Anulare act administrativ . Sentința 238/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR Nr-

SENTINȚA Nr. 238

Ședința publică din data de 26 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Valentin Niță

Grefier: - -

Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta, domiciliată în B, B-dul -, - județul B, în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, nr. 1 sectorul 1, MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI SOCIALE, cu sediul în B, I, nr. 2-4,sectorul 1 și CASA NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE cu sediul în B,-, sector 2.

La apelul nominal făcut în ședință publică, răspuns reclamanta reprezentată de avocat din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind pârâtele Guvernul României, MINISTERUL MUNCII, Familiei și Protecției Sociale și Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prezenta acțiune a fost repusă pe rol la cererea reclamantei. Învederează de asemenea că pârâtul MINISTERUL MUNCII Familiei și Protecției Sociale a depus prin serviciul registratură din cadrul instanței întâmpinare prin intermediul căreia invocă excepția inadmisibilității acțiunii, prin același serviciu și reclamanta depunând concluzii scrise, după care,

Reprezentanta reclamantei, avocat arată că nu mai are alte cereri de formulat, solicitând cuvântul în susținerea acțiunii.

În acest sens, solicită să se ia act că renunță la capătul de cerere privind anularea OUG 37/2009 și suspendarea executării acesteia, deoarece prevederile ei au fost declarate ca fiind neconforme cu Constituția prin decizia Curții Constituționale din data de 7 octombrie 2009.

Totodată arată că obiectul cererii îl reprezintă anularea Ordinului 369/2009 emis de Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale prin care reclamanta a fost eliberată din funcția publică de director executiv adjunct și reintegrarea reclamantei în funcția publică deținută cu obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și a celorlalte drepturi de care beneficia ca director executiv adjunct. În acest sens solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și potrivit susținerilor de mai sus, cu plata cheltuielilor de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra acțiunii în contencios administrativ de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, MINISTERUL MUNCII, Familiei și Protecției Sociale și Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea OUG 37/22.04.2009, suspendarea executării acesteia, anularea actului administrativ - Ordinului nr. 369 din 23.04.2009 emis de pârâta Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, reintegrarea sa în funcția deținută anterior, și anume director executiv, obligarea pârâtelor la plata tuturor drepturilor materiale reprezentând salarii și alte drepturi de care ar fi beneficiat pe perioada de la data emiterii ordinului și până la reintegrarea sa efectivă în funcție.

În motivarea acțiunii, s-a arătat că, prin ordinul atacat, emis în baza OUG 37/2009, a fost eliberată din funcția de director executiv adjunct, funcție publică de conducere pe care o deținea din data de 24.07.2007 în cadrul Casei Județene de Pensii B, dispozițiile respectivului act normativ având considerente politice, fără legătură cu scopul declarat al emiterii sale, acela de a îmbunătăți activitatea administrației publice și, deci, sunt neconstituționale, fiind încălcate dispozițiile art. 115 alin. 6, art. 44, 54 alin. 2, 120 alin. 1 și 20 din Constituția României, art. 1 alin. 1 din Protocolul Adițional la CEDO și art. 6 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, care recunoaște și garantează dreptul la muncă.

Mai susține reclamanta că motivele invocate de Guvern, pentru a justifica urgența acestui act normativ, nu sunt reale și constituie simple pretexte, pentru a justifica o măsură exclusiv politică, întrucât toți directorii instituțiilor publice, pe care îi vizează ordonanța, au fost numiți în baza unor examene organizate pe baza unor criterii profesionale riguroase și care nu diferă de examenele pe care le-ar susține candidații, în contextul noilor prevederi legale, condițiile prevăzute de OUG 37/2009 pentru ocuparea funcției de director coordonator fiind identice cu cele prevăzute la art. 54 din Legea 188/1999, autzoritățile și instituțiile publice având obșligația de a stabili funcțiile publice în conformitate cu art. 107 din Legea privind Statutul funcționarului public, după eliberarea din funcții a directorilor adjuncți ai serviciilor deconcentrate, funcțiile de director coordonator sunt retransformate în funcții publice, în scopul de a conferi persoanelor numite în respectivele funcții stabilitatea și avantajele materiale oferite de Statutul funcționarului public.

Reclamanta a mai arătat că și opinia Comisiei Europene, este în sensul că, întotdeauna este necesară profesionalizarea instituțiilor publice, prin crearea unui corp de funcționari publici, care să nu fie schimbați pe criterii politice de fiecare dată când se modifică majoritatea politică, aflată la guvernare; în consecință, noul act normativ contravine acestei opinii, iar invocarea reducerii cheltuielilor bugetare în motivarea OUG 37/2009 nu este reală, actul normativ în cauză nu putea fi temei al unor astfel de măsuri, întrucât potrivit art. 115 pct. 6 din Constituția României, ordonanțele de urgență ale guvernului nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, precum dreptul la muncă, la protecție socială, la un nivel de trai decent.

Odată cu acțiunea în anularea actului administrativ reclamanta a depus și excepția de neconstituționalitate cu privire la OUG 37/22.04.2009, motivele de neconstituționalitate fiind similare cu cele din motivarea acțiunii principale.

.//.

La termenul de judecată din data de 15 octombrie 2009 pârâții MINISTERUL MUNCII, Familiei și Protecției Sociale și Guvernul României au depus,în conformitate

cu dispozițiile art. 115 Cod proc. civ. întâmpinări prin care au solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă, ca neîntemeiată, invocându-se excepțiile lipsei calității procesuale pasive a celor doi pârâți în raport de capetele de cerere având ca obiect anularea și suspendarea executării Ordinului 369 din 23 aprilie 2009 întrucât nu sunt emitenții acestui act administrativ și a inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect anularea și suspendarea executării OUG 37/2009 întrucât obiectul acțiunii principale este reprezentat de constatarea neconstituționalității acestui act normativ, pierzându-și natura de excepție, ce este un mijloc de apărare ce nu pune în discuție fondul pretenției deduse judecății.

Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 15 octombrie 2009 instanța a dispus, în baza dispozițiilor art. 242 alin. 1 pct. 2 Cod proc. civ. suspendarea judecății cauzei, iar urmare cererii formulate la 21.10.2009 de reclamantă, cauza a fost respusă pe rol, a depus la 18.11.2009 o precizare a acțiunii prin care a arătat că obiectul contestației sale este reprezentat de anularea Ordinului 369/2009 emis de CNPDAS, reintegrarea pe funcția detinută anterior, aceea de director executiv adjunct, obligarea pârâtei la plata despăgubirilor egale cu salariile indexate,majorate și reactualizate, de care beneficia în calitatea sa de director executiv adjunct,până la soluționarea prezentului litigiu și la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea precizării acțiunii reclamanta arată că a îndeplinit funcția de director executiv adjunct la Casa Județeană de Pensii B până la data de 23.05.2009 când am fost eliberată din funcție prin Ordinul nr.369/23.04.2009 emis de Președintele Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, temeiul legal de eliberare din funcție este OUG 37/2009, însă acest act normativ a fost elaborat de către Guvern cu încălcarea dispozițiilor si competențelor Parlamentului, fiind declarat neconstituțional,prin decizia Curții Constituționale din 7 octombrie 2009.

S-a susținut de reclamantă că Ordinul nr.369/23.04.2009 este nelegal

întrucât încalcă dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, act normativ cu o forță juridică superioară, art. 27 prevede că "este interzisă orice discriminare între funcționarii publici pe criterii politice, de apartenență sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex, de orientare sexuală, stare materială, origine socială sau orice altă asemenea natură", iar, potrivit art. 99 alin. 1, persoana care are competența legală de numire în funcția publică va dispune eliberarea din funcția publică prin act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, în anumite cazuri, situația dedusă judecații neputându-se încadra în niciunul dintre acestea.

Reclamanta a învederat că nu se poate considera că instituția își reorganizează activitatea prin reducerea unor posturi întrucât, după ce am fost eliberată din funcție, o alta persoana a fost numita in funcția de director coordonator adjunct, fiind obligata sa încheie un contract de management, atunci când funcționarul public este eliberat din funcție din motive neimputabile, persoana care are competența legală de numire în funcția publică are obligația de a-i pune la dispoziție funcții publice vacante corespunzătoare.

De asemenea, s- arătat că ordinul a cărui anulare o solicită încalcă si dispozițiile art. 100 alin. 5 din Legea nr. 188/1999 potrivit cu care "în cazul reorganizării activității prin reducerea posturilor, autoritatea sau instituția publică nu poate înființa posturi similare celor desființate pentru o perioadă de un an de la data reorganizării", postul de director executiv adjunct, ce a aparținut reclamantei, a fost desființat si înființat, imediat, un post de director coordonator adjunct, cu atribuții identice, dar de natură juridică diferită.

Analizând cererea, prin prisma textelor de lege incidente, raportat la actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

Între reclamantă și pârâta Casa Națională de Pensii și alte Drepturi Sociale au existat raporturi de serviciu, îndeplinind funcția publică de conducere de director executiv adjunct -consilier clasa I, gradul profesional superior, treaptă de salarizare 1, începând cu data de 24 iulie 2007, conform deciziei 346/24 iulie 2007, până la data de 23 mai 2009, la care a fost eliberată din funcția publică de conducere, după expirarea termenului de praviz de 30 de zile, temeiul de drept al eliberării reclamantei din funcția de conducere fiind Legea 188/1999 și OUG 37/2009, act normativ ce a fost aborgat prin OUG 105/2009 și declarat neconstituțional de Curtea Constituțională, prin Decizia 1257/07.10.2009.

Deși, prin art. III alin. 1 din OUG 37/2009, s-a dispus desființarea funcțiilor publice aferente posturilor de conducere care conferă calitatea de conducător și conducător adjunct al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe al administrației publice centrale din unitățile administrativ teritoriale, situație în care se regăsește și reclamanta, care a îndeplinit funcția de director adjunct în cadrul Casei Județene de Pensii B, prin același act normativ au fost reglementate funcții noi de director coordonator, respectiv director coordonator adjunct, ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică, condițiile pentru ocuparea unei atare funcții fiind identice cu cele prevăzute de art. 54 din legea 188/1999, responsabilitățile și atribuțiile directorului coordonator urmând a se exercita în baza unui contract de management.

Prin această manieră de reglementare legislativă, respectiv desființarea unei funcții de conducere de director executiv și crearea unei alte funcții de conducere, de director coordonator, atribuțiile specifice fiind identice, fiind diferită doar denumirea, au fost încălcate prevederile imperative ale art. 100 alin. 5 din Legea 188/1999 privind Statutul funcționarului public, potrivit căruia,în cazul reorganizării activității prin reducerera posturilor, autoritatea sau instituția publică nu poate înființa posturi similare celor desființate pentru o perioadă de un an de la data reorganizării, ori, prin Ordinul 369 din 23 aprilie 2009 s-a procedat în modul evidențiat mai sus, astfel că legalitatea acestui act administrativ este afectată, cu atât mai mult cu cât, OUG 37/2009 a fost abrogată și declarată neconstituțională.

Mai mult decât atât, eliberarea unui funcționar public dintr-o funcție publică se dispune în cazurile limitativ enumerate de art. 99 alin. 1 lit. a-g din Legea 188/1999, însă reclamanta nu se regăsește în nicio astfel de situație, astfel că ordinul contestat este nelegal, în condițiile în care nu este precizat în concret cazul de eliberare din funcția publică de conducere, care, de altfel, nici nu există.

În ședința publică din 26 noiembrie 2009, reclamanta, prin apărător, a declarat că înțelege să renunțe la judecata capetelor de cerere având ca obiect anularea și suspendarea executării OUG 37/2009, astfel că instanța, în conformitate cu art. 246 Cod proc. civ. va lua act de această renunțare, situație în care nu se mai impune analizarea excepției inadmisibilității acestor capete de cerere invocate de Guvernul României și de MINISTERUL MUNCII, Familiei și Protecției Sociale.

.//.

De asemenea, față de precizarea acțiunii depusă la 18.11.2009, din care rezultă că în prezenta cauză calitatea de pârât o are doar emitentul actului, respectiv Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, instanța nu va mai analiza excepția lipsei calității procesuale pasive a celor doi pârâți, în raport de capătul de cerere, având ca obiect anularea și suspendarea executării Ordinului 369/2009.

Față de considerentele expuse mai sus, Curtea constată că legalitatea Ordinului 369/23.04.2009 este afectată întrucât nu au fost respectate dispozițiile imperative ale art. 100 alin. 5 din Legea 188/1999, eliberarea reclamantei din funcția deținută nu se regăsește în cazurile prevăzute de art. 99 alin. 1 din legea privind Statutul funcționarului public, temeiul de drept al acestui act administrativ respezentat de OUG 37/2009 nu mai produce consecințe juridice întrucât actul normativ a fost abrogat și declarat neconstituțional, prin emiterea ordinului de eliberare din funcție a fost vătămată în drepturile sale, sunt incidente dispozițiile art. 1, 8 și 18 din Legea 554/2004, acțiunea reclamantei este întemeiată în parte, urmează a fi admisă ca atare, a se anula ordinul contestat, cu consecința repunerii părților în situația anterioară emiterii acestuia, astfel că va fi reintegrată în funcția publică de director adjunct al Casei Județene de Pensii B, urmând a beneficia de plata drepturilor salariale aferente acestei funcții evidențiate în decizia 346/24.07.2007 întrucât, prin eliberarea nelegală din funcția deținută i s-au cauzat prejudicii reprezentate de aceste drepturi ce rezultă din raporturile de serviciu existente între părți.

Urmare admiterii acțiunii și căderii în pretenții a pârâtei Casa Națională de Pensii și alte drepturi de Asigurări Sociale, fiind îndeplinite dispozițiile art. 274 Cod proc. civ. instanța o va obliga la plata cheltuielilor de judecată către, în cuantum de 2066 lei, ce reprezintă onorariu apărător.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în B, B-dul -, - județul B, în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, nr. 1 sectorul 1, MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI SOCIALE, cu sediul în B, I, nr. 2-4,sectorul 1 și CASA NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE cu sediul în B,-, sector 2.

Dispune anularea Ordinului 369/2009 emis de Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale.

Dispune reintegrarea reclamantei în funcția publică deținută.

Obligă pârâta Casa Națională de Pensii și alte drepturi de Asigurări Sociale la plata despăgubirilor egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate, precum și a celorlalte drepturi de care beneficia ca director executiv adjunct.

Ia act de renunțarea la judecata capătului de cerere privind anularea și suspendarea executării OUG 37/2009.

Obligă pârâta Casa Națională de Pensii și alte drepturi de Asigurări Sociale la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2066 lei către reclamantă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 noiembrie 2009.

Președinte,

- - Grefier,

- -

Red.

Dact. I/MC

5 ex. /18.12.2009

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Președinte:Valentin Niță
Judecători:Valentin Niță

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Sentința 238/2009. Curtea de Apel Ploiesti