Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 339/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 339
Ședința publică de la 10 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru
JUDECĂTOR 2: Carmen Ilie
JUDECĂTOR 3: Lavinia Barbu
Grefier - -
xxxxxxxxx
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI O împotriva sentinței nr. 750 din 27 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL COMUNEI -.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta reclamantă INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI O și intimatul pârât PRIMARUL COMUNEI -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței depunerea relațiilor solicitate cu adresă intimatului pârât.
Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 750 din 27 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta PREFECTULUI - JUDEȚUL O fiind dispusă anularea parțială a dispoziției nr. 87/21.07.2009 emisă de PRIMARUL COMUNEI în ceea ce privește acordarea sporului pentru și, ce au calitatea de primar, respectiv viceprimar.
Pentru a se pronunța tribunalul a reținut că prin dispoziția nr.87/21.07.2009 emisă de Primarul comunei județul O, s-a aprobat un spor lunar de 50% din salariul de încadrare, începând cu data de 1.07.2009 pe o perioadă de un an, pentru membrii comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar, avându-se în vedere art. 12 din Legea 18/1991, Legea 247/2005, art. II al. 1 din Legea 263/2006, privind aprobarea OUG 209/2005, și Legea 215/2001.
Potrivit art. II (1) din Legea 263/2006, salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea 18/1991 R, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare, pe o perioadă de un an calculat de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Stabilirea salariaților care beneficiază de acest drept și a cuantumului sporului ce se acordă, se face anual de către conducătorul instituție implicate în aplicarea dispozițiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietății funciare, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.
În conformitate cu textul legal menționat, Primarul comunei județul Oas tabilit anual salariații care beneficiază de acest drept și cuantumul sporului ce se acordă, în acest sens fiind emisă dispoziția nr.87 din 21.07.2009.
Criticile reclamantei în sensul că dispoziția nr.87 din 21.07.2009 nu respectă art. II din OUG nr. 136/2006 pentru modificarea Legii 263/2006 cu privire la perioada limită de un an, respectiv 1.01.2007 - 31.12.2007 în care se poate acorda sporul de dificultate, s-au apreciat nefondate, reținându-se că dispozițiile invocate de reclamantă se referă la persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, alese sau numite din administrația publică centrală sau locală, aceste dispoziții nu abrogă prevederile art. II alin.1 din Legea 263/2006, în sensul că stabilirea salariaților care beneficiază de sporul de dificultate și cuantumul acestuia se face anual de conducătorul instituției.
S-a reținut din întâmpinare că nu au fost finalizate procedurile Legii nr. 247/2005 vizând activitatea Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar astfel încât aceasta are în continuare de rezolvat problemele pentru care a fost investită.
Față de criticile reclamantei vizând angajarea nelegală a cheltuielilor din fondurile publice locale, s-a constatat că, potrivit art. 2 (1) din Legea nr.263/2006, modificată și completată, cuantumul sporului se stabilește anual de către conducătorul instituției, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor, primarul având calitatea de ordonator principal de credite, astfel încât criticile sunt nefondate.
În raport cu aceste considerente, s-a constatat că dispoziția nr. 87 din 21.07.2009 a fost emisă cu respectarea prevederilor legale din Legea nr.263/2006, modificată și completată, însă cu încălcarea dispozițiilor art. II din OUG nr.136/2006 deoarece sporul de dificultate a fost acordat și persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, alese în administrația publică locală, respectiv pentru primar și viceprimar deși aceștia puteau să beneficieze de sporul de dificultate până la data de 31.12.2007.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI O criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a arătat că dispoziția contestată a fost adoptată cu încălcarea art. 2 din OUG nr. 136/2006 pentru modificarea Legii nr.263/2006, care stipulează că sporul de dificultate prevăzut la art. I din lege se asigură din bugetele administrației publice centrale sau locale la nivelul cărora sunt numite ori alese persoanele respective și se acordă pe o perioadă de un an, calculată cu începere de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Așadar, perioada limită de acordare era de un an cu începere de la data de 1.01.2007 până la data de 31.12.2007, după această dată limită nemaifiind legală acordarea sporului de dificultate, în condițiile în care până în prezent nu a fost prelungită perioada de acordare printr-un alt act normativ.
Totodată, Primarul comunei - ordonator principal de credite și-a depășit atribuțiile, fiind obligatorie angajarea cheltuielilor din fondurile publice locale doar dacă cheltuiala respectivă este aprobată, potrivit legii, de către consiliul local - for decizional și dacă sunt menționate expres prevederile bugetare și sursele de finanțare.
Un alt motiv de recurs în constituie faptul că Primarul comunei, nesocotind regulile bugetare cuprinse în art. 14 din legea 273/2006, potrivit cărora nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul local și nici nu poate fi angajată și efectuată din acest buget, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială, și-a depășit atribuțiile, fiind obligatorie angajarea cheltuielilor din fondurile publice locale, doar dacă cheltuiala respectivă este aprobată, potrivit legii, de către Consiliul Local și dacă sunt menționate expres prevederile bugetare și sursele de finanțare.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.304 pct.9 cv. Legea 215/2001 privind administrația publică republicată, Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, Legea 340/2004 privind prefectul și instituțiile prefectului republicată.
La data de 15.01.2010 intimatul pârât PRIMARUL COMUNEI - a depus întâmpinare prin care a arătat că motivele invocate de recurentă sunt lipsite de temei legal, activitatea comisiei locale nefiind întreruptă sau suspendată niciodată de la constituirea sa, aceasta având în continuare de rezolvat probleme pentru care a fost investită.
A solicitat respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii primei instanțe, fiind în deplină concordanță cu prevederile legale în materie.
La data de 08.02.2010, la solicitarea instanței, cu adresa dispusă prin încheierea de ședință din data de 20 ianuarie 2010, intimata a depus la dosar copie xerox după contul de execuție pe anul 2009 al Primăriei comunei în dovedirea fondurilor alocate pentru plata salariilor și de acordare a altor drepturi.
Analizând recursul, situația de fapt dovedită în cauză precum și legislația aplicabilă în speță Curtea reține următoarele;
Termenul de un an reținut de prima instanță și prevăzut de art. II din OUG 136/2006 se aplică doar persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite și cărora sporul de dificultate le-a fost acordat prin art. I al acestui act normativ ce a introdus art. III în cuprinsul Legii nr. 263/2006.
Prin urmare, persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite sunt îndreptățite la sporul de dificultate analizat doar pentru anul 2007, în acest sens pronunțându-se și instanța de fond.
În același sens cu referire la primarul și viceprimarul localității se rețin ca incidente și dispozițiile art. 35 din 393/2002 privind statutul aleșilor locali și art. 57 alin. 5 din 215/2001 ce prohibesc expres acordarea altor sporuri prevăzute de lege acestora, în afara celor care au o reglementare expresă și derogatorie pentru aleșii locali.
Interpretarea dată dispozițiilor legale mai sus arătate și incidente în speță cu privire la aleșii locali nu poate fi extinsă și la salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar a căror situație este reglementată prin art. II alin. 1 din Legea 263/2006.
Potrivit acestei dispoziții legale, salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare, pe o perioadă de un an calculată de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Stabilirea salariaților care beneficiază de acest drept și a cuantumului sporului ce se acordă se face anual de către conducătorul instituției implicate în aplicarea dispozițiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietății funciare, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.
Prin urmare, așa cum rezultă din interpretarea art. II alin. 1 teza a II-a din Legea 263/2006 ce face referire la o acordare anuală a sporului în litigiu, aceasta nu este limitată la termenul de un an de la data intrării în vigoare a Legii 263/2006, singurele condiții pentru acordarea sporului în litigiu fiind aceea ca salariații care beneficiază de acest drept să fie stabiliți anual de către conducătorul instituției implicate în aplicarea dispozițiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietății funciare iar acordarea să se facă în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.
Analizându-se coroborat dispozițiile art. II alin. 1 din Legea 263/2006 se constată că acestea nu prevăd expres un termen pentru care se acordă sporul de dificultate salariaților instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar singura diferențiere dintre teza I a art. II alin. 1 din Legea 263/2006 și teza II a aceleiași dispoziții legale fiind aceea că în primul an de la intrarea în vigoare a legii sporul se acordă prin efectul legii (opae legis) iar pentru anii ulteriori stabilirea salariaților care beneficiază de acest drept și a cuantumului sporului se face de către conducătorul instituției implicate în aplicarea dispozițiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietății funciare, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.
Aceeași concluzie rezultă și din analiza comparativă a art. II alin. 1 din Legea 263/2006 cu art. III din Legea 263/2006, introdus prin OUG 136/2006 avându-se în vedere termenele prevăzute de acestea.
Din acest punct de vedere, dacă s-ar interpreta că sporul de dificultate s-ar acorda salariaților numai până la 06.07.2007 (un an de la intrarea în vigoare a acestei legi), iar pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite până la finele anului 2007 potrivit art. II din OUG 136/2006 a cărui sferă de aplicare a fost delimitată mai sus, s-ar ajunge la o consecință ce în mod cert nu a fost urmărită de legiuitor la edictarea dispozițiilor legale analizate, cu atât mai mult cu cât în materia sporurilor acordate persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite există norme mult mai restrictive instituite prin art. 35 din 393/2002 privind statutul aleșilor locali și art. 57 alin. 5 din 215/2001.
De altfel, în această materie, întâi a fost reglementat sporul de dificultate pentru salariați prin art. II alin. 1 din Legea 263/2006 și numai ulterior, pe cale de excepție s-a acordat acest spor și persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite, însă numai limitat la termenul de un an prevăzut expres de art. II din OUG 136/2006, reglementare expresă a termenului de acordare ce nu se regăsește în situația salariaților implicați în aplicarea legilor fondului funciar.
În consecință în privința salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar nu se poate reține argumentarea din recurs în sensul că sporul în litigiu este limitat la durata de un an de la intrarea în vigoare a Legii 263/2006.
Mai mult, în speță, prin actele depuse în recurs intimatul a dovedit că acordarea sporului de dificultate pentru membrii comisiei locale de aplicare ale Legilor fondului funciar, s-a făcut în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.
În raport de cele mai sus arătate și potrivit art. 312 alin. 1 cod procedură civilă raport urmează a se respinge recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI O împotriva sentinței nr. 750 din 27 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL COMUNEI -.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Februarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.-
23 Februarie 2010/ 2ex.
Jud fond
Președinte:Gabriel ViziruJudecători:Gabriel Viziru, Carmen Ilie, Lavinia Barbu
