Anulare act administrativ . Decizia 2835/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2835 BIS
Ședința publică de la 10 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Ilie Judecător
- - - Judecător
- - - Judecător
Grefier: -
XXXX
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, împotriva sentinței nr. 294 din data de 05 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul.
La apelul nominal au lipsit recurenta pârâtă Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termenul legal și a fost scutit de plata taxei de timbru.
S-a arătat că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă.
Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări:
CURTEA
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr. 294 din data de 05 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților, a fost anulată Decizia nr. 1125/25.06.2008 emisă de pârâta și a fost obligată pârâta să emită nouă decizie, în sensul validării Hotărârii nr.2552/01.04.2004 emisă de Comisia pentru Aplicarea Legii nr.9/1998 din cadrul Instituției Prefecturii Municipiului
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 23.07.2008 sub nr- pe rolul Tribunalului Dolj, Secția Civilă, reclamanta a formulat contestație împotriva deciziei nr. 1125 din 25.06.2008 emisă de Vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
În motivarea contestației, reclamanta a arătat că prin decizia contestată a fost invalidată Hotărârea nr. 2552/01.04.2004, emisă de Comisia de aplicare a Legii nr. 9/1998 din cadrul Instituției Prefectului Municipiului B, hotărâre prin care i se admisese cererea de acordare a compensațiilor bănești pentru bunurile autorului, trecute în proprietatea statului bulgar ca urmare a aplicării Tratatului încheiat între România și Bulgaria în anul 1940.
Reclamanta a susținut, în esență, că decizia emisă de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și motivată pe faptul că autorul nu figurează în listele anexă la tratat este nelegală, fiind dată cu nerespectarea dispozițiilor legale și cu neluarea în considerare a tuturor documentelor aflate la dosar.
În susținerea contestației, reclamanta a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri.
Prin încheierea de la 06.10.2008 s- dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea spre competentă soluționare Secției de Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Tribunalului Dolj, dosarul fiind înregistrat sub nr-.
La data de 21.01.2009, pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților B depus întâmpinare prin care solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică.
În motivare, pârâta a susținut că autorul nu figurează pe listele anexă la Tratat pentru orașul și totodată nu au fost identificate în arhive documente privind bunurile deținute de autor în orașul.
A mai arătat că, în conformitate cu prevederile art. 3 al. 2 din Hotărârea nr. 286/2004, privind unele măsuri referitoare la funcționarea Comisiei Centrale și comisiilor județene și municipiului B pentru aplicarea dispozițiilor Legii 9/1998, privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării tratatului semnat între cele două țări, semnat la C la 7.09.1940, coroborate cu prevederile art. 28 din Ordonanța nr. 94/2004, privind reglementarea unor măsuri financiare și cu dispozițiile Hotărârii nr. 1643/2004, privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicare OG 94/2004 în care Departamentul pentru Aplicarea Legii 9/1998 propune invalidarea hotărârilor comisiilor județene/ municipiului B și se impune reanalizarea documentației și adoptarea unor noi hotărâri de către aceste comisii,dosarul înaintându-i-se acestora din urmă.
De asemenea, precizează că Instituția prefectului urmează să reanalizeze Hotărârea nr. 2552/01.04.2004 ca urmare emiterii Deciziei de invalidare nr. 1125/2008, motiv pentru care dosarul fost înaintat prefectului municipiului
În drept, și-a întemeiat apărarea pe dispozițiile art. 115 -118 din Codul d procedură civilă, precum și pe dispozițiile Legii 9/1998, nr.HG 286 /2004, nr.OG 94 /2004 și HG nr. 1277 /2007.
A atașat la întâmpinare, actele care au stat la baza emiterii deciziei contestate.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că prin hotărârea nr.2552/01.04.2004 emisă de Comisia mun. B pentru aplicarea Legii nr.9/1998 a fost aprobată cererea nr.304/2798/12.01.2001 și s-a propus acordarea compensațiilor bănești în cuantum de 135.117.312,00 lei moștenitorilor defunctului pentru bunurile acestuia trecute în proprietatea statului bulgar, printre moștenitorii acestuia figurând și reclamanta din cauza de față.
Această hotărâre a fost invalidată prin decizia nr.1125/25.06.2008 emisă de Vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților pentru motivul că autorul nu figurează pe listele anexă la Tratatul încheiat între România și Bulgaria, eliberate de Ministerul Afacerilor Externe pentru orașul.
Potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.9/1998, cetățenii români prejudiciați în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la 7 septembrie 1940, au dreptul la compensațiile stabilite potrivit prezentei legi, în măsura în care nu au primit anterior sau au primit numai parțial compensații ori despăgubiri pentru bunurile imobile - construcții și terenuri - pe care le aveau în proprietate în județele și, cedate Bulgariei, pentru recoltele neculese de porumb, și -soarelui, precum și pentru plantații de pomi fructiferi și/sau pepiniere de pomi fructiferi altoiți, de prevederile alin.1 beneficiind și cetățenii români, moștenitori legali ai foștilor proprietari, iar potrivit art.5 din același act normativ, dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor pentru care se solicită compensații se face cu înscrisuri. Arhivele Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, precum și alte instituții publice care dețin acte referitoare la situația persoanelor evacuate din județele și, ca urmare a aplicării tratatului, sunt obligate să elibereze celor interesați copii de pe actele solicitate.
Având în vedere aceste dispoziții legale, precum și copia de pe "Situație de avere rurală a locuitorului din com., jud. " eliberată de Arhivele Naționale la solicitarea reclamantei, din care rezultă că autorul acesteia a avut în proprietate 2 ha. teren în localitatea respectivă, se constată că în cauză s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului cu privire la care s-a propus acordarea de despăgubiri.
Deși, conform declarației autentificate sub nr.525/08.02.2001 existentă la fila 135, reclamanta afirmă că autorul ar fi avut în proprietate și o casă cu 4 camere, și separat bucătărie situată pe un teren în suprafață de 300. această susținere nu este confirmată, în înscrisul eliberat de Arhivele Statului mai sus arătat fiind menționată doar suprafața pentru care prin hotărârea nr.2552/01.04.2004 emisă de Comisia mun. B pentru aplicarea Legii nr.9/1998 s-a propus acordarea de compensații.
În raport de considerentele expuse, se constată că este întemeiată contestația formulată, astfel că va fi admisă, urmând ca, pe cale de consecință, să fie anulată decizia nr. 1125/25.06.2008 emisă de pârâta și obligată pârâta să emită nouă decizie, în sensul validării hotărârii nr.2552/01.04.2004 emisă de Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Instituției Prefecturi mun.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, în termen și motivat, criticând - o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Prin motivele de recurs s-a arătat că, autorul nu figurează pe anexa la Tratat pentru orașul. De asemenea nu au fost identificate in arhivele Ministerului Afacerilor Externe documente privind bunurile deținute de autor in orașul.
Situația comisiei mixte româno-bulgare menționată în cererea de chemare în judecată nu constituie act doveditor cu privire la acordarea despăgubirilor pentru proprietățile din mediul aceasta situație fiind întocmită anterior întocmirii tabelului eliberat de Ministerul Afacerilor Externe intre timp aceste bunuri putând fi înstrăinate, singurul act doveditor este tabelul eliberat de Ministerul Afacerilor Externe și verificat de Comisia Mixtă româno-bulgară.
Conform art. 4, alin. 5 din Anexa C din Tratatul din 1940 încheiat între România și Bulgaria, respectiv acordul privind schimbul de populațiune română si bulgară "proprietatea imobiliara urbană, aparținând populațiunilor făcând obiectul prezentului Acord, rămâne proprietatea privată a actualilor proprietari și, în consecință, supusă legilor țării unde se află situată".
De asemenea, Decretul nr. 513/03.12.1953, la art. 2, alin. 1 prevede că toate bunurile urbane situate pe teritoriul Populare Române, în D de Nord, proprietatea persoanelor fizice sau juridice bulgare care au făcut obiectul lucrărilor Comisiei mixte Româno- instituită în Mai 1949 trec în patrimoniul Populare Române .
La alin. 2 al aceluiași decret se prevede că statul bulgar obține, în schimb, dreptul de proprietate asupra bunurilor urbane situate pe teritoriul Populare Bulgaria în D de Sud, proprietatea persoanelor fizice sau juridice romane care au făcut obiectul lucrărilor Comisiei mixte Româno- instituită în mai 1949.
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. 2 din Hotărârea nr. 286/2004, privind unele măsuri referitoare la funcționarea Comisiei centrale și a comisiilor județene și a municipiului B pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la 7 septembrie 1940, coroborate cu prevederile art 28 din Ordonanța nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare și cu dispozițiile Hotărârii nr. 1643/2004 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea nr.OG 94/2004, în cazul în care Departamentul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, propune invalidarea hotărârilor comisiilor județene/a municipiului B și se impune reanalizarea documentației și adoptarea unor noi hotărâri de către aceste comisii, dosarul se înaintează acestora din urmă. După reanalizare dosarelor de către comisiile județene/a municipiului B acestea le transmit din nou Departamentului în vederea analizării.
S-a mai arătat că Instituția Prefectului urmează să reanalizeze Hotărârea nr. 2552/01.04.2004 ca urmare a emiterii Deciziei de invalidare nr. 1125/25.06.2008, motiv pentru care întregul dosar a fost trimis Instituției Prefectului Municipiului
Curtea, analizând sentința prin prisma criticilor invocate în recurs, a apărărilor formulate, a dispozițiilor legale aplicabile în cauză și în conformitate cu dispozițiile art. 3041din Pr. Civ. constată că recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 9/1998, cetățenii români prejudiciați în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la 7 septembrie 1940, au dreptul la compensațiile stabilite potrivit prezentei legi, iar potrivit art. 5 din același act normativ, dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor pentru care se solicită compensații se face cu înscrisuri. Arhivele Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, precum și alte instituții publice care dețin acte referitoare la situația persoanelor evacuate din județele și, ca urmare a aplicării tratatului, sunt obligate să elibereze celor interesați copii de pe actele solicitate.
La dosarul cauzei a fost depusă copia de pe "Situație de avere rurală a locuitorului din com., jud. " eliberată de Arhivele Naționale la solicitarea reclamantei, din care rezultă că autorul acesteia a avut în proprietate 2 ha. teren în localitatea respectivă.
Înscrisul este eliberat de către prima autoritate publică menționată în cuprinsul articolului 5 alineatul 2, respectiv Arhivele Naționale, astfel că înscrisul respectiv, îndeplinește cu prisosința calitatea de înscris doveditor.
Faptul că autorul reclamantei-intimate nu figurează pe listele anexă sau în documentele Ministerului Afacerilor Externe nu are nici un fel de relevanță, deoarece este suficient să fie depus un document care să emane de la una dintre autorități, și nu de la toate autoritățile, cu atât mai mult cu cât respectivul document este cel care atestă atât existența proprietății cât și a persoanei.
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. 1 teza a II-a Proc.Civ. coroborat cu art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004 modificată, urmează a fi respins recursul formulat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, împotriva sentinței nr. 294 din data de 05 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Iunie 2009.
PREȘEDINTE: Carmen Ilie - - | JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu - - | JUDECĂTOR 3: Gabriel Viziru - - |
Grefier, |
Red.jur./2ex.
Președinte:Carmen IlieJudecători:Carmen Ilie, Sanda Lungu, Gabriel Viziru
