Anulare act administrativ . Decizia 2384/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR -
ROMANIA
CURTEA DE APEL
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 2384
SEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Petrovici Cristina
JUDECĂTOR 2: Patraș Bianca Laura
JUDECĂTOR 3: Ion
GREFIER:
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentii - reclamanti CENTRUL DE RESURSE JURIDICE B, CLUBUL MONTAN ROMÂN și FONDUL MONDIAL PENTRU NATURĂ împotriva Încheierii din data de 18.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, in dosarul nr - in contradictoriu cu intimata - pârâtă AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI N și intimata - intervenientă SRL
La apelul nominal făcut in ședință publică au răspuns recurentii - reclamanti CENTRUL DE RESURSE JURIDICE B, CLUBUL MONTAN ROMÂN și FONDUL MONDIAL PENTRU NATURĂ, prin avocat cu delegație la dosar și intimata - intervenientă SRL, prin avocat, cu delegație la dosar, lipsind intimata - pârâtă AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că a fost depusă la dosar intampinare din partea intimatei - pârâte AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI
Se depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar precum și concluzii scrise din partea intimatei - interveniente.
Se comunică recurenților un exemplar de pe întâmpinare.
Nemaifiind cereri de formulat, sau excepții de invocat, Curtea constată cauza in stare de judecată, acordând cuvântul in susținerea motivelor de recurs.
Recurenții-reclamanți, prin avocat, solicită admiterea recursului formulat împotriva Încheierii de ședință din data de 18.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, in dosarul nr. - și pe fondul cauzei admiterea cererii de suspendare a actului administrativ atacat in conformitate cu art 15 din LG 554/2004.
In motivarea cererii arată că in mod greșit instanța de fond a considerat că nu este îndeplinită condiția existenței cazului bine justificat definit prin art. 2 din Lg 554/2004
Astfel, arată că intimata - parată Naa cceptat necondiționat studiul de impact depus de către intervenientă, care total existența habitatelor protejate, de interes comunitar. Arată că studiul de impact nu evidențiază efectele pe care proiectul il va avea pe termen mediu și asupra vegetației și faunei din perimetrul avut in vedere. Astfel, inconsecvențele N in ceea ce privește existența habitatelor protejate constituie o împrejurare suficientă pentru a concluziona existența cazului bine justificat.
Cu privire la existența unei pagube iminente, urmează a se constat că actele depuse la dosar fac dovada acesteia, iar odată distrus habitatul acesta nu va mai putea fi refăcut.
Solicită admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Intimata - intervenientă, prin avocat, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, solicitând respingerea criticilor formulate.
Arată că din anul 2004 au fost solicitate avizele de mediu necesare dezvoltării proiectului, s-au pronunțat asupra acestuia instituțiile statului, s-au formulat obiecțiuni, studii, expertize, făcând și obiectul unei dezbateri publice.
Arată că drepturile procesuale sunt exercitate de către recurente cu rea - credință. Susține că toate probele arată că stația de îmbuteliere funcționează, mediul nu a fost afectat, astfel cum atestă si expertiza tehnică. In ceea ce privește prejudiciul iminent, arată că acesta nu poate fi reținut in condițiile in care in anii de funcționare nu s-a probat acest aspect. Totodată mai arată că nu se justifică suspendarea unui act administrativ anterior autorizării de construire in condițiile in care acesta si-a produs efectele in vederea in care a fost emisă.
CURTEA,
Asupra recursului de fata;
Prin incheierea din 18.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, in dosarul nr - s-a respins ca neintemeiata cererea de suspendare a executarii acordului de mediu nr. 8/12.09.2007 formulata de reclamantii CENTRUL DE RESURSE JURIDICE B, CLUBUL MONTAN ROMÂN și FONDUL MONDIAL PENTRU NATURĂ in contradictoriu cu paratii AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI N si intervenienta SC SRL.
Pentru a se pronunta astfel instanta de fond a retinut ca potrivit art. 15 din Legea nr.554/2004, suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art.14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat, iar potrivit art. 14 din aceeași lege, "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art.7 a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond ".
Prevederile legale mai sus menționate stabilesc condițiile în care se poate admite, deci, cererea de suspendare a executării actului administrativ: formularea plângerii prealabile, pe de-o parte și invocarea unui caz bine justificat și a unei pagube iminente, pe de altă parte.
S-a considerat ca, cererea reclamantei nu întrunește aceste condiții, astfel cum rezultă din probele administrate.
Reclamanta a dovedit că a formulat plângere prealabilă împotriva acordului de mediu nr.8 din 12 septembrie 2006, prezentând contestația înregistrată la Administrația Fondului pentru Mediu la data de 11.10.2006, sub nr.7855 - filele 14-16 dosar.
Reclamanta a invocat existenta cazului bine justificat susținând că actul a cărui suspendare se solicită este vădit nelegal și contrar reglementărilor din domeniu, însă tribunalul a considerat că nu este îndeplinită cerința existenței cazului bine justificat, astfel cum este definit de art.2 lit. t din Legea nr.554/2004, respectiv împrejurare legată de starea de fapt și de drept, de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. Argumentele reclamantei din acțiune privind nelegalitatea sancționării sale în raport de legislația națională și cea comunitară nu sunt susceptibile a determina o îndoială serioasă care să justifice măsura suspendării, au fost învederate instanței o multitudine de elemente care vizează fondul și pe care reclamanta își întemeiază și cererea de suspendare, solicitând prin aceasta indirect, instanței să se antepronunțe cu privire la fondul cauzei referitor la nelegalitatea și netemeinicia emiterii acordului de mediu nr.8 din 12 septembrie 2006.
Instanța apreciază că potrivit textului de lege sus menționat, existenta cazului bine justificat nu poate fi analizat separat de cea de- doua condiție legală: suspendarea să fie necesară pentru prevenirea unei pagube iminente, iar, în prezenta cauză nu s-a probat, în nici un fel, paguba iminentă sau perturbarea activității a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
Definiția legală a sintagmei de "pagubă iminentă" este data de art.2 alin.1 lit.s) din Lg. nr.554/2004, în sensul că ea reprezintă un prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidență, sau după caz, perturbarea previzibilă gravă a activității reclamantei.
Actele depuse la dosar nu fac dovada, dincolo de orice dubiu, a prejudiciului cauzat prin exploatarea apei din rezervație, a impactului negativ asupra mediului cauzat de captarea sursei de apă, iar potrivit notei de constatare din 22.11.2007, întocmită de Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean N lucrările de amenajare (refacere) a izvoarelor și a conductei de aducțiune s-a executat cu respectarea condițiilor impuse prin acordul de mediu, fără a afecta aspectul peisagistic al zonei, respectiv, habitatul.
Aspectele referitoare la legalitatea emiterii acordului de mediu și a previzibilității impactului negativ asupra mediului încă de la momentul emiterii acestui act fac obiectul cercetării pe fondul cauzei, în acest sens urmând a fi administrate probele încuviințate de către instanță, la acest moment, al cererii de suspendare a executării acordului de mediu neexistând date și elemente care să contureze instanței convingerea că exploatarea izvoarelor din perimetrul - se face de o manieră prejudiciabilă pentru mediul înconjurător, în sensul stopării depunerii calcarului și a procesului de biogeneză a traverinului.
In consecință, nefiind întrunite cel puțin două condiții din cele trei ale cererii de suspendare, instanța va respinge cererea reclamantei, ca neîntemeiată.
Impotriva acestei incheieri au declarat recurs reclamantele prin care au solicitat să se dispuna modificarea incheierii atacate și pe fondul cauzei, admiterea cererii de suspendare.a actului administrativ atacat în conformitate cu prevederile art 15 din Legea 554/2004.
Desi dosarul - se afla pe rolul Tribunalului B de 3 ani, abia in anul 2009 s-a pus in discutie cererea noastra de suspendare. In tot acest timp, actul administrativ atacat a produs efecte ce sunt de natura a produce prejudicii de nerecuperat mediului, in general, si Sugaului, Natura 2000 in special.
Prin incheierea atacata cererea a fost respinsa ca neintemeiata, instanta considerand ca nu sunt intrunite conditiile existentei "cazului bine justificat" si a "pagubei iminente".
Față de solutia primei instante, recurentele au considerat că aceasta a fost pronunțată fără a fi avute în vedere prevederile legale incidente în speța, pentru următoarele considerente:
Au apreciat ca in mod eronat instanta considera ca imprejurarile invocate de recurente ar fi dus la o antepronuntare asupra fondului. Este adevarat ca la dosarul cauzei exista un numar mare de acte pe care se sprijina atat cererea de suspendare cat si cea in anularea actului, situatie normala atat timp cat, in temeiul art. 15 din Legea 554/2004, cele doua capete de cerere se judeca impreuna. Pe de alta parte, asa cum rezulta din art. 2, lit. t) imprejurarile de fapt si de drept ce constituie un caz bine justificat trebuie sa fie de natura ca creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului. Astfel, instanta este pusa in mod firesc in situatia de a "pipai" fondul cauzei atunci cand stabileste existenta sau inexistenta indoielii cu privire la legalitatea actului, atat timp cat fondul priveste tocmai legalitatea actului.
Au aratat ca in mod gresit instanta motiveaza lipsa cazului bine justificat prin faptul ca recurentele au invocat, asa cum era si normal, elemente ce vizeaza si fondul cauzei, respectiv legalitatea actului.
N acceptă neconditionat studiul de impact depus de intervenienta, care total existenta habitatelor protejate, in conditiile in care, in paralel, aceeasi autoritate a întocmit documentatia necesară introducerii în reteaua Natura 2000 tocmai pentru existenta acestor habitate.
Pe acest fond, la emiterea acordului de mediu atacat, N face abstractie totala de existenta habitatelor prioritare si nici macar nu impune conditii de protejare ale acestora.
Ori, diminuarea cantității de apă care alimentează habitatul 7220*, habitat de interes comunitar, este cel mai mare pericol la adresa conservării și calității acestuia, cu influente negative directe asupra structurii și funcționalității habitatului. Declararea acestui de importantă comunitară este incompatibilă cu desfășurarea de activități industriale în conditiile în care activitatea propusă afectează integritatea ecosistemelor
Au invederat ca o declarată de importanță comunitară prin Ordinul 1964/2007 (anexa 1, pozitia 33) pentru existenta pe teritoriul său a unui anumit habitat, este supusă unei interventii antropice violente, datorită faptului că, tocmai autoritatea pentru protecția mediului care a întocmit documentatia acestei și care cunoștea existenta acestui habitat, acceptă studiul unui investitor care nu recunoaște habitatul. În aceste conditii, beneficiarul acordului de mediu nu este supus nici unei măsuri de conservare sau de reducere a impactului pe care îl poate produce investitia sa asupra habitatului.
de impact efectuat la cererea titularul proiectului - SC SRL - nu evidențiază în mod clar și fără dubii impactul pe care acest proiect îl va avea pe termen mediu și asupra habitatelor mentionate mai sus, printr-un studiu amănunțit, detaliat asupra vegetației și faunei din perimetrul avut în vedere.
In continuare recurentele au facut mentiuni cu privire la studiul de impact si la efectele eliberarii actului administrativ atacat.
Au aratat ca Directiva 92/43 a fost transpusă în legislatia noastră încă din anul 2000 prin OUG 236/2000 aprobată prin Legea 462/2001 considerăm că Naî ncălcat în mod flagrant atât dreptul intern cat și normele comunitare.
de rationament ale N în ceea ce privește existenta habitatelor protejate din Rezervatia Sugaului, constituie o împrejurare suficientă pentru a concluziona existența cazului bine justificat, existenta lor putând fundamenta convingerea instantei că susținerile reclamantelor, precum și argumentele juridice prezentate și probate, sunt de natură a crea o îndoială asupra legalității actului administrativ contestat.
Cu privire la existenta unei "pagube iminente", au apreciat ca in mod eronat instanta considera ca actele depuse la dosar nu fac dovada prejudiciului cauzat prin exploatarea apei din rezervatie. In sensul art. 2 lit. s) din Legea 554/2004 "paguba iminenta" reprezinta un prejudiciu material viitor si previzibil.
Va rugam sa aveti in vedere timpul deja scurs in care datorita actelor de reglementare emise de catre N intervenienta a finalizat realizarea lucrarilor de constructii, pagubele inregistrate pana in prezent fiind mai mult decat iminente. Sunt deja produse, iar prin exploatarea lucrarilor de constructii si a captarilor de apa, continua sa se aduca prejudicii grave siturilor protejate din interiorul.
Au considerat ca orice atingere adusa mediului reprezinta un caz bine justificat, prejudiciile rezultate fund uneori imposibil de recuperat. Va rugam sa observati ca din intreg probatoriul administrat pana in prezent rezulta fara putinta de tagada faptul ca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de art. 14. al. 1 si art. 15 din Legea 554-2004 respectiv existenta unui caz bine justificat si eventualitatea unei pagube iminente.
Reglementarea-cadru privind protectia mediului OUG 195-2005 califică protectia mediului ca "obiectiv de interes public major".O asemenea dispoziție generală relevă valoarea social-juridică deosebită conferită păstrării echilibrului ecologic și conservării factorilor de mediu și imprimă un caracter imperativ normelor de drept. Protectia mediului este o responsabilitate publică, o obligație a statului, ceea ce implică reglementarea activităților de protecție și control public asupra acestora.
Unul dintre principiile de bază ale dreptului mediului îl reprezintă principiul conservării biodiversității și a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic. În acest scop, trebuie mentinute procesele esențiale ale ecosistemelor pentru o bună funcționare a biosferei, pentru prezervarea diversității biologice și a resurselor e de viată.
La proiectarea lucrărilor care pot determina modificări ale cadrului al unei anumite zone, legea prevede obligativitatea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, urmată de avansarea unor solutii tehnice de mentinere a zonelor de habitat, de conservare a functiilor ecosistemelor vegetale și animale. Deținătorii legali ai suprafetelor terestre supuse unui regim de conservare ca habitate e sau pentru refacere ecologică le pot gestiona numai cu obligația de a aplica măsurile de conservare stabilite de autoritatea centrală pentru protectia mediului.
Un motiv in plus ce justifica importanta luarii masurii suspendarii o reprezinta si faptul ca, in vederea exploatarii captarilor de apa, prin acordul de mediu se stabileste obligatia intervenientei de a obtine autorizatia de mediu.
Recurentele au facut referiri cu privire la procedura emiterii autorizatiei de mediu si raportat la aceasta procedura au considerat ca, suspendarea acordului de mediu pana la solutionarea litigiului privind legalitatea acordului de mediu ar constitui un pas important pentru salvarea acestor habitate a caror existenta depinde de existenta apei. Daca, prin emiterea autorizatiei de mediu s-ar ajunge si la exploatarea industriala a apei, element vital pentru habitate, orice efort ar deveni inutil.
Un element in plus care demonstreaza lipsa oricarei bune credinte a investitorului si pericolul in care se afla deja Rezervatia Sugaului rezulta si din adresa nr. 1490/96 din 07.09.2009 a Garzii Nationale de Mediu - Comisariatul Judetean N prin care ni se comunica faptul ca acesta functioneaza deja in lipsa autorizatiei de mediu, fiind sanctionat contraventional.
R(89) 8 din 1989 adoptata de Comitetul de Ministri din cadrul Consiliului Europei referitoare la protectia jurisdictionala provizorie in materie administrativa arata ca executarea actelor administrative contestate poate cauza persoanelor, in anumite circumstante un prejudiciu ireparabil pe care echitatea il impune sa fie evitat in masura posibilului.
In drept, au invocat Legea 554/2004, art. 3041Cod procedura civila.
La 20.11.2009 intimata Nad epus intampinare prin care a invocat faptul ca recursul este neintemeiat, in mod corect instnta de fond invocand ca nu sunt indeplinite conditiile art. 14 din legea nr. 554/2004.
Nu s-a inregistrat nici un impact negativ asupra mediului nici in cei peste 50 de ani de functionare a vechii captari si nici in utlimii ani.
Nici pe viitor nu va exista un impact negativ.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea retine ca recursul este nefondat pentru urmatoarele considerente.
Nu se poate retine sustinerea recurentilor ca in cauza sunt indeplinte conditiile art. 14 din legea nr. 554/2004 pentru a se putea dispune suspendarea executarii acordului de mediu nr. 8/12.09.2006 emis de parata Agentia pentru Protectia Mediului
Din prevederile acestui acord rezulta ca acesta a fost emis pentru amenajarea (refacerea) captarii sursa de apa, a conductei de aductiune, imprejmuire captare, amplasate in com Chei, extravilan sat Chei, perimetru.
In mod corect instanta de fond a retinut ca nu s-a probat ca actul contestat ar produce o paguba iminenta sau perturbarea activitatii, a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public.
Din cuprinsul acordului de mediu a carui suspendare se solicita reiese ca acesta a fost emis pentru efectuarea amenajarilor si a altor lucrari, ce sunt in prezent finalizate.
Acest fapt rezulta chiar din sustinerile recurentelor care au aratat ca "intervenienta a finalizat realizarea lucrarilor de constructii, pagubele inregistrate pana in prezent fiind mai mult decat iminente. Sunt deja produse, iar prin exploatarea lucrarilor de constructii si a captarilor de apa, continua sa se aduca prejudicii grave citurilor protejate din interiorul ".
Prin urmare nu se poate retine sustinerea recurentilor cum ca exista un prejudiciu iminent datorita faptului ca actul adminsitrativ contestat si-a produs in integralitate efectele, iar exploatarea in prezent a lucrarilor de constructii si a capatarilor de apa, chiar daca ar produce prejudicii, nu sunt efectul actului contestat ci activitatii prezente a intervenientei, a modului de exploatare.
Odata cu finalizarea constructiilor, lucrarilor pentru care a fost eliberat acordul acesta si-a incetat valabilitatea si efectele sale au fost consumate.
Asa fiind o masura de suspendare a executarii acestui acord este lipsita de eficienta juridica.
Cu atat mai putin se poate retine ca actul a carui suspendare se solicita mai poate produce noi prejudicii, care ar putea inceta prin suspendarea lui.
Chiar daca s-a dispune suspendarea acordului, activitatea desfasurata in prezent de intervenienta nu mai este conditionata in vreun fel de acest acord si nu duce la incetarea activitatii desfasurate.
Acesta este aspectul care nu a fost inteles de catre recurente, in sensul ca prejudiciile iminente pentru care se poate dispune suspendarea unui act administrativ trebuie sa se produca in viitor si sa fie previzibile.
Ori daca actul nu mai este sa produca in viitor efecte, ele consumandu-se si finalizandu-se deja la momentul finalizarii lucrarilor pentru care a fost emis acordul, atunci nici conditia impusa de art. 14 din legea nr. 554/2004 nu se mai poate indeplini.
De asemenea, nu se poate retine nici perturbarea a unei autoritati publice si nici a unui serviciu public.
Dimpotriva alimentarea cu apa a populatiei ca urmare a activitatii de captare si aductiune desfasurate de intervenienta ar putea fi perturbata daca aceasta este efectuata de in prezent de intervenienta si ar fi intrerupta prin suspendarea activitatii acesteia.
Oricum acordul contestat nu da dreptul si la exploatare astfel ca nu poate fi vorba despre o incidenta a acestui aspect in cauza.
Recurentele au invocat ca prin acordul de mediu este impusa necesitatea ca intervenienta sa obtina autorizatia de mediu in vederea exploatarii captarilor de apa, si ca acesta ar fi un motiv im plus de admitere a cererii de suspendare.
Rationamentul recurentelor este total eronat pentru ca daca s-ar aprecia ca obtinerea autorizatiei de mediu este o conditie inserata in acordul de mediu a carui suspendare se solicita, prin masura de suspendare a acordul s-ar ajunge la situatia sa fie suspendata si necesitatea obtinerii autorizatiei de mediu.
In fapt, autorizatia de mediu este un act administrativ distinct a carui legalitate este apreciata independent de acordul de mediu, cum si acesta la randul sau are o valabilitate neconditionata de existenta autorizatiei de mediu.
In legatura cu R (89) 8 din 1989 Comitetului de Ministri din cadrul Consiliului Europei referitoare la protectia jurisdictionala provizorie in materie administrativa se retine ca aceasta recomandare are valoare de principiu si ea se regaseste transpusa tocmai in prevederile art. 14 si 15 din legea nr. 554/2004.
In conditiile inexistentei unei pagube iminente, fata de cele retinute mai sus instanta considera ca nu mai este necesara analizarea si a cazului bine justificat, deoarece lipsa unei singure conditii prevazute de art. 14 din legea nr. 554/2004 face ca cererea de suspendare a unui act administrativ sa nu poata fi admisa.
Totusi in mod corect instanta de fond a retinut ca faptul ca nu este indeplinita in cauza nici conditia existentei un caz bine justificat, deaorece nu exista o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ contestat, sustinerile reclamantelor tinand strans de fondul cauzei, iar probele administrate nedemonstrand existenta unei indoieli serioase asupra legalitatii actului.
In plus se retine ca din moment ce anterior a existat in zona o captare sursa de apa, de circa 50 ani conform afirmatiei intimatei N din intampinare, fapt confirmat si de sintagma din acordul de mediu "refacere captare sursa de apa, a conductei de aductiune", nici nu s-ar putea confirma sustinerile reclamantului privind necesitatea suspendarii acordului pentru a evita afectarea habitatelor din zona.
Asa fiind se constata legala si temeinica incheierea atacata si nefondat recursul si in baza art. 299 si urmatoarele, 304, 3041cod procedura civila, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenții - reclamanți CENTRUL DE RESURSE JURIDICE B, cu sediul in B,-, CLUBUL MONTAN ROMÂN, cu sediul in P N,-, jud. N și FONDUL MONDIAL PENTRU NATURĂ, cu sediul in B, str. - nr. 109, împotriva Încheierii din data de 18.03.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, in dosarul nr. -, in contradictoriu cu intimata - pârâtă AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI N, cu sediul în P N,-, județul N și intimata - intervenientă SRL, cu sediul în comuna, județul neamț, ca nefondat
Irevocabilă.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 23.11.2009.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
- - - - -
GREFIER,
RED. JUD. CP (2 ex.)
Jud. Fond -
Președinte:Petrovici CristinaJudecători:Petrovici Cristina, Patraș Bianca Laura, Ion
