Anulare act administrativ . Decizia 336/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 336

Ședința publică de la 10 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriel Viziru

JUDECĂTOR 2: Carmen Ilie

JUDECĂTOR 3: Lavinia Barbu

Grefier - -

xxxxxxxxxx

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI S împotriva sentinței nr. 775 din 10 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă CAMERA NAȚIONALĂ A - FILIALA JUDEȚULUI

La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat consilier juridic pentru recurentul pârât CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI S, lipsind CAMERA NAȚIONALĂ A - FILIALA JUDEȚULUI

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termenul legal.

Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.

Consilier juridic pentru recurentul pârât CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI S, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.

Susține că nici Legea 38/2003 și nici normele de aplicarea ale acesteia nu face referire cu privire la aspectul că Direcția Județeană de Statistică O ar fi singura instituție abilitată să comunice date oficiale cu privire la numărul de locuitori al unei localități. Astfel că, dacă legea nu impune o instituție anume în furnizarea acestor date, se înțelege că datele furnizate de orice instituție oficială, care are ca obiect de activitate evidența numărului de locuitori ai unei localități, pot fi avute în vedere la emiterea unui act administrativ local.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Prin sentința nr. 775 din 10 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- s-a admis cererea formulată de reclamanta CAMERA NAȚIONALĂ A - FILIALA JUDEȚULUI O, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI S fiind dispusă anularea 195/23.07.2009.

Pentru pronunțarea hotărârii, tribunalul analizând cererea reclamantei în raport de actele dosarului și de dispozițiile legale în materie, a reținut următoarele:

Prin hotărârea nr. 163 din 30.12.2008 Consiliul Local Saa probat atribuirea pentru o perioadă de 5 ani a unui număr maxim de 314 autorizații taxi, pentru efectuarea serviciului de transport public de persoane în regim de taxi, corespunzător numărului de 78.570 locuitori ai municipiului S comunicat de Direcția de Statistică

Prin hotărârea nr. 195/23.07.2009 s-a aprobat numărul maxim de 350 autorizații taxi pentru efectuarea serviciului de transport public de persoane în regim de taxi, corespunzător numărului de 87.521 locuitori ai municipiului S, comunicat de Centrul Național de Administrare a de Date privind Evidența Persoanelor.

Din cuprinsul hotărârii rezultă că la stabilirea numărului de locuitori s-a avut în vedere adresa nr. 2401 din 30.06.2009 înaintată de către Serviciul Public Comunitar Local pentru Evidență.

Potrivit OG nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale modificată prin HG nr. 957/2005 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică are, printre alte atribuții, culegerea, prelucrarea, stocarea, analiza, difuzarea rezultatelor cercetărilor statistice și constituită la nivel teritorial a seriilor de date statistice oficiale cu caracter demografic, această instituție asigurând veridicitatea datelor furnizate de către operatori economici și sociali, servicii publice, organisme guvernamentale și nonguvernamentale ce se găsesc sau își desfășoară activitatea pe raza județului.

S-a constat astfel că hotărârea nr. 195/2009 nu a avut în vedere adresa nr. 1814 din 28.04.2009 a Direcției Județene de Statistică O, singurul organ abilitat să comunice datele oficiale la numărul de locuitori ai municipiului S, din care rezultă că la 1 iulie 2008 populația stabilă a municipiului Saf ost de 77.379 persoane.

În ceea ce privește datele furnizate de către Serviciul Public Comunitar Local pentru Evidență din cadrul Consiliului Local al Municipiului S și de către Centrul Național de Administrare a de Date privind Evidența Populației - O, ce au fost avute în vedere la emiterea hotărârii, s-a constatat că acestea nu corespund.

În acest sens Serviciul Public Comunitar pentru Evidența Persoanelor - Biroul de Evidență a Persoanelor din cadrul Consiliului Local al Municipiului Sac omunicat prin adresa nr. 40483 din 30.06.2009 că numărul locuitorilor la nivelul Municipiului S este de 87.580, în timp ce situația statistică privind populația municipiului S înaintată prin adresa nr. 24001/23.06.2009, realizată de același serviciu, se referă la un număr de 87.649 locuitori la data de 2.02.2009.

Înscrisurile privind numărul locuitorilor ce au stat la baza adoptării hotărârii nr. 195/2009, s-au constatat a fi contradictorii, cel emis de O nu conține date certe și are chiar un caracter estimativ.

De altfel, hotărârea anterioară respectiv HCL nr. l63/30.l2.2008 și prin care s-a stabilit numărul maxim de 314 autorizații taxi, a avut în vedere adresa 8797/2.04.2004 înaintată de către Direcția de Statistică O, pârâta nejustificând motivul pentru care la emiterea HCL contestat, numărul 195/23.07.2009 nu a mai avut în vedere datele statistice deținute de către această instituție, invocând adresa nr. 24001/30.06.2009 emisă de Serviciul Public Comunitar Local pentru Evidență, serviciu care funcționează chiar în structura pârâtei.

Pe de altă parte, s-a apreciat puțin probabil ca în perioada 30.12.2008 - data adoptării HCL nr. 163 Consiliului Local S și 23.07.2009 - data emiterii HCL nr. 195/2009 a Consiliului Local al municipiului S, populația municipiului S să fi crescut cu peste 8.000 locuitori, având în vedere adresa nr. 1814 din 28.04.2009 a Direcției Județene de Statistică conform căreia în perioada 18 martie 2002 - 1 iulie 2008 s-a înregistrat o reducere a numărului populației municipiului S, la 18 martie 2002 populația fiind de 78.815 persoane, față de 87.580 cât a avut în vedere pârâta la emiterea hotărârii contestate.

Având în vedere faptul că dispozițiile art. 14 alin. 4 din Legea 38/2003 privind transportul in regim de taxi prevăd numărul maxim de autorizații taxi a fi de 4 la 1000 locuitori ai localității de autorizare s-a constat că în mod nejustificat pârâta a mărit numărul maxim al autorizațiilor ce pot fi emise, având în vedere populația reală a municipiului S și ținând cont de tendința de descreștere a acesteia constatată de instituția abilitată respectiv Direcția Județeană de Statistică

Chiar dacă dispozițiile legale referitoare la organizarea transportului în regim de taxi nu dispun că singura instituție abilitată în transmiterea datelor privind populația ar fi Direcția Județeană de Statistică O, dispozițiile legale anterior menționate respectiv art. 1 și 2 din OG 9/92 privind organizarea statisticii oficiale modificate prin HG nr. 957/2005, impun a fi avute în vedere datele deținute și transmise de aceasta ca fiind date statistice oficiale cu caracter demografic.

Împotriva acestei sentinței a declarat recurs pârâtul Consiliul Local al Municipiului S, în termen și motivat:

În motivarea recursului s-a susținut că sentința recurată cuprinde în considerentele ei motive contradictorii.

Astfel, deși instanța de fond, recunoaște că dispozițiile legale nu dispun că singura instituție abilitată în transmiterea datelor privind populația ar fi Institutul Național de Statistică - Direcția Județeană de Statistică O, totuși, apreciază că, cererea reclamantei, fondată tocmai pe acest motiv, este întemeiată si dispune anularea nr. 195/2009.

S-a susținut și că instanța de fond nu își fundamentează hotărârea pe un text de lege, ci, pe o regulă de calcul matematic, comparând datele de la nivelul anului 2002 cu datele de la nivelul anului 2009, ajungând astfel la concluzia ca populația municipiului nu avea cum sa crească în această perioada, atingând cifra de 87.521 locuitori, fără a lua în calcul probe certe depuse la dosarul cauzei de către pârâtă, respectiv adresa nr. 40483/2009 a Serviciului Public Comunitar pentru Evidența Persoanelor - Biroul de Evidență a Persoanelor și adresa nr. 6569/17.03.2009 a Centrului Național de Administrare a de Date privind evidenta persoanelor, din care reiese că la nivelul anului 2009 în municipiul S sunt un număr de 87.521 locuitori.

S-a mai susținut că la emiterea nr. 195/23.07.2008, pârâta a avut în vedere adresele mai sus precizate, din care reiese ca la nivelul anului 2009 în municipiului S sunt un număr de 87.521 locuitori cu domiciliul în această localitate, în timp ce adresa nr. 1814/28.04.2009 a Institutului Național de Statistică - Direcția Județeană de Statistica O, pe care reclamanta își întemeiază acțiunea, cuprinde date privind populația stabilă a municipiului S la data de 01.07.2008.

Pârâtul nu putea să emită o pe baza datelor comunicate de Institutul Național de Statistică - Direcția Județeană de Statistică O, întrucât aceste date erau la nivelul lunii iulie 2008 și contraziceau datele comunicate de celelalte două instituții, mult mai recente.

De asemenea, aprecierea instanței de fond că singura instituție abilitată prin lege să comunice date oficiale cu privire la numărul de locuitori al unei localități ar fi Direcția Județeană de Statistică O, s-a arătat că nu este susținută de un text de lege în vigoare, nici Legea nr. 38/2003 cu modificările și completările ulterioare și nici Normele Metodologice de aplicare ale acesteia, nefăcând nici o referire cu privire la aspectul că Direcția Județeană de Statistică O, ar fi singura instituție abilitată în acest sens.

S-a invocat și regula de interpretare a unui act normativ, potrivit căreia "unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem" ceea ce aplicat la speța de față, conduce la concluzia că daca legea nu impune o instituție anume în furnizarea datelor, înseamnă că datele furnizate de orice instituție oficială, care are ca obiect de activitate evidenta numărului de locuitori ai unei localități, pot fi avute în vedere la emiterea unui act administrativ local.

Față de aceste argumente s-a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii.

În drept, s-au invocat prevederile art. 304 punctul 7 si punctul 9, precum și art. 3041C și s-a solicitat judecarea cauzei și în condițiile art. 242 alin. 2

În recurs nu s-a formulat întâmpinare și nu s-au administrat probe.

Recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 14 alin. 1 - 4 din Legea 38/2003 în forma sa în vigoare la data adoptării actului administrativ normativ supus controlului judecătoresc în prezenta cauză, precum și art. 11. din Normele metodologice de aplicare a Legii 38/2003 aprobate prin Ordinul 356/2007 al Ministerului Internelor și Reformei Administrative numărul maxim de autorizații taxi care se vor atribui pentru executarea serviciului de transport persoane în regim de taxi la nivelul unei localități se stabilește pe baza îndeplinirii criteriilor minimale indicate de lege sau pe baza unui studiu de specialitate realizat de consiliul respectiv.

De asemenea, activitatea de transport public local de persoane în regim de taxi trebuie dimensionată în raport cu gradul de satisfacere a transportului public local de persoane realizat cu autobuze, troleibuze, microbuze, tramvaie și metrou, după caz.

Este evident că atunci când numărul maxim de autorizații taxi se stabilește prin studiu de specialitate acesta trebuie să aibă în vedere criteriile minimale prevăzute de lege precum și dimensionarea transportului în regim de taxi la nivelul localității în raport cu gradul de satisfacere a transportului public local de persoane.

În orice situație, numărul maxim de autorizații taxi stabilit a se atribui trebuie să fi de maximum 4 la 1.000 de locuitori ai localității de autorizare.

Analizându-se HCL nr. 195/23.07.2009 prin prisma dispozițiilor legale mai sus precizate se reține că aceasta este în primul rând nelegală deoarece nu are la bază un studiu de specialitate în sensul normelor juridice aplicabile și nici nu se fundamentează pe o analiză a criteriilor minimale stabilite de lege.

Singurul criteriu legal avut în vedere la adoptarea acestei hotărâri a fost cel maximal prevăzut de art. 14 alin. 4 din Legea 38/2003, cu ignorarea celorlalte criterii legale ce potrivit normelor juridice incidente în speță au prioritate în analiză.

Astfel autoritatea administrativă emitentă a hotărârii analizate a încălcat și cerințele pe baza cărora se realizează potrivit legii serviciul de transport în regim de taxi, respectiv: asigurarea echilibrului între cererea și oferta de transport, atât cantitativ, cât și calitativ, prin stabilirea strategiilor de dezvoltare a serviciilor, în baza unor studii de specialitate, precum si prin continuitatea serviciilor respective și corelarea dimensiunii și continuității serviciilor respective de transport de persoane cu fluxurile de utilizatori și cerințele acestora, precum si cu modul de realizare a transportului public local de persoane cu celelalte tipuri de transport local existente, cerințe cu valoare de principiu statuate prin art. 2 alin. 1 lit. k și l din Legea 38/2003.

Chiar și criteriul maximal prevăzut de art. 14 alin. 4 din Legea 38/2003 a fost interpretat eronat la adoptarea hotărârii analizate pentru următoarele considerente:

În acest sens se reține că, Legea 38/2003 nu definește ce se înțelege prin "locuitori ai localității de autorizare" sau mai precis număr de locuitori ai localității de autorizare, însă în raport cu cerințele-principiu statuate prin art. 2 din lege este evident că legea are în vedere numărul de locuitori ce trăiesc efectiv în localitatea de autorizare (populația stabilă) iar nu persoanele ce au domiciliul potrivit evidenței persoanelor în acea localitate.

Din acest punct de vedere în mod temeinic prima instanță la adoptarea soluției în cauză a avut în vedere populația stabilă a localității de autorizare comunicată de - Direcția Județeană de Statistică O iar nu numărul locuitorilor localității comunicat de Serviciul Public Comunitar Local pentru Evidența Persoanelor, care datorită specificului activității deține date cu privire la persoanele cu domiciliul potrivit actelor de identitate în acea localitate, date care însă în mod evident sunt diferite de populația stabilă a unei localități.

Dat fiind nelegalitatea hotărârii supuse analizei instanței potrivit celor mai sus reținute și potrivit art. 312 alin. 1 cod procedură civilă recursul formulat în cauză urmează a fi respins ca fiind nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI S împotriva sentinței nr. 775 din 10 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă CAMERA NAȚIONALĂ A - FILIALA JUDEȚULUI

Decizie irevocabilă

Pronunțată în ședința publică de la 10 Februarie 2010

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.-

2ex/

Jud fond

Președinte:Gabriel Viziru
Judecători:Gabriel Viziru, Carmen Ilie, Lavinia Barbu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 336/2010. Curtea de Apel Craiova