Anulare act administrativ . Sentința 39/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 17.12.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR.39
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 26.01.2010
PREȘEDINTE: Diana Duma
GREFIER:- -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII T, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamantul lipsă avocat, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cererii de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamantului pune concluzii de admitere a cererii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra acțiunii de contencios administrativ de față constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA la data de 11.08.2009 sub nr-, reclamantul a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii T - Comisia pentru aplicarea Legii nr.189/2000 solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea Hotărârii nr.10596/08.07.2009 emisă de către pârâtă, recunoașterea dreptului solicitat de reclamant și anume calitatea sa de beneficiar al Legii nr.189/2000 și obligarea pârâtei să emită pe numele reclamantului un certificat din care să rezulte că se încadrează în categoria persoanelor beneficiare a Legii nr.189/2000, respectiv calitatea de refugiat.
În motivare se arată că s-a născut la data de 05.11.2940 în localitatea Se menționează că părinții reclamantului sunt de naționalitate germană. Reclamantul învederează că tatăl său, fiind militar în armata română a decedat pe frontul din în data de 14.06.1942. Se arată că în data de 02.08.1944 mama reclamantului împreună cu bunica acestuia, cu reclamantul și fratele său au hotărât să se refugieze în Cehia datorită represaliilor la care erau supuși cetățeni de naționalitate germană de către armata rusă. Se menționează că au fost refugiați în Cehia, în localitatea unde au locuit până în data de 13.09.1945 când mama sa a hotărât să se reîntoarcă în țară.
În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr.554/2004 și Legea nr.189/2000.
În dovedire s-a depus la dosar Hotărârea nr.10596/08.07.2009, dovada comunicării hotărârii către reclamant, copie carte identitate reclamant, certificat de căsătorie seria C 8 nr.-, certificat de naștere seria i nr.-, cererea formulată către pârâtă și actele anexe acestei cereri (filele 10 - 25 dosar).
Legal citată pârâta a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii.
În considerentele întâmpinării se arată că reclamantul nu dovedește calitatea de persoană strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu astfel cum se prevede în art.2 din Normele pentru aplicarea prevederilor nr.OG105/1999.
Pârâta menționează că din actul emis de către administrația locală - Cehia nu rezultă că ar fi fost o persoană persecutată pe motive etnice reclamantul nejustificând motivul pentru care s-a aflat în Cehia.
În drept au fost invocate prevederile Legii nr.189/2000, nr.OG105/1999, nr.HG127/2002.
Prin încheierea din data de 07.12.2009 dosarul a fost scos de pe rolul completului de recurs fiind repartizat aleatoriu la secția de contencios administrativ al Curții de APEL TIMIȘOARA pe un complet de primă instanță și înregistrat sub nr-.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
În fapt, Curtea constată că reclamantul s-a născut la data de 05.11.1940 în localitatea A, județul
În anul 1944 reclamantul locuia împreună cu mama, bunica și fratele său în localitatea, jud. Reclamantul a menționat că în data de 02.08.1944 a părăsit România împreună cu mama, bunica și fratele său hotărând să se refugieze în Cehia datorită represaliilor la care erau supuși cetățenii de naționalitate germană de către forțele armate sovietice.
În data de 25.06.2009 reclamantul s-a adresat pârâtei formulând o cerere prin care solicită să i se recunoască calitatea de refugiat și să i se acorde drepturile prevăzute de art. 2 din Ordonanța de Guvern nr.105/1999.
Instanța constată că solicitarea reclamantului a fost respinsă de Casa Județeană de Pensii T prin hotărârea nr.10596/08.07.2009 pe considerentul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr.189/2000 și anume art.1 lit. c) și nici prevederile art.2 din nr.HG127/2002, reținându-se că reclamantul nu are calitatea de persoană strămutată din motive etnice.
Curtea constată că hotărârea mai sus menționată i s-a comunicat reclamantului la data de 15.07.2009 (fila 5 dosar), împotriva acesteia reclamantul formulând contestație ce face obiectul prezentului dosar.
Reclamantul a susținut în cererea formulată că în perioada 02.08.1944 - 06.03.1945 a fost strămutat împreună cu familia sa din motive etnice.
Curtea constată că din actul emis de administrația locală - Cehia rezultă că reclamantul împreună cu familia sa a locuit în Cehia.
Din cuprinsul probatoriul depus la dosarul cauzei precum și la instituția pârâtă nu rezultă insa calitatea reclamantului de persoană strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu. Totodată, din înscrisurile depuse nu rezidă împrejurarea că reclamantul și familia acestuia ar fi fost persecutați pe motive etnice.
În aprecierea calității de persoană strămutată avem în vedere dispozițiile legale incidente în materie.
Astfel, Curtea constată că drepturile solicitate de reclamant sunt reglementate prin Ordonanța de Guvern nr.105 din 30 august 1999, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, ordonanță care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 426 din 31 august 1999.
După intrarea în vigoare, Ordonanța de Guvern nr.105/1999 a fost modificată prin mai multe acte normative, respectiv prin Legea nr.189/2000, prin care a fost aprobată cu modificări Ordonanța Guvernului nr.105/1999, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.242/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 367/2001; Legea nr.367/2001; Legea nr.319/2002; Legea nr.586/2002, cu modificările ulterioare; Legea nr.323/2004; Legea nr.148/2005 și prin Legea nr.204/2007, acest din urmă act normativ fiind publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 467 din 11 iulie 2007.
Conform art.1 din Ordonanța de Guvern nr.105/1999,"beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează:
a) a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate;
b) a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare;
c)a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate;
d) a făcut parte din detașamentele de muncă forțată;
e) a fost supraviețuitoare a trenului morții;
f) este soțul sau soția persoanei asasinate ori executate din motive etnice sau în urma masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare, dacă ulterior nu s-a recăsătorit;
g) a fost evacuată din locuința pe care o deținea".
Conform art.2 din Normele pentru aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr.105/1999 - norme aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.127 din 14 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 139 din 22 februarie 2002 - "prin persoană care a fost strămutată în altă localitate, în sensul Ordonanței Guvernului nr.105/1999, aprobată și modificată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, se înțelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să își schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice. În această categorie se includ și persoanele care au fost expulzate, s-au refugiat, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație ca urmare a unui tratat bilateral".
Împrejurarea că reclamantul împreună cu familia sa au locuit în perioada 02.08.1944 - 06.03.1945 în Cehia nu este contestată de către pârâtă însă reclamantul nu a făcut dovada că el împreună cu familia sa ar fi fost mutați sau obligați să își schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice. Totodată, reclamantul nu se încadrează în definiția dată persoanei strămutate de art.2 din nr.HG127/2002 în sensul că nu face parte dintr-o categorie de persoane care au făcut obiectul unui schimb de populație ca urmare a unui tratat bilateral
Reținând cele expuse văzând și dispozițiile legale invocate, Curtea va respinge ca neîntemeiată contestația formulată și va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația formulată de reclamantul -, domiciliat în T, str. - (fostă ) nr.3,.24,. IV,.9, jud. T în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII T, cu sediul în T,-, - 6, jud. T, împotriva Hotărârii nr.10596/08.07.2009 pronunțată de pârâtă.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.01.2010.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
RED:/10.02.10
TEHNORED:/10.02.10
4.ex./SM/emis 2 com./
Se comunică:
- -, - T, str. - (fostă ) nr.3,.24,. IV,.9, jud.
- pârâta - CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII T, - T,-, - 6, jud. T,
Președinte:Diana DumaJudecători:Diana Duma
