Anulare act administrativ . Decizia 406/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA nr.406
Ședința publică din data de 11 martie 2009
PREȘEDINTE: Dinu Florentina
JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
- - - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul domiciliat în Târgoviște, str. - de le,.17.F,. F,.2,.10, județ D, cod poștal -, împotriva sentinței nr. 1287 din 23 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ A PERSOANELOR CU handicap, cu sediul în B,-, Sector 1, cod poștal -.
Cererea de recurs fiind scutită de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant personal, lipsă fiind intimata pârâtă Autoritatea Națională a Persoanelor cu Handicap
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că la dosar s-a depus prin intermediul serviciului registraturii de intimata pârâtă Autoritatea Națională a Persoanelor cu Handicap Boî ntâmpinare.
Recurentul reclamant personal având cuvântul declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, ia act de declarația recurentului reclamant că nu mai are alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul reclamant personal, având cuvântul dezvoltă oral motivele de recurs, susținând că hotărârea pronunțată este nelegală și netemeinică întrucât prezintă vicii de administrare a probelor ( contractul întocmit de și răspunsul la interogatoriu nu i-au fost aduse la cunoștință); nu s-a pronunțat pe 3 capete de cerere referitoare la cele 3 sesizări formulate către, cu obiecte diferite, februarie, aprilie și mai 2008 și la care nu a primit nici un răspuns; nu s-a pronunțat asupra excepției de nelegalitate a contractului încheiat de încheiat în luna mai 2008, nefiind semnat de acesta, datat, înregistrat, considerând că este ilegal,lovit de dol, inducând în eroare; nu s-a pronunțat nici asupra capătului de cerere privind modul și perioada în care intimata pârâtă va restitui dobânda plătită de recurentul reclamant, în locul intimatei pe perioada 20.01.2008 - 20.12.2008 în valoare de 3300 RON; instanța de fond nu a analizat și nu a concluzionat, că la data de 20 februarie 2008 contractul conceput de cu acesta nu era conceput, ducând actele necesare pentru obținerea facilității prevăzute de Legea nr. 448/2006 dar nu a primit răspuns.
Mai susține că acest contract de plată a dobânzii trebuia încheiat între și bancă, considerând justă această facilitate având în vedere că este o persoană cu handicap, este singur, iar deplasarea la B lunar ar fi împovărătoare pentru persoana sa.
În consecință, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, admiterea acțiunii în sensul de a fi obligată intimata pârâtă Autoritatea Națională pentru Persoane cu Handicap să încheiere contractul de angajament conform legii, de care este îndrituit.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea Națională pentru Persoane cu Handicap pentru refuzul nejustificat de a soluționa cererile prin care a solicitat acesteia să își ia angajamentul de plată a dobânzii aferente creditorului făcut la banca sucursala Târgoviște, la 16 ianuarie 2008 în valoare de 18000 lei pentru un vehicul motorizat, solicitând îndeplinirea obligațiilor legale ce-i revin privind semnarea angajamentului de plată a dobânzii la contractul de credite, plata acestei dobânzi pe lunile ianuarie-iulie 2008, și obligarea la plata de daune materiale și morale. La data de 07.10.2008, pârâta depune la dosar o adresă prin care arată că la 20.12.2007 s-a emis reclamantului adeverința nr.15457 prin care se atestă depunerea documentației necesare pentru a putea beneficia de prevederile art. 25 din Legea nr.448/2006, care a fost înregistrată sub nr.15457/29.11.2007. Mai arată pârâta că deși reclamantul a încheiat contractul de credit și garanție cu banca la 12.01.2008, a depus copie de pe acesta la 20.02.2008, fiind înregistrat sub nr.3338. Urmare a primirii acestor documente pârâta arată că a întocmit contractul privind angajamentul de plată a dobânzii începând de la 20.03.2008 până la 20.12.2008, reclamantul refuzând semnarea acestuia întrucât nu cuprindea plata începând cu data de 12.01.2008.
La 25.11.2008, reclamantul depune o cerere de completare prin care solicită și anularea contractului inventat de -
Prin cererea depusă la dosar la 12.12.2008 reclamantul arată că solicită "suspendarea actului unilateral volițional (a nu face) prin care nu vrea să facă un angajament scris față de banca .și prin care să plătească începând cu luna ianuarie 2008 dobânda la creditul " făcut de acesta.
De asemenea s-a reținut că la interogatoriul depus de către reclamant, pârâta a arătat că a procedat la întocmirea contractului la 20.02.2008 ca urmare a depunerii documentelor de către reclamant, conform art.17 alin.1 din HG nr.268/2007. De asemenea se arată că inexistența unei solicitări din partea băncii îi dă dreptul de a refuza încheierea unor astfel de contracte, semnarea acestui contract fiind una din condițiile de bază prin raportarea la faptul că fondurile alocate cu această destinație provin din bugetul de stat.
După analizarea actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a pronunțat sentința nr. 1287 din 23 decembrie 2008 prin care a respins cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Autoritatea Națională a Persoanelor cu Handicap.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut faptul că reclamantul a solicitat pârâtei Autoritatea Națională pentru Persoane cu Handicap îndeplinirea obligațiilor legale ce-i revin privind semnarea angajamentului de plată a dobânzii la contractul de credite pentru autoturisme, și plata acestei dobânzi. Pârâta nu a încheiat contractul de angajament cu reclamantul. Așa cum reiese însă din actele depuse de reclamant, chiar acesta a încheiat un contract de garanție cu unitatea bancară.
Potrivit art.27 din Legea nr. 448/2006 persoanele adulte cu handicap grav și accentuat pot beneficia de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, pentru achiziționarea unui singur mijloc de transport și pentru adaptarea unei locuințe conform nevoilor individuale de acces, cu condiția plății la scadență a ratelor creditului. Iar potrivit art.17 din HG nr.268/2007 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap eliberează persoanei cu handicap o adeverință referitoare la acordul plății dobânzii, iar după obținerea adeverinței, persoana cu handicap grav sau accentuat se adresează unei unități bancare în vederea obținerii creditului. La solicitarea unității bancare, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap va încheia un angajament de plată a dobânzii.
Așa cum reiese din aceste texte de lege, instanța a apreciat că angajamentul de plată trebuia încheiat de către pârâtă cu banca care a acordat creditul, și nu cu reclamantul, acestuia fiindu-i eliberată doar o adeverință referitoare la acordul plății dobânzii.
În cazul de față tribunalul a reținut însă, că potrivit legii, trebuia ca în cauză să existe o solicitare expresă a unității bancare către pârâtă, pentru încheierea unui angajament de plată a dobânzii de către aceasta, având în vedere că acest angajament este un contract consensual, bilateral, care trebuie să cuprindă în mod obligatoriu acordul părților, respectiv pe cel al unității bancare și al.
Or, negocierea și încheierea contractului de împrumut cu unitatea bancară prin care aceasta să accepte plata dobânzii de către, era o obligație ce revenea în întregime și exclusivitate reclamantului, pentru că în lipsa unei astfel de negocieri exista posibilitatea ca banca să nu fie de acord cu un asemenea contract de angajament de plată a dobânzii.
În lipsa unei asemenea solicitări a unității bancare, solicitarea reclamantului de a se încheia contractul de angajament nu putea conduce pârâta decât la încheierea unui contract cu acesta și nu cu unitatea bancară care nu și-a exprimat acordul printr-o solicitare expresă cerută de lege, de a încheia un asemenea contract. De altfel prin chiar răspunsul la interogatoriu pârâta arată că este de acord cu încheierea acestui contract cu unitatea bancară însă nu a primit nici o solicitare din partea acesteia.
Având în vedere toate acestea, instanța a apreciat că pârâta nu a vătămat pe reclamant în drepturile sale, aceasta neputând încheia un contract de angajament de plată al dobânzii cu o persoană juridică, respectiv Banca, care nu și-a manifestat voința pentru încheierea acestuia, motiv pentru care va respinge cererea reclamantului privitoare la acest capăt de cerere. Neexistând o vătămare a unui drept al reclamantului de către pârâtă, instanța urmează a respinge și cererea privind daunele materiale și morale solicitate.
În ceea ce privește anularea contractului încheiat de -B și această cerere a fost respinsă, având în vedere că acest contract nu a fost semnat de către reclamant, și în consecință nu a produs nici un efect, nefiind decât o propunere a pârâtei atâta timp cât acesta nu a fost acceptat și de reclamant. De asemenea a respins ca inadmisibilă și cererea de suspendare a actului unilateral volițional (a nu face) prin care nu vrea să facă un angajament scris față de banca, având în vedere atât considerentele arătate dar și faptul că nu se poate cere suspendarea unui "act volițional" care reprezintă mai degrabă un proces psihic și nu un act juridic.
Împotriva sentinței nr. 1287 din 23 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, a declarat recurs reclamantul care a criticat-o pentru nelegalitate (nerespectând principiile de drept și nu are încadrare juridică) și netemeinicie (nu are probe temeinice legale pentru susținere) întrucât: prezintă vicii de administrare a probelor ( contractul întocmit de și răspunsul la interogatoriu nu i-au fost aduse la cunoștință); nu s-a pronunțat pe 3 capete de cerere referitoare la cele 3 sesizări formulate către, cu obiecte diferite, februarie, aprilie și mai 2008 și la care nu a primit nici un răspuns; nu s-a pronunțat asupra excepției de nelegalitate a contractului încheiat de încheiat în luna mai 2008, nefiind semnat de acesta, datat, înregistrat, considerând că este ilegal,lovit de dol, inducând în eroare; nu s-a pronunțat asupra faptului că recurentul reclamant a formulat 3 (trei) sesizări scrise în perioada februarie - mai 2008, cu obiecte diferite la care nu s-a răspuns, apreciind că trebuia aplicate prevederile Legii nr. 554/2004 contencios administrativ art (2), alin. 1, lit.h și art. (8) alin. (1); prima instanță a mod greșit i-a respins proba cu martori; instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției de nelegalitate a înscrisului numit, contract conceput de intimata pârâtă, B pentru a fi încheiat cu acesta, care se găsește într-o formă incompletă; instanța de fond nu s-a pronunțat nici asupra capătului de cerere privind modul și perioada în care intimata pârâtă va restitui dobânda plătită de el, în locul intimatei pe perioada 20.01.1008 - 20.12.2008 în valoare de 33.000 RON.
Mai arată recurentul că motivarea instanței de fond este greșită, deși la paragraful 11 din dispozitivul hotărârii sentinței 1287/23.dec.2008 apare o formulare corectă a legii și se menționează că trebuia, conform legii HG 268/2007 să încheie contractul de plată a dobânzii către bancă, în paragraful 12 se menționează, în cazul de față tribunalul reține încă că potrivit legii trebuia ca în cauză să existe o solicitare expresă a unității bancare către pârâtă pentru încheierea unui angajament de plată a dobânzii de către aceasta, având în vedere că acest angajament este un contract consensual, bilateral care trebuie să cuprindă în mod obligatoriu acordul părților "
În continuare susține că banca este un terț și în conformitate cu, principiul de drept al relativității raportului juridic " nici un terț nu poate crea obligații și nu poate primi obligații din partea părților.
Mai susține că în speță există o cauză a dreptului, motiv pentru care consideră că trebuie aplicată excepția, Stipulării față de altul ". În acest sens arată că B devine promitent, face angajamentul de plată față de bancă (pentru plata dobânzii) și stipulatul (banca) transformă recurentul reclamant în creditor al intimatului pârât, apreciind că aceasta este încadrarea juridică corectă.
Mai susține că acest contract de plată a dobânzii trebuia încheiat între și bancă, considerând justă această facilitate având în vedere că este o persoană cu handicap, este singur, iar deplasarea la B lunar al constitui împovărătoare pentru persoana sa.
În concluzie menționează că hotărârea instanței de fond este nelegală și nefondată, în afara principiilor de drept, cu motivații necorespunzătoare.
În consecință, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, admiterea acțiunii în sensul de a fi obligată intimata pârâtă Autoritatea Națională pentru Persoane cu Handicap să încheiere contractul de angajament conform legii, de care este îndrituit.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate a probelor administrate, a actelor normative ce au incidență în cauză precum și sub toate aspectele conform art.3041, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește primele motive de recurs, Curtea constată că potrivit dispozițiilor art. 27 (1) din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, persoanele adulte cu handicap grav și accentuat pot beneficia de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, în baza unui contract privind angajamentul de plată a dobânzii pentru achiziționarea unui singur autoturism și pentru adaptarea unei locuințe conform nevoilor individuale de acces,cu condiția plății la scadență a ratelor creditului, dar și cu condiția ca valoarea creditului să nu depășească 10.000 euro, iar returnarea creditului să nu depășească 5 ani. Pe de altă parte, art. 17 din HG nr. 268/2007, pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006, dispune că pentru a beneficia de prevederile art. 25 din lege, persoana cu handicap grav sau accentuat se adresează Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap și depune prin registratură următoarele documente: cerere; copie de pe documentul care atestă încadrarea în grad de handicap; copie de pe documentul de identitate; declarație pe propria răspundere referitoare la faptul că îndeplinește condițiile art. 25 din lege; declarație pe propria răspundere referitoare la faptul că va comunica Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap orice modificare privind încadrarea în grad de handicap. Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap eliberează persoanei cu handicap o adeverință referitoare la acordul plății dobânzii. După obținerea adeverinței, persoana cu handicap grav sau accentuat se adresează unei unități bancare în vederea obținerii creditului. La solicitarea unității bancare, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap va încheia un angajament de plată a dobânzii. În situația în care persoana cu handicap, beneficiară a creditului, înregistrează restanțe la rambursarea acestuia, dobânda aferentă creditului se va suporta de către aceasta.În cauza de față se constată că s-a eliberat reclamantului adeverința nr. 15457//10.11.2007 de către, prin care se atesta faptul că acesta a depus documentele necesare pentru a beneficia de prevederile art. 25 din Legea nr.448/2006, achiziționarea unui singur mijloc de transport. În situația în care solicitantul va fi acceptat în vederea acordării creditului, va suporta plata dobânzii acestuia, în condițiile impuse de lege.
De asemenea, a comunicat recurentului contractul privind angajamentul de plată pe care acesta nu a înțeles să î-l semneze (filele 18-20, dosar fond), astfel încât intimata pârâtă nu poate fi obligată la încheierea unui act juridic ce nu a fost încheiat din culpa reclamantului și nu din culpa pârâtei.
Însă, trebuie să aibă o colaborare directă cu banca în legătură cu obținerea informațiilor privind plata creditului de către recurent și nu să îngreuneze situația acestuia, date fiind condițiile speciale personale ale recurentului.
Mai mult decât atât, chiar din dispozițiile legale menționate mai sus rezultă colaborarea cu banca ce acordă creditul, putându-se încheia chiar un act juridic cu aceasta. Totuși nu se poate impune o obligație în sarcina unui terț (banca) cu privire la încheierea unui astfel de act, în condițiile în care nu a fost parte în proces.
Motivul de recurs privind excepția de nelegalitate a "contractului" conceput de, respectiv contractul privind angajamentul de plată a dobânzii este nefondat. Astfel, se constată că potrivit art.4 din Legea contenciosului administrativ, această excepție se referă la un act administrativ unilateral cu caracter individual, iar actul din prezenta cauză nu îndeplinește aceste condiții și mai mult decât atât nu a fost semnat de părți, deci nu a dobândit forță juridică.
Pentru aceleași considerente nefondat este și motivul de recurs privind suspendarea acestui act nesemnat.
Nefondată este și susținerea privind modul de administrare a probelor, având în vedere că față de obiectul prezentei cauze administrarea probei cu martori nu era utilă și concludentă, situația de fapt rezultând cu claritate din actele de la dosar și din răspunsul la interogatoriu.
Pentru aceste considerente și în temeiul art.3041și 312.pr. civ. Curtea va respinge recursul ca nefundat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul domiciliat în Târgoviște, str. - de le,.17.F,.F,.2,.10, județ D, cod poștal -, împotriva sentinței nr. 1287 din 23 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ A PERSOANELOR CU HANDICAP, cu sediul în B,-, Sector 1, cod poștal -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 11 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red. DF/CMF
2 ex./ 23.03.2008
dos.fond - - - Tribunal D
jud.fond -
Președinte:Dinu FlorentinaJudecători:Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
