sporului de dificultate.
In motivarea actiunii, reclamantul a sustinut ca paratul Prefectul judetului a emis un Ordin prin care a fost acordat sporul de dificultate la salariul de baza pentrru salariatii institutiei implicate direct in aplicarea Legilor fondului funciar, precum si pentru membrii in Comisia Judeteana constituita in temeiul dispozitiilor art. 12 din Legea 18/1991, ordin prin care se acorda sporul numai pentru 2 dintre consilierii juridici din care nu face parte reclamantul, cu toate ca si el a fost implicat direct in aplicarea legii fondului funciar.
Mai mult, reclamantul considera ca ordinul este nelegal intrucat a fost acordat sporul de dificultate numai unui coleg de serviciu, care nu face parte din Directia pentru urmarirea aplicarii actelor cu caracter reparatoriu, informare, relatii publice si secretariat din care face parte reclamantul.
S-a mai aratat ca paratii au o raspundere solidara, iar urmeaza sa raspunda pentru ca si-a dat avizul de legalitate pentru emiterea ordinului.
In drept, actiunea a fost intemeiata pe disp. art. II alin. 1 din Legea 263/2006, art. 17 din Legea 514/2003, art. 281-283, art. 295 din Legea 53/2003, art.40 din Legea 188/1999.
Prin incheierea din 16.04.2007 Tribunalul B - Sectia Civila a dispus scoaterea cauzei de pe rol si inaintaresa Sectiei de Contencios administrativ si fiscal a Trbunalului
Reclamantul a declarat recurs, respins prin decizia nr. 631/22.06.2007 ca inadmisibil.
Cauza a foat inregistrata la aceeasi instanta - Sectia de Contencios Administrativ la nr-.
Paratii si au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive intemeindu-se pe disp. art. II alin. 1 din Legea 263/2006, iar Institutia Prefectului a invocat exceptia prematuritatii, conform art. 7 alin. 1 din Legea 554/2004 si a tardivitatii introducerii actiiunii, potrivit art. 7 alin. 3 din lege.
Reclamantul a formulat cerere completatoare prin care a invocat exceptia de nelegalitate a Ordinului nr.442/2006, precum si majorarea despagubirilor de la suma de 6.921 lei la suma de 9.228 lei, anexand raspunsul nr. 8529/17.04.2007.
Prin sentinta nr. 2446/5.11.2007 Tribunalul Bar espins exceptiile invocate, a respins exceptia de nelegalitate si a respins actiunea.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, a aratat ca potrivit Ordinului nr. 442/2006 persoanele beneficiare ale sporului lunar de 50% din salariul de incadrare se numara si acesti parati, astfel ca au calitate procesuala pasiva.
Referitor la exceptia de prematuritate, s-a aratat ca sub nr. 8529/2007 reclamantul solicitat acordarea despagubirilor, iar cu privire la exceptia de tardivitate a aratat ca parata nu dovedit data la care reclamantul a luat cunostinta de emiterea ordinului, astfel ca actiunea a fost formulata in termenul de 1 an de la data emiterii Ordinului, potrivit art. 11 alin. 2 din Legea 554/2004
Privitor la exceptia de nelegalitate instanta a aratat ca aceasta exceptie urmeaza a fi analizata in raport de obiectul actiunii, care priveste si anularea ordinului prefectului.
Tribunalul a retinut ca emiterea ordinului prin care prefectul stabileste persoanele care beneficiaza de un spor lunar de dificultate de 50% a avut la baza art. II alin. 1 si 3 din Legea 263/2006 pt aprobarea OUG 209/2005, conform caruia salariatii institutiilor publice implicate direct in aplicarea legilor fondului funciar, membrii in comisiile constituite in baza art. 12 din Legea 18/1991, beneficiaza de un spor lunar de dificultate pe o perioada de 1 an de la data intrarii in vigoare a legii.
Instanta a retinut ca prerogativa stabilirii salariatilor care beneficiaza de dreptul respectiv, precum si cuantumul acestuia apartine conducatorul institutiei, in speta Prefectul, in limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.
Potrivit dispozitiilor legale enuntate parata Institutia Prefectului a acordat spor de dificultate persoanelor implicate direct in aplicarea legilor fondului funciar, categorie din care nu face parte reclamantul, aceasta intrucat urmare raportului nr. -/2007 intocmit in urma controlului efectuat in cadrul institutiei de catre Corpul de Control al Ministrului Internelor si Reformei Administrative au fost constatate deficiente si intarzieri privitor la rezolvarea petitiilor, situatie in care a fost solicitata dispunerea de masuri pentru analiza activitatii reclamantului.
Pe de alta parte, tribunalul a mai retinut ca prin emterea ordinului contestat nu fost produsa nici o vatamare a dreptului ori interesului legitim al reclamantului, asa cum prevede art. 1 alin. 1 din Legea 554/2004.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs reclamantul, cu invocarea art. 304 pct. 9 Cod proced. civ.
In motivarea cererii de recurs, reclamantul a aratat, referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, ca in mod corect a fost respinsa, insa motivarea legala nu s-a intemeiat pe prevederile legii, intrucat raspunderea acestora este intemeiata pe exercitarea cu rea credinta a sarcinilor de serviciu, ca functionari publici de conducere, iar pentru si pentru acordarea avizului favorabil pentru un ordin emis cu incalcarea prevederilor legale si nu pe faptul ca au fost si ei beneficiarii acestui ordin, intrucat cei 2 au primit sporul de dificultate nu ca persoane direct implicate in aplicarea legilor fondului funciar, ci ca membrii in Comisia Judeteana B pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor.
Reclamantul a mai aratat ca ordinul criticat trebuie anulat intrucat el a fost emis prin incalcarea si a prevederilor art. 25 alin. 2 din Legea 188/1999, care interzic orice forma de discriminare intre functionarii publici, aceasta intrucat desi a indeplinit aceleasi sarcini de serviciu ca si alti colegi care au primit sporul de dificultate, facand parte din aceeasi directie, respectiv consilierii juridici si, lui nu i s-a acordat acest spor la salariu, acordandu-se totusi altor personae care nu au avut nici un fel de implicare in aplicarea legilor fondului funciar. Dreptul prefectului in stabilirea acestui spor trebuia circumscris numai la stabilirea cuantumului acestui spor de dificultate, in functie de implicarea fiecarui salariat. Fostul prefect si-a exercitat acest drept in mod abuziv, nu numai datorita faptului ca nu s-a incadrat in limita fondurilor alocate pentru plata salariilor, asa cum prevedea art. II alin. 1 si 3 din Legea 263/2006, dar a solicitat de la Ministerul Internelor si Reformei Administrative sume de bani aproape duble decat cele necesare platii acestui spor, si in loc sa returneze ministrului a preferat sa plateasca acest spor unor persoane nedreptatite, atat prin acest ordin cat si prin alte ordine emise ulterior. Spre exemplu colegii din cadrul Serviciului Verificarii Legalitatii, a Aplicarii Actelor normative si Contencios Administrativ, au ca atributii exclusive controlul legalitatii actelor administrative emise de catre autoritatile administratiei publice locale, pe tot parcursul derularii procesului la instanta de fond parata nu a putut dovedi implicarea consilierilor juridici, si, cat si a consilierilor din cadrul Cancelariei Prefectului, respectiv si, in aplicarea legilor fondului funciar.
Reclamantul a mai aratat ca instanta de fond a interpretat gresit actele deduse judecatii. Documentul invocat, raportul nr.-/2007, nici nu exista la data emiterii ordinului criticat, fiind intocmit prin luna mai 2007, si nici nu priveste problemele care erau inscrise in sarcinile sale de serviciu, la acea data de petitii se ocupa exclusiv compartimentul de petitii din care el nu face parte.
De altfel, ordinul cuprinde atat persoane implicate in aplicarea legilor fondului funciar, persoane neimplicate, cat si membrii ai Comisiei Judetene. Dreptul prefectului de a stabili persoanele direct implicate nu trebuie sa se exercite abuziv, trebuie sa aiba la baza realitatea existenta, pentru acest motiv Ministerul Internelor si Reformei Administrative a transmis in teritoriu radiograma nr. 7618/13.02.2007.
Prin documentele depuse la dosar a produs dovezi suficiente care il indreptatesc la primirea acestui spor de dificultate si care probeaza abuzul prefectului in acordarea acestui spor unor persoane care nu erau indreptatite sa il primeasca.
Invocarea in sentinta ca motiv care justifica neacordarea sporului a unor documente ulterioare emiterii ordinului nu este intemeiata si nu are relevanta. Nici invocarea unor motive, fapte si intamplari din viata lui, ulterioare emiterii ordinului, nu are relevanta asupra legalitatii emiterii lui, iar de la declansarea acestui conflct de munca i s-a creat un regim de lucru stresant si sicanatoriu care ii face aproape imposibilia exercitarea in conditii normale a sarcinilor de serviciu. Dar motivul real al atitudinii conducerii institutiei este refuzul sau de de a aviza o hotarare a Comisiei Judetene prin care sa se anuleze toate hotararile Comisiei Judetene in aplicarea Legii 1/2000 si 247/2005.
Reclamantul a mai invocat simultaneitatea in timp a punctului de vedere din 19.12.2006 si acordarea sporului de dificultate care s-a facut aproape imediat, chiar daca ordinul arata ca fost emis in luna iulie 2006. a se tine seama de punctul sau de vedere s-a adoptat Hotararea Comisiei Judetene nr. 358/2007 si in baza ei alte zeci de hotarari, fiind in situatia de a nu putea pune in aplicare sentintele civile date de instante, pentru propunerile facute a fost sanctionat disciplinar, existand un litigiu pe rolul Tribunalului B, dosar nr-.
Reclamantul a mai aratat ca nu poate fi retinuta nici motivatia potrivit careia nu a putut dovedi conditia art. 1 alin. 1 din Legea 554/2004, intrucat dovada prejudicierii sale in cadrul litigiului de munca s-a facut prin faptul ca a dovedit faptul ca atributiilor de serviciu din fisa postului le corespund drepturi corelative, il indreptateau la primirea sporului de dificultate, iar neacordare lui ca urmare a exercitarii abuzive a atributiilor de serviciu de catre prefect i-a creat prejudiciul.
In dovedirea cererii de recurs, reclamantul a depus inscrisurile mentionate in cererea de recurs, punctul de vedere din 19.12.2006, Hotararea Comisiei Judetene nr. 358/20006, referatul nr.21410/24.05.2007, petitia nr. 22596/2007, extras Hotararea Comisiei Judetene nr.363/2006, adresa nr. 77/2007 a Primariei Comunei, fisa postului, radiograma nr. 7618/2007.
Intimata Institutia Prefectului Bad epus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Intimata a aratat ca argumentele recurentului sunt lipsite de orice suport juridic si faptic, textele de lege sunt indicate haotic, neunitar, iar afirmatiile tendentioase sunt inventii, nici o legatura cu cauza, nici in recurs nu se precizeaza cu claritate obiectul actiunii, osciland intre anularea ordinului sau includerea sa in ordin.
Ordinul atacat se intemeiaza pe dispozitiile art. II alin. 1 si 3 din Legea 263/2006, neputandu-se retine pretinsa nelegalitate a actului administrativ pe motiv ca recurentul nu se numara printre beneficiari, cu atat mai mult cu cat acesta nu are nimic impotriva ca si colegii sa beneficieze de acesta, daca si el il incaseaza. Sporul de dificultate a fost acordata persoanelor implicate direct in aplicarea legilor fondului funciar, nu si persoanelor care -prin fisa postului au atributii pentru care beneficiaza de salariul lunar de incadrare.
Examinand recursul, prin prisma motivelor de recurs invocare, curtea constata ca este nefondat pentru urmatoarele considerente:
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parati, in mod corect tribunalul a procedat la respingerea acesteia, insa in ceea ce priveste considerentele ce trebuie avute in vedere, acestea sunt urmatoarele:
Paratul are calitate procesuala pasiva intrucat a fost chemat in judecata in calitatea sa de prefect, de emitent al actului administrativ contestat, iar parata are calitate procesuala pasiva intrucat a fost chemata in judecata in virtutea faptului ca a emis avizul de legalitate cu privire la ordinul prefectului a carui anulare s-a solicitat, iar in ceea ce priveste plata despagubirilor, reclamantul a invocat exercitarea necorespunzatoare de catre cei doi a sarcinilor de servici ce le reveneau.
Cu privire la exceptia de nelegalitate si pe fondul cauzei:
Potrivit art. II alin. 1 din Legea 263/2006 pt aprobarea OUG 209/2005, salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile constituite în baza <LLNK 11991 18 11 202 12 29>art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de un spor lunar de dificultate de pana la 50% din salariul de încadrare, pe o perioada de un an calculată de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Stabilirea salariaților care beneficiază de acest drept și a cuantumului sporului ce se acorda se face anual de către conducătorul instituției implicate în aplicarea dispozițiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietății funciare, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.
de aceste dispozitii legale, instanta de fond a retinut in mod corect ca prerogativa stabilirii salariatilor care beneficiaza de dreptul respectiv, apartine conducatorului institutiei, in speta Prefectul, care a procedat la emiterea Ordinului in baza dispozitiilor legale mentionate,
Reclamantul nu a facut dovada faptului ca prin atributiile de serviciu ce ii revin se incadreaza in dispozitiile art. II alin. 1 din Legea 263/2006 si astfel ar fi fost indreptatit la acordarea acestui spor, in conditiile in care sporul de dificultate a fost acordata persoanelor implicate direct in aplicarea legilor fondului funciar, nu si persoanelor care prin fisa postului au atributii pentru care beneficiaza de drepturile salariale corespunzatoare.
Sustinerile recurentului privind neincadrarea in limita fondurilor alocate pentru plata salariilor, nereturnarea sumelor nefolosite, nu vor fi avute in vedere, avand in vedere faptul ca nu sunt relevante in solutionarea cauzei, de obiectul acesteia.
In ceea ce priveste invocarea faptului ca ordinul criticat trebuie anulat intrucat el a fost emis prin incalcarea si a prevederilor art. 25 alin. 2 din Legea 188/1999, care interzice orice forma de discriminare intre functionarii publici, curtea constata ca, date fiind dispozitiile legale, care prevad acordarea sporului numai unor categorii de functionari, prevazut expres, in conditiile in care se apreciaza, in mod intemeiat, ca reclamantul nu face parte din aceste categorii, nu exista nici o forma de discriminare.
Sunt intemeiate sustinerile recurentului privind faptul ca nu se poate justifica neacordarea sporului prin documente, cum ar fi raportul -/2007, ulterioare emiterii ordinului.
In ceea ce priveste motivul invocat de recurent ca fiind motivul real pentru care nu i s-a acordat sporul de dificultate, din probele administrate in cauza nu rezulta faptul ca punctul de vedere exprimat de reclamant ar fi determinat prefectul sa nu il includa in ordinul ce prevede functionarii publici indreptatiti si a carui nelegalitate se invoca.
de aceste imprejurari, curtea constata ca prin probele administrate in cauza nu s-au dovedit motive de nelegalitate a ordinului, care sa atraga nelegalitatea acestuia si sa conduca la anularea acestuia, iar in ceea ce priveste despagubirile solicitate, din probele administrate nu rezulta ca reclamantul face parte din categoriile de functionari prevazute de art. II alin. 1 din Legea 263/2006, care sa il indreptateasca la acordarea sporului prin ordinul prefectului.
Pentru aceste considerentente, curtea constata ca sentinta recurata este legala si temeinica, neexistand motivele de nelegalitate invocate de recurent si va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefundat recursul formulat de recurentul reclamant, domiciliat în B, cartier 1,. 3.. 2,. 9, județul B, împotriva sentinței nr. 2446 din 5 noiembrie 2007 din Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații pârâți,fost prefect al Județului, domiciliat în B, nr. 48, județul B,INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B, nr. 48, județul B și, domiciliată în B, Bazar,. 2A, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 1 februarie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Adrian Remus Ghiculescu, Adriana Florina Secrețeanu
- - - -a - - -
Grefier,
Nora
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red./dact.
2 ex/28 februarie 2008
Dosar fond - Tribunalul Buzău
Jud. fond,
Președinte:Adrian Remus GhiculescuJudecători:Adrian Remus Ghiculescu, Adriana Florina Secrețeanu
