Anulare act administrativ . Decizia 209/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 209/CA
Ședința publică de la 16 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 2: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 3: Elena Carina Gheorma
Grefier - - -
Pe rol judecarea recursului în contencios administrativ declarat de recurenta pârâtă - CASA JUDEȚEANĂ PENSII, cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr. 1087/19.11.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata contestatoare -, domiciliată în C,-, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurenta pârâtă, în baza delegației depusă la dosar, intimata contestatoare personal și asistată de av. Mira în baza împuternicirii avocațiale nr. 02557/2008 depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care:
Pentru recurenta pârâtă reprezentantul legal și apărătorul ales al intimatei contestatoare arată că nu au cereri prealabile de formulat, probe de administrat solicită cuvântul pentru dezbateri.
Curtea ia act că nu sunt cereri prealabile de formulat, probe de administrat constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul pentru recurenta pârâtă solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, schimbarea sentinței pronunțată de instanța de fond în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamantă. Apreciază că decizia de imputare o fost corect emisă.
Având cuvântul intimata contestatoare prin av. Mira solicită respingerea recursului declarat de pârâtă ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică. Arată că decizia atacată cuprinde o măsură de imputare, din cuprinsul său rezultă că ea cuprinde o măsură disciplinară întemeindu-se pe prevederile HG 1210/2003 privind organizarea și funcționarea comisiilor de disciplină, art. 271 Codul muncii, art. 73 din Legea nr. 188/1999. Decizia nr. 145/16.07.2007 este lovită de nulitate absolută întrucât ea este motivată în drept ca o măsură luată în urma constatării abaterii disciplinare, fără a se fi făcut cercetarea disciplinară. Din înscrisurile depuse de către intimată rezultă că nu s-a făcut această cercetare disciplinară, încălcându-i-se intimatei prin aceasta dreptul la apărare. Această măsură s-a dispus fără temei legal, ignorându-se prevederile art. 65 alin.4 din Legea nr. 188/1999. Toate criteriile de individualizare a faptei care constituie o abatere disciplinară nu au fost analizate, recurenta obligând pe intimata la repararea unui prejudiciu stabilit abuziv.
Față de neefectuarea procedurii prealabile obligatorii în raporturile de muncă, instanța a apreciat corect că intimatei nu i s-au cerut nici măcar explicații cu privire la fapta care i-a atras răspunderea disciplinară.
Solicită respingerea recursului declarat de pârâtă ca nefondat.
Depune la dosar note scrise.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
1.Obiectul litigiului și părțile din proces
Prin cererea înregistrată sub nr.7776/118/7.08.2007 la Tribunalul Constanța, reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII Cas olicitat anularea deciziei nr. 145/16.07.2007 și suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond, conform dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că în perioada 2002-2007a exercitat funcția de șef serviciu, cu atribuția de coordonare a compartimentului juridic din cadrul instituției pârâte. În anul 2007, urmare numărului mare de litigii aflate pe rolul instanțelor, a făcut o propunere conducerii instituției pentru angajarea unor servicii de asistență juridică, sens în care s-au încheiat contracte cu un cabinet de avocatură, litigiile fiind soluționate în favoarea autorității pârâte.
A învederat că decizia atacată este lovită de nulitate absolută întrucât, conform prevederilor art. 73 din Legea nr. 188/1999, repararea pagubei se dispune prin emiterea unui ordin sau dispoziție de imputare în 30 de zile de la cunoașterea pagubei, și nu prin decizie de imputare cum greșit s-a procedat în cauză.
S-a mai susținut că actul administrativ atacat cuprinde o măsură disciplinară, solicitând aplicarea sancțiunii nulității absolute, deoarece nu au fost respectate prevederile art. 65-70 din Legea nr. 188/1999 în referire la cercetarea disciplinară obligatorie, fiind încălcat dreptul la apărare.
A mai arătat reclamanta că, potrivit fișei postului nr. 98/20.-10.2005, a dispozițiilor art. 40 alin.2, consilierul juridic nu se pronunță asupra aspectelor economice, tehnice sau de altă natură cuprinse în documentul avizat de acesta, răspunderea fiind doar pentru legalitatea unui act juridic.
În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 188/1999 și ale Legii nr. 554/2004, fiind depuse înscrisuri în susținerea cererii reclamanta.
Pârâta prin întâmpinarea depusă la dosar, a invocat neîndeplinirea condiției imperative impuse de art.7 alin.1 din Legea nr. 554/2004 cu referire la procedura prealabilă și, pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca nefondată, apreciind că decizia contestată este legală.
Sub aspect probator, în cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, respectiv documentația ce a stat la baza emiterii deciziei atacate.
2.Hotărârea tribunalului
Prin încheierea interlocutorie din 09.10.2007, instanța a admis cererea de suspendare a executării actului administrativ contestat, reținând că sunt îndeplinite condițiile cumulative reglementate de art.14 din Legea nr. 554/2004.
Prin Sentința civilă nr. 1087/19.11.2007 pronunțată de Tribunalul Constanțas -a admis cererea reclamantei, dispunându-se anularea deciziei nr. 145/16.07.2007 emisă de pârâtă.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că potrivit art. 72 alin.1 lit."a" din Legea nr. 188/1999 modificată și completată prin Legea nr. 251/2006, răspunderea civilă a funcționarului public se angajează "pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității sau instituției publice în care funcționează".
A mai reținut instanța că, în cauză, angajarea răspunderii civile s-a stabilit în baza procesului verbal nr. 4072/16.06.2007 întocmit de Direcția de audit din cadrul S prin care s-a reținut un prejudiciu total de 20.994 lei cauzat bugetului asigurărilor sociale de stat, urmare achitării a 8 facturi pentru contractele de asistență juridică încheiate de instituția pârâtă, plata efectuându-se fără îndeplinirea condițiilor cerute de lege (art. 10 din OG nr. 119/1999 și art. 22, art. 23 din legea nr. 500/2002).
În sarcina reclamantei s-a reținut o pagubă în cuantum de 2001 lei calculat conform prevederilor codului muncii
Din analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauză, instanța a reținut că nu s-a dovedit existența elementelor răspunderii materiale, nerezultând fapta ilicită și personală a reclamantei, vinovăția acesteia, legătura de cauzalitate dintre faptă și pretinsul prejudiciu, condiții cumulative obligatorii pentru a se angaja răspunderea civilă a funcționarului.
Pe de altă parte, instanța a constatat că atribuțiile de serviciu ale reclamantei prevăzute în fișa postului nu justificau angajarea răspunderii sale materiale pentru prejudiciul pretins, atât timp cât nu s-a dovedit ( în cauză nu s-a efectuat o minimă cercetare prealabilă a situației de fapt, nu s-au solicitat explicații cu privire la fapta ce urma a fi reținută) fapta proprie săvârșită cu vinovăție, în conformitate cu OUG nr. 60/2001 (OUG nr. 34/2006) pentru plata onorariilor de avocați.
Cât privește excepția lipsei procedurii prealabile prevăzută de dispozițiile art. 7 alin.2 din Legea nr. 554/2004 invocată de pârâtă, a fost respinsă de instanță întrucât Legea nr. 188/1999 în forma aplicabilă în cauză nu prevedea parcurgea acestei procedurii chiar dacă litigiul dedus judecății este de competența instanței de contencios.
3. Recursul
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii C criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, fără a indica motivele pe care se întemeiază, pârâta menționând generic dispozițiile art.3041din Codul d e procedură civilă.
Ca argumente în susținerea recursului pârâta a arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut neîndeplinirea condițiilor angajării răspunderii civile a funcționarului deoarece prin procesul verbal de control nr.4072 din 16.06.2007 curtea de conturi a reținut un prejudiciu cauzat bugetului asigurărilor sociale de stat în cuantum total de 20.944 lei cât și persoanele responsabile, existând deci o cercetare prealabilă a situației de fapt.
În ceea ce privește motivarea instanței de fond că reclamantei nu i s-au solicitat explicații cu privire la fapta ce urma să fie reținută s-a arătat că acest lucru s-a datorat faptului că aceasta a încetat raporturile cu pârâta la data de 7.05.2007.
Recurenta a mai susținut că litigiul dedus judecății trebuia să urmeze toate regulile impuse pentru un litigiu de competența instanței de contencios administrativ, deci inclusiv parcurgerea procedurii prealabile, fiind vorba de un act administrativ ce emană de la o instituție publică.
Reclamanta legal citată a depus întâmpinare potrivit art.308 al.2 din Codul d e procedură civilă, exprimându-și poziția procesuală și prin intermediul concluziilor orale susținute de avocat, solicitând respingerea recursului motivat de faptul că nu era necesară procedura prealabilă în contestarea deciziei de imputarea, iar cu privire la fondul litigiului apreciază că nu s-au dovedit elementele prevăzute de lege pentru antrenarea răspunderii civile.
În cauză nu au fost solicitate spre administrare alte probe decât cele din fața instanței de fond.
4. Curtea
Examinând recursul prin prisma criticilor aduse hotărârii de către recurentă și care au fost încadrate în motivul prevăzut de art.304 pct.9, dar și potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Art. 85 alin.1 din Legea nr. 188/1999 republicată, prevede că "repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute la art. 84 lit. "a" și "b" se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau după caz, prin asumarea unui angajament de plată."
Împotriva ordinului sau dispoziției de imputare funcționarul public în cauză se poate adresa direct instanței de contencios administrativ, nefiind obligatorie parcurgerea procedurii prealabile. Acest lucru îl recunoaște recurenta prin decizia nr.145 din 16.07.2007, inserând în art.4 dreptul reclamantei de a contesta decizia în termen de 30 de zile de la data comunicării la instanța de judecată competentă.
În atare situație critica formulată în recurs cu privire la neparcurgerea procedurii prealabile de către reclamantă este neîntemeiată.
Art. 84 din Legea nr.188/1999 reglementează răspunderea civilă a funcționarului public în următoarele situații:
a) pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității sau instituției publice în care funcționează;
b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
c) pentru daunele plătite de autoritatea sau instituția publică, în calitate de comitent, unor terțe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
Răspunderea civilă poate fi delictuală și contractuală, după cum rezultă din faptul ilicit cauzator de prejudiciu ori din neexecutarea ori executarea necorespunzătoare a unei obligații contractuale.
În speță, angajarea răspunderii civile s-a stabilit în baza procesului verbal nr. 4072/16.06.2007 întocmit de Direcția de audit din cadrul S prin care s-a reținut un prejudiciu total de 20.994 lei cauzat bugetului asigurărilor sociale de stat, urmare achitării a 8 facturi pentru contractele de asistență juridică încheiate de instituția pârâtă,
Răspunderea civilă delictuală constituie o sancțiune civilă, cu caracter reparator, care intervine în cazul săvârșirii faptului ilicit cauzator de prejudiciu, pentru antrenarea acesteia fiind necesară îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute de art.998 din Codul civil,respectiv: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, existența culpei.
Dovada elementelor răspunderii civile delictuale se face potrivit regulilor generale din dreptul civil, sarcina probei revenindu-i victimei prejudiciului, în speță pârâtei recurente.
Ori din probele administrate nu rezultă îndeplinirea cumulativă a condițiilor pentru antrenarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, nefiind dovedită fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu, raportul de cauzalitate și culpa reclamantei.
Împrejurarea că prin procesul verbal nr. 4072/16.06.2007 întocmit de Direcția de audit din cadrul S s-a reținut un prejudiciu total de 20.994 lei cauzat bugetului asigurărilor sociale de stat, urmare achitării a 8 facturi pentru contractele de asistență juridică încheiate de instituția pârâtă, nu era suficientă pentru emiterea deciziei de imputare deoarece fapta reținută în sarcina reclamantei nu este prin ea însăși producătoare de prejudiciu.
Reclamanta a întocmit două referate prin care solicita conducerii instituției asistență juridică calificată în dosarele nr.221/2006 și nr-, datorită volumului mare de muncă și a lipsei de personal, însă antrenarea cheltuielilor a fost dispusă de conducerea instituției care a apreciat asupra oportunității lor.
Pentru considerentele expuse curtea apreciază că hotărârea recurată este legală, criticile formulate nefiind de natură a duce la modificarea acesteia, motiv pentru care în temeiul art.312 din Codul d e procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta pârâtă - CASA JUDEȚEANĂ PENSII, cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr. 1087/19.11.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata contestatoare -, domiciliată în C,-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 16 Aprilie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
Pt. grefier - -
conf.art.261 al.2 Cod proc. Civilă,
semnează prim grefier
Jud.fond
Red.dec.jud. /9.05.2008
2 ex.
Președinte:Nastasia CuculisJudecători:Nastasia Cuculis, Mihaela Davidencu Șerban, Elena Carina Gheorma
