Anulare act administrativ . Decizia 333/2010. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 333
Ședința publică de la 10 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru
JUDECĂTOR 2: Carmen Ilie
JUDECĂTOR 3: Lavinia Barbu
Grefier - -
xxxxxxxxxxxxxx
S-a aluat în examinare recursul declarat de reclamantul SINDICATUL DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ O "CONSILIUM" împotriva sentinței nr. 764 din 03 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat consilier juridic pentru recurentul reclamant SINDICATUL DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ O "CONSILIUM", lipsind intimata pârâtă INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier învederându-se instanței că recursul este declarat și motivat în termenul legal.
Curtea constatând că nu mai sunt cererii de formulat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra recursului.
Consilier juridic pentru recurentul reclamant SINDICATUL DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ O "CONSILIUM", arată că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal fiind dată cu aplicarea greșită a legii instanța interpretând greșit obiectul acțiunii. Prin sentința recurată, instanța de fond, nu s-a pronunțat pe nici unul dintre motivele invocate în cererea de chemare în judecată și nu a analizat sub nici o formă cererea ci doar a respins cererea ca neântemeiată fără a motiva nici în fapt și nici în drept astfel că, sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9
Pe fondul cauzei, a arătata că dispoziția contestată este netemeinică și nelegală deoarece prin decizia care a stat la baza actului contestat nu a fost anulat Acordul/contract colectiv de muncă iar salariaților nu li se poate imputa folosirea pe nedrept a sumelor încasate în baza unui acord/contract colectiv de muncă înregistrat legal de instituția abilitată, necontestat pe perioada de valabilitate de niciuna din părțile semnatare și neanulat în instanță.
În consecință, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței pronunțată de instanța de fond în sensul admiterii acțiunii și anulării actelor administrative contestate.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. nr. 764 din 03 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- a fost respinsă acțiunea formulată de Sindicatul din Administrația Publică O "CONSILIUM", pentru următorii reclamanți - membri de sindicat:, - -, -, -, -, -a, -, -, -, G, - -, -, G, -, G, n contradictoriu cu intimata Instituția Primarului Municipiului C - ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța tribunalul a reținut că potrivit acțiunii înregistrate la Tribunalul Olt sub nr. 2453/l04/2007 - reclamanta Instituția Prefectului jud. Oas olicitat in contradictoriu cu Consiliul Local C - anularea HCL 157/30.11.2006 prin care se aprobase încheierea acordului/contractul colectiv de muncă pentru personalul încadrat în aparatul propriu al consiliului Local C și pentru personalul contractual-instanța fiind sesizată cu analiza respectivului HCL.
Cum în considerentele deciziei Curții de APEL CRAIOVA nr. 2214/30.l0.2008 s-a statuat că autoritățile publice pot încheia, anual, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici care să cuprindă doar măsuri referitoare la constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă, sănătatea și securitatea in muncă programul zilnic de lucru, perfecționarea profesională, s-a concluzionat că prin HCL 157/2006 s-a aprobat acordul colectiv de muncă ce excede susmenționatelor reglementări, în speță dispoz. art 31 din leg. 188/99, OG 6/2007, pentru funcționarii publici respectiv art. 12 din. 130/1996.
Astfel în capitolele II, III, IV, V, VI, VII, VIII, X au fost prevăzute drepturi de natură salarială ce nu se subscriu lingvistic drepturilor ce vizează sănătatea și securitatea în muncă, protecția muncii, evaluarea performanțelor profesionale individuale, contravenind dispoz. art. 51, 72 din leg. 188/99/
Astfel, deși prin sentința 709/2.11.2007 a Tribunalului Olt pronunțată în dosarul - se respinsese acțiunea Instituției Prefectului Jud. O, de anularea acordului/contractului colectiv de muncă, prin decizia Curții de Apel nr. 2214/30.10.2008 s-a admis recursul declarat de Instituția Prefectului, s-a modificat respectiva sentință și a fost anulat HCL 157/30.11.2007 adoptată de Consiliul Local C - decizie irevocabilă.
Faptul că dispozitivul sentinței 709/2007 a Tribunalului Olta fost pus în executare - până la rămânerea irevocabilă a acesteia, de către intimata Consiliul Local C, nu este decât imputabil, reținând că potrivit art. 374 rap. la art. 377 pr.civ. - hotărârea judecătorească se execută numai dacă este investită cu formulă executorie prev. de art. 269 alin. 1, iar hotărâri irevocabile sunt cele identificate la art. 377 alin. 2 pct. 1 - 5: hotărâri date in primă instanță fără drept de apel, nerecurate, hotărâri date in primă instanță ce nu au fost atacate cu apel, hotărâri date în apel nerecurate, hotărâri date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii, orice alte hotărâri, ce potrivit legii nu pot fi atacate cu recurs.
Avându-se în vedere că obiectul acțiunii viza un act administrativ iar hotărârea primei instanțe este supusă căii de atac a recursului, nu este o sentință comercială, ce este executorie de drept, s-a reținut că în mod nelegal membrii de sindicat ai reclamantului au devenit beneficiarii sumelor încasare necuvenit conform anexei la dispoziția nr. 505/2009 - fila 34 din dosar.
Împotriva acestei sentinței a formulat recurs reclamantul în termen și motivat.
În motivarea recursului s-a arătat că hotărârea recurată este lipsită de temei legal fiind dată cu aplicarea greșită a legii, instanța interpretând greșit obiectul acțiunii supus judecății.
S-a susținut că prin sentința recurată, instanța de fond, nu s-a pronunțat practic pe niciunul dintre motivele invocate de reclamant în cererea de chemare în judecată, rezumându-se la a susține că sentința civilă nr. 709/02.11.2007 a fost pusă în executare până la rămânerea irevocabilă.
Astfel sentința recurată este nemotivată, atât în fapt cât și în drept.
Pe fond, dispoziția contestată este atât netemeinică, cât și nelegaiă, deoarece prin decizia civilă care stă la baza emiterii actului administrativ contestat nu a fost anulat Acordul/contract colectiv de muncă. Valabilitatea unui acord colectiv de muncă este dobândită după semnarea acestuia de către angajat și angajator și după înregistrarea la direcția județeană de muncă, moment din care acesta produce efecte juridice și devine opozabil părților. Prin anularea hotărârii de consiliu prin care s-a "aprobat" (instituție de drept inexistentă) Acordul/contract colectiv de muncă, nu s-a pierdut valabilitatea acestuia, iar salariații beneficiari ai drepturilor prevăzute nu pot fi obligați să restituie sumele primite.
Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat anularea actului administrativ mai susmenționat, emis la data de 06.03.2009, prin care, autoritatea emitentă "aprobă" imputarea unor importante sume de bani, "încasate necuvenit" de către personalul din aparatul propriu de specialitate, și din instituțiile subordonate Consiliului Local al municipiului C în urma derulării (executării) Acordului/Contractului colectiv de muncă la nivel de unitate.
Actul contestat este netemeinic și nelegal.
Astfel, întemeierea dispoziției contestate pe art. 84 lit. b din Legea nr. 188/1999, rep. a fost eronată, deoarece, acest articol nu se aplică în situația de față. Art. 272 și urm. din Codul Muncii au fost invocate eronat ca temei legal, această dispoziție legală fiind aplicabilă doar dacă salariații ar fi încasat de la angajator sume nedatorate, pe când reclamanții aveau acest drept prin CCM, sumele încasate prin executarea CCM nefiind încasate necuvenit.
Mai mult, s-a susținut că decizia nr. 2214 pronunțată la data de 30.10.2008 în dosar nr. -, de Curtea de APEL CRAIOVAa anulat doar HCL nr. 157/30.11.2006 adoptată de Consiliul Local C, nu însă și aplicabil.
Dispozitivul deciziei nr. 2214 este neretroactiv iar înțelesul acesteia este fără echivoc în ceea ce privește anularea HCL nr. 157/2006. Mai mult, aceasta nici nu ar fi trebuit adoptată, însă hotărârea judecătorească nu a anulat Acordul / Contract colectiv de muncă.
S-a mai arătat și că Direcția județeană de muncă O, care a înregistrat documentul, nu a fost chemată în instanță, în calitate de pârâtă, pentru anularea înregistrării și nici nu i s-a dispus anularea.
Prin ratificarea Contractului colectiv semnat între primar și salariați, Consiliul Local nu a devenit parte a Contractului, iar prin acționarea în instanță a Consiliului Local nu a fost practic atacat în niciun fel Contractul semnat de cele două părți stabilite de lege și înregistrat de instituția abilitată de lege, competentă cu verificarea legalității prevederilor acestuia.
Chiar dacă prin lege prefectul are competența de a verifica legalitatea actelor administrative atât ale Consiliului Local cât și ale Primarului, în speță acesta a chemat în judecată Consiliul Local, pentru anulare HCL, ceea ce a și obținut, însă anularea Acord/CCM, nu a fost dispusă de instanță.
aplicabil și-a încetat aplicabilitatea la data de 23.10.2008, prin acordul părților semnatare, după care niciunul dintre salariați nu a mai beneficiat de prevederile acestuia.
Actul administrativ contestat a imputat salariaților sumele încasate de aceștia în baza de valabilitate a unui Acord / Contract colectiv de muncă înregistrat legal de instituția abilitată, necontestat pe perioada de valabilitate de niciuna din părțile semnatare și neanulat de instanță.
Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței de fond în sensul admiterii acțiunii și anulării actelor administrative contestate.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9
În recurs nu s-a formulat întâmpinare și nu s-au administrat probe noi.
Analizându-se recursul formulat în cauză se reține că acesta est nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Prin dispoziția nr. 505/06.03.2009 s-a aprobat imputarea sumelor încasate necuvenit de către funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Aparatului de Specialitate al Primarului Municipiului C și instituțiilor subordonate Consiliului Local al municipiului C din derularea Aordului/Contractului Colectiv de Muncă nr. 12385/2006, conform anexelor la dispoziție ce fac parte integrantă din aceasta.
S-a dispus și că reținerea sumelor se va face conform prevederilor legale în vigoare.
La baza acestei dispoziții a stat referatul nr. 1172/02.02.2009 al secretarului municipiului C ce a avut în vedere Decizia nr. 2214/30.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA ce a anulat HCL 157/30.11.2006 a Consiliului local
Prin hotărârea mai sus precizată se aprobase Acordul / Contractul Colectiv de Muncă al personalului încadrat în aparatul de specialitate al primarului municipiului C și pentru personalul din instituțiile publice de subordonare locală, stabilindu-se și acordarea drepturilor salariale rezultate din acesta.
Analizându-se Decizia nr. 2214/30.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA ce a stat la baza întocmirii referatului secretarului municipiului C, se reține că prin aceasta s-a arătat că pentru a se analiza legalitatea HCL nr. 157/2006 este necesar a se examina Acordul / Contractul Colectiv de Muncă.
Referitor la acesta din urmă instanța a reținut că:
Regimul general al raporturilor juridice dintre funcționarii publici și stat sau administrația publică locală, denumite și raportul de serviciu, sunt reglementate prin Legea 188/1999 care constituie cadrul general privind statutul funcționarilor publici.
În cuprinsul Legii 188/1999 R, articolul 72 reglementează posibilitatea încheierii acordurilor colective.
Astfel, textul precizează că autoritățile publice pot încheia, anual, în condițiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici sau cu reprezentanții acestora, care să cuprindă numai măsuri referitoare la constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățiri condițiilor la locul de muncă; sănătatea și securitatea în muncă, programul zilnic de lucru, perfecționarea profesională, măsuri, altele decât cele prevăzute în lege, privind protecția celor aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale.
S-a constat că acordurile colective pot să cuprindă numai măsuri de natura celor de mai sus.
În ceea ce privește salarizarea funcționarilor publici, prin art. 31 din Legea 188/1999 R se prevede expres modul de compunere al salariului funcționarului public.
Același text dispune că primele și alte drepturi salariale se acordă funcționarilor publici, numai în condițiile legii, iar salarizarea funcționarilor publici se face conform cu prevederile Legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare, pentru funcționarii publici.
De asemenea, prin OG nr.6/2007, au fost reglementate drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici.
Din expunerea textelor enunțate, respectiv art.31 coroborat cu prevederile OG 6/2007, s-a reținut că în România salarizarea funcționarilor publici este guvernată de principiul legalității, și nu al consensualismului.
Analiza acordului/contractului colectiv de muncă, aprobat prin HCL 157/2006 s-a arătat că demonstrează că în afara unor elemente care țin de organizarea internă a activității, acest acord conține și elemente de reglementare pe cale convențională, precum salarii, sporuri, etc.
Acestea nu pot să formeze obiectul convenției părților, deoarece în materia salarizării se aplică exclusiv normele din legile care reglementează domeniul respectiv.
De asemenea, se poate observa că în cuprinsul acordului, în capitolul precum "Sănătatea și securitatea în muncă" sunt prevăzute drepturi de natură salarială, precum acoperirea unor cheltuieli de hrană, spor de solicitare neuropsihică.
Astfel de drepturi nu se circumscriu noțiunii de sănătate și securitate în muncă, aspectul respectiv privind luarea de către părțile contractante a unor măsuri de a asigura condiții care să protejeze sănătatea angajaților și să asigure securitatea în muncă.
În materia perfecționării profesionale, acordurile trebuie să fie în strictă concordanță cu prevederile art. 51 din Legea 188/1999 R, ori în cazul analizat s-au constată derogări evidente de la prevederile textului enunțat.
Cele arătate mai sus s-au reținut ca exemple de încălcare a prevederilor legale în materia dreptului autorităților publice de a încheia acorduri cu sindicatele sau reprezentanții funcționarilor publici.
În ceea ce privește componenta referitoare la contractul colectiv de muncă. Curtea a reținut că autoritățile publice pot să încheie contracte colective de muncă cu personalul contractual, însă, așa cum se arată în art. 12 din legea 130/1996, prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Din analiza efectuată mai sus, s-a constatat că OG 6/2007 și Legea 188/1999 reglementează sistemul de salarizare al funcționarilor publici din cadrul și al autorităților administrative locale, așa încât printr-un contract sau acord nu se poate deroga de la lege.
Cum acordul conține multiple derogări de la lege, Curtea a apreciat că HCL nr. 157/2006 a Consiliului Local C este nelegală, nelegalitate determinată de faptul că acordul aprobat conține multiple derogări de la lege și că reglementează în domenii nepermise de legiuitor.
Considerentele acestei decizii au intrat împreună cu dispozitivul acesteia în puterea lucrului judecat, prin urmare la acest moment nu se mai poare susține că Acordul / Contractul Colectiv de Muncă supus analizei a fost încheiat în mod legal.
Chiar dacă pur ipotetic s-ar reține legalitatea Acordului / Contractului Colectiv de Muncă se a acordat anumite drepturi de natură salarială personalului încadrat în aparatul de specialitate al primarului municipiului C și pentru personalul din instituțiile publice de subordonare locală se constată că prin anularea HCL nr. 157/2006 a Consiliului Local C, a dispărut actul ordonatorului principal de crdite prin care se aproba plata drepturilor de natură salarială prevăzută de acesta.
Prin urmare, în mod legal prin dispoziția supusă analizei în prezenta cauză s-a reținut că drepturilr de natură salarială încasate în baza HCL nr. 157/2006 a Consiliului Local C și a Acordului / Contractului Colectiv de Muncă aprobat prin aceasta, fără o reglementare legală expresă, reprezintă drepturi salariale acordate necuvenit, supuse restituirii potrivit art. 84 lit. b din Legea 188/1999.
Acest temei de drept nu poate fi reținut ca eronat în sensul susținut de recurent, deoarece restituirea sumelor încasate necuvenit nu se întemeiază pe idea de culpă așa cum susține recurentul ci pe idea plății nedatorate supusă repetițiunii fără a fi necesară pentru aceasta culpa celui ce a primit plata nedatorată.
De fapt, acest lucru rezultă cu claritate din analiza comparativă a dispozițiilor art. 84 lit. a și b din Legea 188/1999, în condițiile în care lit. aaa cestui articol prevede în mod expres condiția existenței unei vinovății, ceea ce lit. b nu prevede.
În consecință, potrivit art. 312 alin. 1 cod procedură civilă recursul formulat în cauză urmează a fi respins ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul SINDICATUL DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ O "CONSILIUM" împotriva sentinței nr. 764 din 03 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Februarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.
Jud fond
2 ex.
Președinte:Gabriel ViziruJudecători:Gabriel Viziru, Carmen Ilie, Lavinia Barbu