Anulare act administrativ . Sentința 381/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 5.06.2009
SENTINȚA CIVILĂ Nr.381
Ședința publică din 23 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Răzvan Pătru
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtulMinisterul Educației, Cercetării și, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat în reprezentarea reclamantului, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care reprezentanta reclamantului depune taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,3 lei, copia Ordinului nr.5462/23.10.2006, copia contractului de management educațional nr.9752/1.11.2006, copia Ordinului Ministerului Educației, Cercetării și nr-5048/1.09.2009. totodată, învederează că nr.OG37/2009 a fost abrogată.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, se acordă cuvântul asupra acțiunii.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii, anularea Ordinului nr. 3900/06.05.2009, obligarea pârâtului la reintegrarea reclamantului în funcția de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar al jud. T și plata tuturor drepturilor salariale, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată următoarele:
1.Cererea de chemare în judecată:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara sub nr. 680/59/5.06.2009, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerului Educației, Cercetării și, anularea Ordinului nr. 3900/06.05.2009privind eliberarea lui din funcția de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar al jud. Temis de pârât, obligarea pârâtului la reintegrarea reclamantului în funcția de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar al jud. T și plata tuturor drepturilor salariale, a indemnizației de conducere și a sporurilor calculate asupra tuturor drepturilor bănești care i se cuvin, de la data eliberării din funcție și până la reintegrarea sa.
În motivare, reclamantul arată că a deținut calitatea de inspector școlar general adjunct la T prin detașare în interesul învățământului, fiind numit începând cu data de 15.04.2005 prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 3871/13-04-2005.
Ulterior, în urma concursului desfășurat în luna octombrie 2006, reclamantul a fost numit inspector școlar general adjunct la T, prin Ordinul Ministrului învățământului nr. 5462/23.10.2006 și având încheiat un contract de management educațional cu inspectorul școlar general al jud. T în data de 01.11.2006, pe o perioadă de 4 ani, în temeiul dispozițiilor art. 24 al. 6 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic și a dispozițiilor art. 144 din Legea învățământului nr. 84/1995 republicată.
Prin Ordinul nr. 3900/06.05.2009 emis de Ministrul Educației, Cercetării și s-a dispusîncetareacontractului de management educațional începând cu data de 7 mai 2009, cu aceeași dată dispunându-se șieliberarea sa din funcțiade inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar al jud.
In preambulul acestui Ordin sunt menționate ca temei de drept prevederile art. II al. 2 din OUG nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a administrației publice. Aceste dispoziții prevăd că"contractele de management educațional încheiate în temeiul Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, și aflate în derulare încetează în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. "
Prin aceeași ordonanță de urgență au fost modificate și prevederile art. 24 alin. 6 din Legea 128/1997, prin art. II alin. 1, care stabilesc că:"numirea inspectorului școlar general, a inspectorului școlar general adjunct și a directorului Casei Corpului Didactic se face prin ordin al ministrului educației, cercetării și inovării. Inspectorul școlar general și directorul Casei Corpului Didactic încheie cu ministrul educației, cercetării și inovării un contract de management educațional pe termen de maximum 4 ani, care cuprinde direcțiile și obiectivele din strategia pe educație, în concordanță cu obiectivele din Programul de guvernare. Reevaluarea condițiilor din contractul de management educațional de face trimestrial. "
Din interpretarea coroborată a acestor dispoziții legale nu rezultă căîncetarea,în temeiul ordonanței de urgență, a contractelor de management educațional încheiate în temeiul Legii 128/1997 conduce laeliberarea din funcțiea titularilor contractelor respective, astfel cum în mod nelegal se dispune prin Ordinul atacat.
Din modalitatea de redactare a art. II al OUG 37/2009 care laalin. 1prevede noile condiții în care se încheie contractul de management educațional, respectiv pe o durată de maxim 4 ani cu reevaluarea trimestrială a condițiilor contractuale, iar laalin. 2prevede încetarea contractelor de management educațional aflate în derulare rezultă că legiuitorul a dorit să asigureînlocuireavechilor contracte de management educațional cucontracte noi,încheiate în temeiul legii modificatoare. Prin prevederile menționate, este garantată stabilitatea în funcție a inspectorilor școlari pe o perioadă de maxim 4 ani.
In niciun caz, interpretarea care poate fi dată acestor dispoziții legale nu este în sensul că vor fi eliberați din funcție toți cei care au contracte de management educațional în derulare, întrucât o asemenea consecință, de o asemenea gravitate, ar fi trebuit să fie prevăzută în mod expres.
Aceasta cu atât mai mult cu cât potrivit dispozițiilor art. 24 al. 2 din Legea nr. 128/1997 modificată, funcția de inspector școlar general adjunctse ocupă prin concurs.Iar art. 31 din aceeași lege prevede că"eliberarea din funcțiilede conducere, prevăzute la art. 20 și din funcțiile de îndrumare și de control, prevăzute la art. 25, se face de către cei care au dispus numirea, în condițiile legii." Or, legea nu prevede eliberarea din funcție a inspectorilor școlari generali adjuncți, ci doar încetarea contractelor de management ale acestora aflate în derulare.
Pe de altă parte, în cuprinsul contractului de management educațional încheiat între reclamant și inspectorul școlar general, care constituielegea părților,sunt reglementate, la cap. IX lit. b și c, cazurile în care intervine eliberarea din funcție a managerului educațional, de către ministru, și anume:
- în cazul neîndeplinirii din culpă sau cu rea-intenție a obligațiilor asumate
- dacă, în urma evaluării anuale, managerul educațional a obținut calificativul conform fișei de evaluare obiectivă.
Niciunul din aceste cazuri nu este incident în speță. Pentru activitatea de inspector școlar general adjunct am primit calificativulfoarte bineîn toți anii în care am desfășurat această activitate, ceea ce, implicit, înseamnă că mi-am îndeplinit în mod exemplar toate obligațiile asumate.
Eliberarea din funcție, ca și concept juridic, are, în principal, conotația uneisancțiunicare intervine atunci când nu sunt respectate obligațiile prevăzute în contractul de muncă sau în alt contract care dă naștere raportului juridic obligațional dintre angajat și angajator, cum este, în speță, contractul de management educațional.
Ordinul atacat prin care se dispune eliberarea mea din funcție nu conține nicio motivare referitoare la încălcarea vreunei obligații contractuale, unica situație în care se putea proceda la eliberarea mea din funcție.
Dimpotrivă, pe parcursul exercitării funcției, reclamantul a obținut rezultate deosebite, dintre care menționează:
- a reorganizat rețeaua școlară a județului pe unități cu personalitate juridică și structuri, cu consultarea autorităților locale;
- a elaborat planul de școlarizare pentru fiecare an școlar conform nevoilor specifice județului, cu consultarea tuturor factorilor implicați în acest proces, asigurând locuri pentru toți preșcolarii și școlarii din T;
- a păstrat o evidență clară a personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic încadrându-se în numărul de posturi aprobate de, acoperind necesarul de personal al unităților de învățământ;
- a reușit îmbunătățirea dotării și a unităților conexe cu tehnică de calcul;
- s-a preocupat în mod deosebit de rezolvarea problemelor patrimoniale create de procesul de retrocedare;
- a întocmit o evidență clară a clădirilor unităților de învățământ retrocedate, a purtat un dialog permanent cu proprietarii acestora și cu autoritățile locale, a promovat soluții de rezolvare definitivă pentru o bună parte din unitățile afectate de retrocedări;
- a gestionat eficient fondurile alocate de prin HG-uri pentru investiții, reparații capitale, reabilitări și utilități, pentru informatizarea unităților de învățământ, pentru dotarea cu mobilier școlar și pentru dotarea cu mijloace didactice, cărți pentru biblioteci școlare și pentru dotarea CDI-lor;
- a colaborat cu autoritățile locale și centrele bugetare în vederea organizării achizițiilor publice a lucrărilor;
- s-a preocupat de procurarea și distribuirea conform necesităților a 63 de microbuze pentru asigurarea transportului școlar, reușind să acopere în proporție de 70% nevoile unităților de învățământ;
- a reușit să asigure dezvoltarea învățământului în limba maternă a minorităților din județul T, având un permanent dialog cu organizațiile minorităților naționale;
-a avut o bună relație cu autoritățile locale din județ;
- a asigurat transparența având o comunicare foarte bună cu reprezentanții mass-media scrisă și electronică;
- a fost președinte al comisiilor de acordare a salariilor și gradațiilor de merit, a acordării diplomelor de merit, distincțiilor, desfășurându-și activitatea fără a avea nemulțumiri și contestații din partea sindicatelor sau a solicitanților.
Pe de altă parte, menționez că, cu privire la OUG nr. 37/2009, care constituie temeiul de drept al Ordinului atacat, a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, care urmează a fi soluționată de Curtea Constituțională.
Legea învățământului nr. 84/1995 republicată și Legea nr. 128/1997 republicată privind Statutul personalului didactic sunt legi organice speciale, potrivit art. 73 al. 3 lit. n din Constituție. Conform art. 115 al. (4) din Constituția României republicată,Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. "
Or, adoptarea de către Guvern a OUG nr. 37/2009 si, mai ales a prevederilor art. II al. 2 din acest act, nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit și nici de necesitatea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, ci, lucru foarte grav, de contracararea posibilelor efecte ale exercitării unui drept constituțional de către un număr de parlamentari împotriva unei legi deja adoptată de Parlament.
In niciun caz nu poate fi vorba de eficientizarea activității instituțiilor publice din învățământ, in speța a inspectoratelor școlare județene si nici despre îmbunătățirea actului managerial prin reducerea cheltuielilor bugetare, în condițiile in care, prin aplicarea acestui text de lege nu se face nimic altceva decât înlocuirea unui inspector școlar general adjunct cu alt inspector școlar general adjunct agreat politic, atribuțiile și salariul rămânând identice.
In condițiile in care legiuitorul primar a reglementat deja acest domeniu, Guvernul, prin intervenția sa ulterioară, intră în conflict cu prevederile art. 61 al. (1) din Constituție, potrivit cărora"Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a țării".De altfel, aceasta este și poziția constantă a Curții Constituționale, exprimată prin mai multe Decizii, cum ar fi Decizia nr. 1221 din 12 noiembrie 2008, Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009.
De asemenea, sunt încălcate și prevederile art. 11 din Constituția României, prin faptul că dispozițiile art. II al. 2 din OUG 37/2009 nu corespund exigențelor Convenției Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea și previzibilitatea normei juridice.
Totodată, sunt încălcate și prevederile art. 115 al. (6) din Constituție, potrivit cărora "ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție".
Prin prisma aceleiași critici, privind încălcarea dreptului la muncă, este încălcat și art. 20 din Constituție prin raportare la prevederile art. 6 par. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, care recunoaște și garantează dreptul la muncă.
Pentru aceste considerente, reclamantul solicită admiterea acțiunii în contencios administrativ, cu cheltuieli de judecată.
2.Întâmpinarea pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și:
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 18.08.2009, pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și învederează faptul că ordinul nr.-.05.2009 a cărui anulare se solicită a fost emis de ministrul educației în vederea punerii în executare a Ordonanței de Urgență nr.37/2009, conform atribuțiilor și competențelor acestuia.
Constituția României, republicată, reglementează dreptul Guvernului de a adopta hotărâri și ordonanțe. În legea supremă se statuează la art.l 15 (4) faptul că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora.
Reclamantul ignoră acest drept al puterii executive, respectiv Guvernul, de a emite ordonanțe de urgență, principala critică formulată împotriva ordinului de eliberare din funcție fiind faptul că acest ordin a fost emis în temeiul art.II alin. 2 din Ordonanța de Urgență nr.37/22.04.2009.
Prin proiectul de act normativ au fost descentralizate competențe care privesc gestiunea resurselor umane din administrația publică.
Adoptarea unor măsuri imediate, prin ordonanță de urgență, produce consecințe în ceea ce privește măsurile de optimizare, flexibilizare și îmbunătățire a activității serviciilor publice deconcentrate din cadrul ministerelor și al celorlalte organe ale administrației publice centrale. De asemenea, necesitatea urgentării luării acestor măsuri răspunde nevoii actuale a Planului de măsuri anti-criză, prin aceea că determină o eficientizare și o restructurare a cheltuielilor publice în vederea minimizării diverselor costuri.
Având în vedere necesitatea eficientizării activității instituțiilor publice și a îmbunătățirii actului managerial în condițiile reducerii cheltuielilor bugetare este necesară adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare și de abordare mai prudentă a deficitului bugetar, inclusiv prin stabilirea unor criterii de performanță în organizarea și coordonarea unor autorități și instituții publice. Prin urmare, precizările la care am făcut referire sunt elemente care vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată.
La art.20 din Legea nr. 128/1997 privind Statului personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare se prevede faptul că:"Funcțiile de conducere din inspectoratele școlare sunt: inspector școlar general și inspector școlar general adjunct." Potrivit dispozițiilor Legii nr. 128/1997, cadrele didactice, personal contractual, care au câștigat concursul sunt numiți în funcția de inspector școlar general adjunct prin ordin al ministrului educației, cercetării și inovării și încheie un contract de management educațional.
Prin OUG nr.37/2009, act normativ cu forță juridică superioară se statuează faptul că, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare, contractele de management educațional încheiate în temeiul Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, și aflate în derulare încetează. Astfel, contractul de management educațional încheiat de domnul profesor a încetat de drept în temeiul OUG nr.37/2009, încetare care nu are un caracter sancționator așa cum in mod eronat susține reclamantul.
Având în vedere că numirea inspectorului general adjunct se face de către ministrul educației, cercetării și inovării, în conformitate cu prevederile legii, iar urmare a acestei numiri se încheie de către acesta un contract de management, în conformitate cu principiul simetriei actelor administrative, urmare a încetării contractului de management. încetare reglementată de prevederile nr.37/2009, a fost emis ordinul de eliberare din funcție nr. 3900/2009.
Ordinul nr.3900/2009, act administrativ emis pe baza și în executarea legii, se bucură de prezumția de legalitate care la rândul sau se bazează pe prezumția de autenticitate si de veridicitate.
Mai mult, potrivit principiului "nemo censetur ignorare legem" -"nimănui nu-i este permis să nu cunoască legea" și știind că legea este opozabilă tuturor, pârâtul consideră că în mod legal a fost emis ordinul a cărui anulare se solicită. nr.3900/2009 a fost emis în vederea executării în concret a prevederilor OUG nr.37/2009.
În ceea ce privește petitul al treilea al acțiunii, pârâtul solicită respingerea acestuia în conformitate cu principiul de drept accesoriul urmează principalul,accesorium sequitur principale".
De altfel, pârâtul învederează faptul că în sistemul național de învățământ, încetarea contractului de management nu are ca și efect încetarea raporturilor de muncă ale reclamantului, acesta continuându-și activitatea de cadru didactic.
Pentru aceste considerente, pârâtul solicită respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.
În drept: nr.OUG37/2009, Legea nr.554/2004, Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
3. Aprecierea instanței:
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată următoarele:
3.1. Cu privire la fondul litigiului:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat anularea Ordinului nr. 3900/6.05.2009 emis de Ministerul Educației, Cercetării și, cu obligarea pârâtului la reintegrarea reclamantului în funcția de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar al Județului T, și cu obligarea acestuia la plata către reclamant a tuturor drepturilor salariale, a indemnizației de conducere și a sporurilor calculate asupra drepturilor bănești cuvenite de la data eliberării din funcție și până la reintegrarea acestuia în funcția de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar al Județului
Instanța constată că domnul a fost numit în funcția de inspector școlar general adjunct al județului T prin Ordinul Ministrului Învățământului nr. 5462/23.10.2006 pentru o perioadă de 4 ani.
Prin Ordinul nr. 3900/6.05.2009 emis de Ministerul Educației, Cercetării și, atașat în copie la fila 6 dosar, s-a dispus încetarea contractului de management educațional încheiat cu reclamantul pentru ocuparea funcției de inspector școlar general adjunct al județului T începând cu data de 7.05.2009.
Motivul emiterii acestui ordin este menționat în textul art. II alin. 2 din Ordonanța de Urgență nr. 37 din 22 aprilie 2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 264 din 22 aprilie 2009.
Instanța reține că, potrivit art. art. II alin. 2 din Ordonanța de Urgență nr. 37/2009, "contractele de management educațional încheiate în temeiul Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, și aflate în derulare încetează în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență".
În raport cu acest text legal, instanța reține că încetarea contractului de management educațional încheiat cu reclamantul a fost consecința exclusivă a intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 37/2009, nefiind menționate alte împrejurări care să conducă la încetarea acestui contract.
Instanța constată însă că Ordonanța de Urgență nr. 37/2009 a fost abrogată prin art. XIV al. (1) din Ordonanța de Urgență nr. 105/2009, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 668 din 6 octombrie 2009. Dispozițiile art. XIV alin. (1) din acest act normativ au următorul cuprins: "Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 22 aprilie 2009, se abrogă."
Așadar, la momentul pronunțării prezentei hotărâri nu mai sunt în vigoare dispozițiile legale pe baza cărora s-a dispus încetarea contractului de management educațional încheiat cu reclamantul pentru ocuparea funcției de inspector școlar general adjunct al județului
Mai mult decât atât, Curtea Constituțională - prin Decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2009, referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009 - a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice este neconstituțională.
Respingând excepția de inadmisibilitate a sesizării - excepția motivată pe împrejurarea abrogării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 chiar la data pronunțării Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate a acesteia - Curtea Constituțională a arătat că "abrogarea unei ordonanțe de urgență aprobate prin lege nu constituie un impediment în ceea ce privește examinarea sesizării de neconstituționalitate.
În acest sens, Curtea reține că, după aprobarea ordonanței de urgență de către Parlament, controlul de constituționalitate se exercită față de legea de aprobare, al cărei conținut este chiar ordonanța guvernamentală. Altfel spus, legea de aprobare integrează în totalitate prevederile din ordonanța de urgență aprobată, iar, prin aprobare, ordonanța de urgență încetează să mai existe ca act juridic normativ distinct; aprobarea dă naștere, însă, unui act normativ nou, care a absorbit și ordonanța de urgență. Ca atare, Curtea consideră că, întrucât devin parte integrantă a legii de aprobare, dispozițiile ordonanței de urgență pot fi supuse controlului de constituționalitate în condițiile art. 146 lit. a) din Legea fundamentală".
Totodată, Curtea Constituțională a învederat, în legătură cu reluarea reglementărilor din Ordonanța de Urgență nr. 37/2009 în actul normativ care a abrogat-o că"soluția aleasă de Guvern de a emite, chiar în ziua premergătoare celei în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra constituționalității Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009, o nouă ordonanță de urgență prin care abrogă ordonanța de urgență aprobată prin lege de Parlament, dar preia integral conținutul acesteia, pune în discuție comportamentul constituțional de ordin legislativ al Executivului față de Parlament și, nu în cele din urmă, față de Curtea Constituțională".
Cu privire la fondul excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a reținut că "Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009, așa cum a fost aprobată prin lege de către Parlament, a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate, ceea ce îi atrage neconstituționalitatea".
Curtea Constituțională a arătat în continuare că "prin reglementările sale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 "afectează" statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ teritoriale, stabilit prin Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, adoptată de Parlament în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Legea fundamentală, potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică.
De altfel, prin întreg conținutul reglementării, Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competența materială, încălcând, astfel, dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție.
Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că viciul de neconstituționalitate a unei ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență emise de Guvern nu poate fi acoperit prin aprobarea de către Parlament a ordonanței respective. În consecință, legea care aprobă o ordonanță de urgență neconstituțională este ea însăși neconstituțională".
Având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională, precum, și abrogarea unicului temei legal care a determinat încetarea contractului de management educațional încheiat de domnul cu pârâtul, instanța reține temeinicia acțiunii în anularea Ordinului nr. 3900/6.05.2009 emis de Ministerul Educației, Cercetării și, ordin ce a fost emis exclusiv în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009, ordonanță declarată neconstituțională și abrogată ulterior.
Instanța reține că o menținere a unor acte administrative emise în baza unui act normativ declarat neconstituțional ar pune în discuție supremația Constituției și ar permite prelungirea nelegală a unui comportament abuziv al autorității publice emitente. De vreme ce a fost declarat neconstituțional actul normativ care a constituit temeiul actului administrativ contestat, nu mai există nici un temei pentru a se reține că actul acesta ar fi emis cu respectarea supremației Constituției.
De altfel, Curtea reține că argumentele invocate de Curtea Constituțională în reținerea neconstituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 sunt incidente și în privința ordinului în litigiu, dat fiind faptul că destituirea reclamantului din funcția de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar al Județului T constituie o acțiune care, astfel cum a reținut Curtea Constituțională,"afectează" statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ teritoriale, stabilit prin Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, adoptată de Parlament în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Legea fundamentală, potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică.
În consecință, instanța va admite acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și și va anula Ordinului nr. 3900/6.05.2009 emis de Ministerul Educației, Cercetării și.
Cum anularea actului administrativ nelegal implică înlăturarea oricăror efecte produse pentru trecut de acest act, respectiv repunerea părților în situația anterioară emiterii acestui act, instanța va admite și cererea de reintegrare a reclamantul în funcția de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar al Județului
Totodată, instanța va dispune plata către reclamant a tuturor drepturilor salariale, a indemnizației de conducere și a sporurilor calculate asupra drepturilor bănești cuvenite de la data eliberării din funcție și până la reintegrarea acestuia în funcția de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar al Județului
3.2. Cu privire la cheltuielile de judecată:
Având în vedere dispozițiile art. 274 alin. 1 Cod de Procedură Civilă, conform cărora " partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată", ținând seama că s-a constatat caracterul fondat al acțiunii, Curtea va obliga pârâtul la plata cheltuielilor judiciare efectuate de reclamant, respectiv la plata sumei de totale de 1789,30, alcătuită din 1785 RON reprezentând onorar de avocat conform chitanțelor depuse la dosar, la care se adaugă suma de 4,30 lei (RON), reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
3.3 Cu privire la calea de atac împotriva prezentei hotărâri:
Având în vedere dispozițiile art. 20 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, conform cărora "hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare", instanța reține că împotriva prezentei hotărâri se poate exercita calea de atac a recursului în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii către părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul, cu domiciliul în mun. T,-/C,. 25, Județ T, în contradictoriu cu pârâtulMinisterul Educației, Cercetării și, cu sediul în municipiul B,--30, sector 1.
Anulează Ordinul nr. 3900/6.05.2009 emis de Ministerul Educației, Cercetării și.
Dispune reintegrarea reclamantului în funcția de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar al Județului
Dispune plata către reclamant a tuturor drepturilor salariale, a indemnizației de conducere și a sporurilor calculate asupra drepturilor bănești cuvenite de la data eliberării din funcție și până la reintegrarea acestuia în funcția de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar al Județului
Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 1789,30 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Pronunțată în ședința publică din 23 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red./28.12.2009/ Tehnored. /4 ex./6.01.2010
Președinte:Răzvan PătruJudecători:Răzvan Pătru
