Anulare act administrativ . Decizia 4/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 4/R-CONT
Ședința publică din 06 Ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție
- - -, judecător
- -, judecător
, grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI A cu sediul în Pitești, nr.1, județul A, împotriva sentinței civile nr.299/CA din 09 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă, în dosarul nr-, intimat fiind reclamantul domiciliat în Pitești, -,.3..A,.3,.21, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimatul-reclamant prin avocat, în baza împuternicirii de la dosar, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat legal prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și a chitanței nr. -/2009, emisă de Primăria mun.Pitești, din care rezultă că s-a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 5,00 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea analizând actele și lucrările dosarului, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia, solicitând apărătorului intimatului să precizeze dacă era necesară îndeplinirea procedurii prealabile.
Av. având cuvântul pentru intimatul- reclamant, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate ca fiind legală și temeinică, pentru motivele menționate în întâmpinarea depusă anterior la dosar și susținută oral în ședința publică, cu cheltuieli de judecată.
În ceea ce privește procedura prealabilă, apreciază că nu era necesară îndeplinirea procedurii prealabile față de obiectul cererii.
CURTEA
Asupra recursului de față, deliberând:
Constată că prin cererea înregistrată la data de 13 aprilie 2009 pe rolul Tribunalului Argeș, reclamantul a solicitat suspendarea executării Ordinului nr.61 din 23 martie 2009 emis de Instituția Prefectului Județului
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 23 martie 2009, prin ordinul menționat a fost somat să depună permisul de conducere la unitatea de poliție în a cărei rază teritorială își are domiciliul. A mai arătat reclamantul că a obținut permisul de conducere întrunind toate condițiile cerute de lege.
În consecință, acest act administrativ este emis în mod abuziv, atâta timp cât împotriva sa nu a fost începută urmărirea sau cercetarea penală și nici nu se regăsește în vreuna din situațiile prevăzute de art. 114, 116 din OUG nr.195/2002.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.14 din Legea nr. 554/2004.
Prin sentința civilă nr.299/CA din 09 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă, s-a admis cererea și s-a dispus suspendarea executării ordinului nr.61 din 23.03.2009 emis de Instituția Prefectului A până la soluționarea irevocabilă acțiunii în anulare.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus, instanța a reținut că sunt îndeplinite cele două condiții prev. de art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, cazul justificat fiind reprezentat de însuși contextul legislativ în baza căruia permisul de conducere a fost reținut, cât timp pârâtul nu a dovedit că reclamantul se afla într-unul dintre ipotezele prevăzute de art.101 și 102 din OUG nrt.195/2002, acesta bucurându-se de prezumția de nevinovăție. Și cea de a doua condiție - prevenirea unei pagube iminente - este îndeplinită, pentru că prin reținerea permisului de conducere i-au fost aduse limitări vieții sale publice și private, în condițiile în care nu s-a dovedit că ar fi săvârșit o faptă sancționată de legea penală, invocând în drept disp.art.6 pct.2 și art.7 pct.1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.
Împotriva sentinței, în termen legal a formulat recurs pârâtul, care a criticat-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, după cum urmează:
Astfel, potrivit art. 103 rap. la art. 114 alin. 1 lit. e) din OUG nr. 195/2002, suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule este obligatorie in condițiile în care Prefectul a sesizat instanța de judecată cu o acțiune în constatarea faptului că permisul de conducere a fost obținut cu nerespectarea prevederilor legale. O astfel de condiție este îndeplinită în cauză, litigiul fiind pendinte.
S-a mai susținut că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării actului administrativ - cazul bine justificat și paguba iminentă - în sensul că nu există împrejurări care să pună la îndoială legalitatea actului administrativ și, respectiv, că nu este dovedită niciun fel de pagubă.
Reclamantul a depus întâmpinare la 09 decembrie 2009, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând în esență că suspendarea dreptului de a conduce îi afectează grav interesele, în speță fiind îndeplinite cerințele prev. de art.14 din Legea nr.554/2004, cu atât mai mult cu cât nu s-a dovedit faptul că se află în ipotezele prevăzute de art.114 și 115 și OUG nr.195/2002 republicată, el având permisul de conducere pentru categoria B încă din anul 2007, anterior momentului avut în vedere de prefect.
Examinând sentința prin prisma criticilor formulate, ce se încadrează în disp.art.304 pct.9 Cod pr.civilă, Curtea, cu majoritate, constată următoarele:
Reclamantul a formulat plângere prealabilă împotriva Ordinului nr.120/2009, conform înscrisului de la fila 43 din dosarul de fond, motiv pentru care cererea de suspendare trebuie apreciată prin prisma dispozițiilor art.14 și 15 din Legea nr.554/2004, coroborate cu art.114 alin.1 lit.e și art.103 alin.8 din OUG nr.195/2002.
Astfel, potrivit disp.art.103 alin.8 din OUG nr.195/2002: " n situația în care autoritatea emitentă a permisului de conducere a sesizat instanța de judecată potrivit art.114 alin.(1) lit.e), autoritatea emitentă a permisului de conducere va dispune prin ordin suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, suspendare ce operează până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești. În acest caz, titularul este obligat să se prezinte la unitatea de poliție pe raza căreia domiciliază, are reședința sau, după caz, rezidența normală, în termen de 5 zile de la comunicarea ordinului, pentru a preda permisul de conducere".
Din economia textului de lege rezultă că, atunci când instanța de judecată a fost sesizată pentru constatarea eliberării nelegale a permisului de conducere, autoritatea emitentă este obligată să dispună suspendarea dreptului de a conduce autovehicule, nefiind lăsat la latitudinea sa să facă aprecieri asupra posibilității aplicării măsurii.
Față de cele arătate, cât timp s-a dovedit că pe rolul instanțelor există o acțiune având ca obiect constatarea obținerii nelegale a permisului de conducere ( potrivit propriei recunoașteri a reclamantului, ce se coroborează și cu copia din programul ECRIS a dosarului nr- de la fila 12 din dosarul de fond), în mod evident nu există temeiuri pentru suspendarea actului administrativ. În cererile având ca obiect suspendarea executării ordinului prefectului prin care s-a dispus suspendarea exercitării dreptului de a conduce, instanțele sunt datoare să verifice dacă sunt îndeplinite cerințele impuse de art.103 alin.8 din OUG nr.195/2002 - promovarea acțiunii în justiție pentru constatarea obținerii nelegale a permisului -, fără a putea valorifica alte posibilități prevăzute de art.14 din Legea nr.554/2004 sub aspectul cazului bine justificat. Cum, cel puțin la nivel de aparență, ordinul prefectului respectă condițiile impuse de art.103 alin.8 din OUG nr.195/2002, cererea reclamantului nu putea fi admisă.
Existența unei sentințe prin care s-a dispus anularea ordinului ( sentința nr.199/CA din 15.06.2009 a Tribunalului Argeș ), nu are relevanță în speță. Cererea reclamantului s-a întemeiat pe disp.art.15 din Legea nr.554/2004, învederând instanței că a promovat o acțiune în anularea ordinului, ceea ce atrage conform textului de lege menționat, posibilitatea aplicării măsurii suspendării executării actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Or, sentința respectivă nu este irevocabilă, astfel încât cererea de suspendare poate fi cercetată, observându-se că la nivel de aparență nu există vreo încălcare a disp.art.103 alin.8 din OG nr.195/2002, fiind dovedită existența pe rolul instanțelor judecătorești a unei acțiuni având ca obiect constatarea obținerii nelegale a permisului de conducere. Se va observa și faptul că interesul public primează față de cel privat, aceasta constituind rațiunea pentru care a fost edictat art.103 alin.8 din OUG nr.195/2002.
Celelalte argumente ale primei instanțe legate de contradicția dintre dispozițiile art.101 și 102 din OUG nr.195/2002 ( care privesc contravențiile) și OUG nr.9/2009 nu pot fi reținute, interpretarea actelor normative trebuind să se facă în sensul producerii efectelor juridice, legiuitorul având posibilitatea să modifice dispozițiile legale anterioare.
În concluzie, în baza art.312 alin.3 Cod pr.civilă, Curtea, cu majoritate, va admite recursul și va modifica sentința în sensul că va respinge cererea.
PENTRU ACEASTE MOTIVE
CU MAJORITATE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI A cu sediul în Pitești, nr.1, județul A, împotriva sentinței civile nr.299/CA din 09 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă, în dosarul nr-, intimat fiind reclamantul domiciliat în Pitești, -,.3..A,.3,.21, județul
Modifică sentința în sensul că respinge cererea de suspendare a executării Ordinului nr.61 din 23.03.2009 emis de Instituția Prefectului
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 ianuarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, JUDECĂTOR 2: Ingrid Emina Giosanu
- - - - -
Grefier,
Red.
TC/8 ex.
13.01.2010
Jud fond.
OPINIE SEPARATĂ
Apreciez ca recursul pârâtei trebuia respins ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Într-adevăr, art. 103 alin. 8 din OUG nr. 195/2002 este imperativ în privința dispunerii suspendării dreptului de a conduce autovehicule în situația în care autoritatea emitentă a permisului de conduce a sesizat instanța judecătorească cu o acțiune în constatarea nelegalității obținerii permisului respectiv de către o persoană.
Însă, particularitățile concrete ale speței de față impun concluzia că cererea reclamantei pentru suspendarea Ordinului Prefectului este întemeiată.
Astfel, analizând condiția cazului bine justificat pentru a se dispune suspendare Ordinului, se constată că respectivul Ordin a fost deja anulat de către instanța de contencios administrativ a Tribunalului Argeș, prin sentința nr. 199/15.06.2009 pronunțata în dosarul nr-, potrivit certificatului de grefă depus la dosar.
Chiar dacă hotărârea judecătoreasca de anulare nu este încă irevocabilă, întrucât judecata recursului formulat de către Instituția Prefectului a fost suspendată ca urmare a sesizării Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate invocată de intimatul reclamant, acesta reprezintă o împrejurare aptă să aducă o îndoiala puternică asupra legalității actului administrativ a cărui suspendare a executării se cere în speța de față.
Instanța de fond de contencios administrativ a apreciat legalitatea Ordinului făcând o judecată de profunzime asupra acestuia.
Suspendarea executării Ordinului impune doar o "apreciere sumară" a legalității lui.
În aceste condiții ale anulării Ordinului în primă instanță, "aprecierea sumară" făcută de instanța de față nu poate fi în contradicție cu aprecierea de profunzime făcută de instanța de fond de contencios administrativ.
Red.
14.01.2010
Președinte:Gabriela ChiornițăJudecători:Gabriela Chiorniță, Ingrid Emina Giosanu, Corina
