Anulare act administrativ . Decizia 2144/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.2144
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 02.11.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Cosma Carmen Valeria
JUDECĂTOR 2: Duican Doina
JUDECĂTOR 3: Păun
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2 împotriva sentinței civile nr.1314/01.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX -a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant -
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare, având în vedere că recurenta pârâtă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința civila nr. 1314 din 01.04.2009, Tribunalul București - Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal respins excepția tardivității ca neîntemeiată, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice Sector 2 B, astfel cum fost calificată din oficiu, a obligat pârâta la emiterea unei decizii prin care să admită cererea reclamantului de restituire taxei de primă înmatriculare în cuantum de 4.310 lei, achitată prin chitanța seria - nr. - din 22.06.2007 și unor dobânzi de 0,1% pe fiecare zi de întârziere calculate de la data de 08.01.2009 până la data plății efective și integrale.
Prin aceeași sentință, tribunalul obligat pârâta la plata către reclamant a taxei de primă înmatriculare în cuantum de 4.310 lei, achitate prin chitanța seria - nr. -/22.06.2007 și unor dobânzi de 0,1% pe fiecare zi de întârziere calculate de la data de 08.01.2009 până la data plății efective și integrale și obligat Administrația Finanțelor Publice Sector 2 la plata către reclamant sumei de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxa de timbru și timbru judiciar.
Pentru se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, reclamantul achiziționat din Uniunea Europeană un autoturism marca Ford Focus C - 1.6 înmatriculat anterior în Uniunea Europeană la data de 10.01.2005, iar la înmatricularea autoturismului în România fost obligat să achite taxa prevăzută de art. 2141Cod fiscal în cuantum, de 4.310 lei.
Instanța de fond a mai reținut că reclamantul solicitat restituirea taxei dar pârâta refuzat nejustificat să soluționeze favorabil cererea reclamantului, deși taxa plătită reprezintă taxă cu efect echivalent unei taxe vamale de import și care pe de o parte este interzisă în mod expres de art. 28 și art. 30 din Tratatul privind Uniunea Europeană, iar pe de altă parte încalcă principiul comunitar al liberei circulații mărfurilor consacrat de art. 26 alin. 2 din Tratatul Uniunii Europene.
Tribunalul constatat că potrivit art. 148 (2) din Constituția României tratatele constitutive și celelalte reglementări comunitare au caracter obligatoriu și au prioritate față de dispozițiile interne și înlăturat aplicarea art. 2141Cod fiscal.
Instanța de fond constatând că obligația de plată taxei de primă înmatriculare nu are temei legal, în baza art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 dispus obligarea pârâtei la restituirea sumei de 4310 lei achitată cu titlu de taxă specială de primă înmatriculare și la plata unor dobânzi legale conform art. 120 alin. 7 și art. 124 alin. 1 Cod fiscal de 0,1% pe zi de întârziere și cheltuieli de judecată către reclamant de 39,3 lei în baza art. 274 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe declarat recurs pârâta criticând- ca nelegală și netemeinică în baza art. 3041Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta pârâtă arată că în mod greșit instanța de fond respins excepția tardivității acțiunii întrucât termenul de 1 an curge de la data comunicării răspunsului negativ, iar reclamantul a formulat acțiunea cu încălcarea art. 11 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.
Altă critică adusă sentinței atacate se referă la contradicția obligațiilor stabilite de instanță prin dispozitivul hotărârii în sensul că a fost obligată atât să emită un act de admitere a cererii de restituire cât și de restituire sumei de către reclamant.
Recurenta susține că instanța de fond nu ținut cont de prev. OUG nr. 50/2008 care instituit taxa de poluare și stabilit procedură de restituire taxei de primă înmatriculare. Totodată arată că, prin Decizia nr. 1028 din 07.10.2008, Curtea Constituțională respins excepția de neconstituționalitate disp. art. 2141-2143Cod fiscal pe motiv că sunt în vigoare disp. OUG nr. 50/2008.
Administrația Finanțelor Publice Sector 2 critică sentința ca fiind dată cu aplicarea și interpretarea greșită dispozițiilor comunitare întrucât taxa de poluare se percepe și pentru autovehiculele produse în România, iar OUG nr. 50/2008 fost dată cu respectarea disp. art. III - 288 din Legea nr. 157/2005, art. 16 din Constituția României și art. 133 din Tratatul de instituire Comunității Europene.
Mai arată că, prin sentința atacată s-au creat privilegii pentru categorie de cetățeni contrar art. 16 din Constituția României și Ordinului nr. 1501/13.11.2006 prin care s- dispus că la înmatricularea în România să se facă dovada achitării taxei de primă înmatriculare.
Examinând motivele de recurs în baza art. 304 și art.3041Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Critica recurentei pârâte cu referire la soluția de respingere excepției tardivității acțiunii este nefondată.
Obiectul cererii de chemare în judecată fost refuzul nejustificat al autorității publice de soluționa cererea reclamantului de restituire taxei speciale pentru prima înmatriculare autoturismelor în România.
Cererile prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate conform art. 11 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 se pot introduce în termen de 6 luni de la data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii.
În speță, acțiunea a fost formulată la 09.03.2009 după două luni de la data primirii răspunsului autorității publice care a fost transmis în luna ianuarie 2009.
Nu poate fi reținută critica în sensul că ar exista un non-sens în măsurile cuprinse în dispozitivul sentinței atacate.
Obligarea autorității publice la emiterea unei decizii prin care să admită cererea reclamantului rezultă din obiectul acțiunii în contencios administrativ constând în refuzul nejustificat de soluționare a cererii în sensul cerut de reclamant întrucât instanța de fond constatat corect faptul că reclamantul are un drept vătămat prin refuz.
În dispozitiv fost menționat pentru mai multă precizie, obiectul cererii reclamantului în sensul de "restituire taxei de primă înmatriculare în cuantum de 4310 lei, achitate cu chitanța seria - nr. -/22.06.2007 și unor dobânzi de 0,1% pe fiecare zi de întârziere calculate de la data de 08.01.2009 până la data plății efective și integrale".
alineat din dispozitiv menționează obligația recurentei pârâte la plata taxei întrucât simpla obligare la emiterea deciziei de admitere a cererii nu acoperea repararea pagubei cauzate.
Ca atare, susținerea pârâtei că există un nou sens în dispozitiv nu poate fi reținută.
Criticile recurentei pârâte în sensul că taxa de primă înmatriculare se restituire conform OUG nr. 50/2008 iar instanța de fond nu ținut cont de acest act normativ sunt de asemenea nefondate.
Intimatul reclamant solicitat sumă reținută cu titlu de taxă anterior apariției OUG nr. 50/2008, cu privire la care s- constatat că a fost reținută cu încălcarea normelor comunitare.
OUG nr. 50/2008 menționează procedură de restituire taxei de primă înmatriculare fără face distincție. Astfel, taxele de primă înmatriculare pentru autoturismele care nu proveneau din Uniunea Europeană erau taxe legal încasate în temeiul art. 2141-2143Cod fiscal.
Pentru autoturismele care nu circulau liber în Uniunea Europeană se poate face compensarea, despre care face vorbire OUG nr. 50/2008, cu taxa de poluare și să se dispună restituirea diferenței.
În speță, a fost vorba despre taxă nelegal încasată întrucât a fost stabilită cu încălcarea art. 90 din Tratatul de Instituire Comunității Europene.
Conform art. 90 din Tratatul de Instituire Comunității Europene "nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție".
În accepțiunea Tratatului de Instituire Comunității Europene noțiunea de "impozite interne" include orice taxe cu efect echivalent indiferent de denumirea acesteia într-un stat membru (taxe, contribuții, impozite, etc.).
Susținerile recurentei în sensul că instanța de fond nu ținut cont de prevederile Tratatului de Instituire Comunității Europene și de Legea nr. 157/2005 de ratificare Tratatului de aderare la Uniunea Europeană nu pot fi reținute.
Dimpotrivă, tribunalul făcut corectă aplicare și interpretare legii aplicabilă cauzei în sensul că norma comunitară este prioritară și înlătură dispozițiile legale ale statului membru.
Dispozițiile din Codul fiscal (art. 2141-2143) prin care se stabilea taxă de primă înmatriculare pentru autoturismele din Uniunea Europeană reînmatriculate în România au creat discriminare față de autoturismele românești care la a doua înmatriculare nu plăteau această taxă.
Autoturismele de proveniență din Uniunea Europeană, la înmatricularea în România nu puteau, conform Tratatului de Instituire Comunității Europene, să fie considerate "la prima înmatriculare" doar pentru faptul că această înmatriculare se făcea în România și să li se aplice taxa. Această taxă era un "impozit intern de natură să protejeze alte sectoare de producție" astfel cum este definit de Tratatul de Instituire Comunității Europene.
Referirea recurentei la Ordinul. nr. 1501 din 13.11.2006 nu poate fi reținută în raport de dispozițiile Tratatului de Instituire Comunității Europene care sunt prioritare.
În consecință, pentru considerentele reținute anterior, constatând că nu sunt motive de casare ori modificare analizate și din oficiu, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2, împotriva sentinței civile nr.1314/01.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX -a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnored.CB/2 ex.
30.11.2009
Tribunalul București - 9
Judecător fond:
Președinte:Cosma Carmen ValeriaJudecători:Cosma Carmen Valeria, Duican Doina, Păun
