Anulare act administrativ . Decizia 456/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 456
Ședința publică de la 16.02.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Radu Ionel
JUDECĂTOR 2: Ghica Alina Nicoleta
JUDECĂTOR 3: Bîcu
GREFIER
...
Pe rol soluționarea recursului declarat pârâta PRIMĂRIA SECTORULUI 5 împotriva sentinței civile nr. 2524 pronunțată Tribunalul București - Secția a -IX-a Contencios Administrativ și Fiscal la data de 02.10.2008 în dosarul nr.19336/3/CA/2008, în contradictoriu cu reclamanta - MAI -.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta - pârâtă PRIMĂRIA SECTORULUI 5 - prin consilier juridic, cu delegație de reprezentare la dosar, lipsind intimata - reclamantă - MAI -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței, la prima strigare a cauzei, că s-au depus la dosar, prin Serviciul Registratură, fiind înaintate de către instanța de fond - Tribunalul București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, Motivele de recurs formulate de recurenta - pârâtă.
De asemenea, s-a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, la data de 11.02.2009, întâmpinare formulată de intimata - reclamantă.
Curtea înmânează reprezentantului recurentei - pârâte copie de pe întâmpinarea depusă de intimata - reclamantă și lasă cauza la a doua strigare pentru a-i da posibilitatea acestuia să ia la cunoștință de conținutul ei.
La a doua strigare a cauzei reprezentantul recurentei - pârâte învederează că nu mai are cereri de formulat și probe de administrat în cauza de față, solicitând cuvântul pe recurs.
Curtea, având în vedere că în cauză nu mai sunt cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Reprezentantul recurentei - pârâte solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat și motivat, modificarea sentinței civile atacate și pe fond respingerea contestației, ca neîntemeiată
Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 150.pr.civ. declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
După reținerea cauzei de către completul de judecată, în vederea soluționării pe fondul recursului, s-a prezentat apărătorul intimatei - reclamante, avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, ce depune Concluzii.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul București - Secția a IX Contencios Administrativ și Fiscal, reclamanta - - a chemat în judecată pe pârâta Primăria Sector 5 B prin Primar, ca prin hotărârea judecătorească ce se va da, să fie anulată dispoziția nr.25965/8.05.2008 și adresa nr.2702/12.02.2008.
În motivarea acțiunii arată că în 28.01.2005 a depus declarația de impunere nr.53038, valoarea de inventar a clădirii în valoare de - lei, cota stabilită fiind de 5,5 % impozit calculat și achitat în valoare de 5.544,77 lei. La 6.10.05 a depus declarația de impunere nr.- rectificativă deoarece s-a modificat valoarea de inventar a clădirii cu 18.000 lei mai puțin, ajungându-se la valoarea de inventar de 82.814 lei și s-a aplicat cota de 5,5 % impozit. La 15.12.2005 s-a depus declarația de impunere, hotărârea generală a acționarilor societății și raportul de reevaluare a clădirii mărindu-se valoarea de inventar a clădirii cu 21.328 lei ajungându-se la valoarea de inventar de 104.142 lei, s-a aplicat cota de 1.5 % impozit. La 26.11.2006 s-a depus declarația de impunere valoarea de inventar a clădirii fiind de 104.142 lei, cota de 1%, la fel fiind calculat și achitat și pe 2007.Arată că toate sumele calculate de Direcția Impozite și taxe locale sector 5 în perioada 2005-2007 au fost achitate,în această perioadă a solicitat certificate fiscale din care rezultă că nu avea datorii. La 19.03.2008 s-a stabilit valoarea de circulație a imobilului spațiu comercial din B, șos. -. nr.94, sector 5, B, prin raport de expertiză tehnică de evaluare. În 2005 a depus un raport de reevaluare a aceluiași spațiu fiind înregistrat sub nr.17/15.12.2005 la sector 5 și nu au existat obiecțiuni. Arată că este nelegală adresa nr.2702/12.02.2008 emisă de prin care i s-a adus la cunoștință plata sumei de 17.619 lei cu întârziere de 3 ani.
Pârâta Primăria Sector 5 B prin Primar, prin întâmpinare, solicită respingerea acțiunii. Arată că în conformitate cu art.253 alin.6 Cod fiscal, toate clădirile care nu au fost evaluate în ultimii 3 ani,anteriori anului fiscal de referință, impozitul stabilit de către consiliul local se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată, până la sfârșitul lunii în care s-a efectuat ultima reevaluare. Reclamanta trebuia să facă dovada reevaluării clădirii în cauză,pentru a putea beneficia de aplicarea cotei reduse de impozit, reevaluare făcută de evaluatori autorizați. Astfel, reclamanta recunoaște că deține un raport de expertiză tehnică de evaluare făcut la 19.03.2008. Se învederează că HG nr. 1553/2003 prevede că reevaluarea unui imobil trebuie făcută de evaluatori autorizați, astfel lucrările de modernizare făcute nu reprezintă reevaluare. Raportul de reevaluare din 15.12.2005 nu a fost realizat în conformitate cu legislația în vigoare,acesta nu a fost făcut de către un evaluator autorizat,prin urmare nu a fost luat în considerare de organul fiscal în calcularea impozitului. A fost verificat dosarul fiscal al reclamantului odată cu depunerea contestației acesteia la adresa nr.2702/12.02.08 emisa de sector 5.
Prin sentința civilă nr. 2524/02.10.2008, Tribunalul Bucureștia admis acțiunea și a anulat dispoziția nr.25965/8.05.2008 și adresa nr.2702/12.02.2008.
În motivare, instanța de fond a arătat că prin adresa nr.2702/12.02.08 emisă de sector 5, depusă la filele 14-15, s-a adus la cunoștința reclamantei că impozitul pe clădirea acesteia este de 13.196 lei și majorări de 4.423 lei.
Împotriva acestei adrese reclamanta a formulat contestație sub nr.276.735/28.03.2008 în care se reiterează aceleași considerente ca și în prezenta acțiune.
Prin dispoziția nr.25965/8.05.2008 emisă de Primarul sectorului 5 B s-a respins ca neîntemeiată această contestație fără a fi arătate în fapt motivele respingerii acesteia. Din verificarea referatului care a stat la baza emiterii dispoziției atacate rezultă că a fost respinsă contestația reclamantei deoarece raportul de reevaluare al societății din 15.12.2005 nu este realizat în condițiile legii, invocându-se prevederile art.253 alin.6 Codul fiscal și HG 1553/2003.
Conform art. 253 Cod fiscal,(1) În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.(3) Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în vigoare. (31) În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligația să comunice locatorului valoarea lucrărilor executate pentru depunerea unei noi declarații fiscale, în termen de 30 de zile de la data terminării lucrărilor respective. (4) În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozitabilă se reduce cu 15%. (5) În cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementărilor contabile, valoarea impozabilă a clădirii este valoarea contabilă rezultată în urma reevaluării, înregistrată ca atare în contabilitatea proprietarului persoană juridică. (6) În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință, cota impozitului pe clădiri se stabilește de consiliul local/Consiliul General al Municipiului B între 5% și 10% și se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârșitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. excepție clădirile care au fost amortizate potrivit legii, în cazul cărora cota impozitului pe clădiri este cea prevăzută la alin. 2".
De asemenea instanța constată că sunt îndeplinite în cazul reclamantului prev. pct. 55 lit. e din HG 44/2004 care prevede că,pentru clădirea prevăzută la lit. d, dar la care nu a fost efectuată reevaluarea în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 54 alin. 1 asupra valorii rezultate din însumarea valorii de inventar a clădirii și a valorii lucrărilor de modernizare".
Astfel din declarația de impunere nr.-/6.10.2005 depusă la fila 48 dosar, rezultă că valoarea de inventar a clădirii reclamantei spațiu comercial din B, șos. -, nr.94, sector 5, B este trecută ca fiind suma de 82.814 lei. În luna anterioară acestei date, reclamanta a realizat o modernizare a spațiului în discuție prin montare de faianță, gresie, termopan, modernizare în valoare de 21.328 lei. Ca urmare a acestei modernizări, s-a întocmit, raport de reevaluare" depus la fila 54 dosar în care se specifică aceste valori, hotărârea AGA din 20.12.2005 depusă la fila 52 dosar, s-a aprobat acest raport și s-a dispus înregistrarea lui în contabilitate.
Într-adevăr raportul de reevaluare din 2005 nu întrunește condițiile legii pentru a fi considerat raport de evaluare, nefiind realizat de către un expert contabil autorizat, ci este realizat de contabilul reclamantei împreună cu cenzorii societății, neavând conținutul unui raport prev. de OG 2/2000, dar acest act îndeplinește condițiile prev. de art.55 lit. e din HG 44/2004, în sensul că atestă existența lucrărilor de modernizare și deci stabilirea valorii imobilului în decembrie 2005 pentru impozitare.
Pe de altă parte, instanța constată că în adresa nr.2702/12.02.08 emisă de sector 5 nu se specifică de unde rezultă suma rezultată ca și diferența de impozit, nefiind indicat nici un element de identificare a debitului, a perioadei stabilite în vederea aplicării majorărilor de întârziere. Aceeași situație rezultă și din dispoziția atacată, nefiind nici un element de determinare a modificării impozitului pe clădire.
Așa cum s-a indicat mai sus, instanța reține din declarațiile de impunere din octombrie 2005 și decembrie 2005 că valoarea de inventar a spațiului comercial din B, șos. -, nr.94, sector 5, B deținut de reclamantă a crescut cu valoarea modernizărilor realizate de aceasta în cuantum de 21.328 lei și nu a scăzut, ci s-a majorat iar pârâta nu indică de unde rezultă această diferență de impozit, raportul de reevaluare din 2005 deși nu este legal este un act de aducere la cunoștința pârâtei a creșterii valorii impozabile a clădirii deci profită acesteia și nu este în dezavantajul ei.
Constatând că actele atacate nu sunt motivate în condițiile în care nu sunt indicate motivele majorării impozitului, perioada stabilirii acestui impozit și perioada stabilirii majorărilor, actele atacate neîndeplinind condițiile prev. de art.211 Cod procedură fiscală și art.43 și 86 Cod procedură fiscală raportat la art. 1, 8 și 18 din Legea 554/2004, motiv pentru care va admite contestația și va anula adresa nr.2702/12.02.08 emisă de sector 5 și dispoziția nr.25965/08.05.2008 emisă de pârâtă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta arătând că în mod greșit instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite în cazul intimatei prevederile pct.55 lit. e din HG 44/2004 și astfel a admis acțiunea acesteia deși recunoaște că raportul de evaluare din anul 2005 nu întrunește condițiile legii pentru a fi considerat raport de evaluare, nefiind realizat de către un expert contabil autorizat și neavând conținutul unui raport prevăzut de OG 2/2000.
Învederează instanței de recurs faptul că în conformitate cu prevederile Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal, mai precis art.253 alin. 6,În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimi 3 ani anteriori anului fiscal de referință, cota impozitului pe clădiri se stabilește de consiliul local/Consiliul General al Municipiului B între 5% și 10% și se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârșitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. excepție clădirile care au fost amortizate potrivit legii, în cazul cărora cota impozitului pe clădiri este cea prevăzută la alin.2", un contribuabil persoana juridică pentru a beneficia de aplicarea cotei reduse de impozitare, trebuie să facă dovada reevaluării clădirii.
În conformitate cu Hotărârea nr. 1553/2003, privind reevaluarea imobilizărilor corporale și stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe art.1 alin.2,Reevaluarea imobilizărilor corporale se efectuează în vederea determinării valorii juste a acestora, ținându-se seama de inflație, utilitatea bunului, starea acestuia și de prețul pieței, atunci când valoarea contabilă diferă semnificativ de valoarea justă."
Menționează că în urma verificării dosarului fiscal al - MAI -, în vederea eliberării Certificatului de atestare fiscală, s-a constatat că în Declarația de impunere pentru clădiri depusă de contribuabil nr.-/26.01.2006, la imobilul din- data ultimei reevaluări este 10.12.2005 motiv pentru care a fost emisă Dispoziția nr. 25965/08.05.2008, prin care a fost respinsă contestația formulată de către
Mai mult decât atât, intimata - reclamantă trebuia să facă dovada reevaluării clădirii, în cauză, pentru a putea beneficia de aplicarea cotei reduse de impozit, reevaluarea făcută de către evaluator și autorizați.
În consecință, față cele menționate, roagă instanța să rețină faptul că în contestație, contravenienta recunoaște faptul că deține un Raport de Expertiză Tehnică de Evaluare făcut la data de 19.03.2008.
Recurenta roagă instanța investită cu soluționarea prezentului recurs să aibă în vedere că în contestație se face referire la faptul că la data de 19.03.2008 a fost stabilită valoarea de circulație a imobilului în cauză prin Raportul de Expertiză Tehnică de Evaluare.
În conformitate cu legislația în vigoare, nr.HG 1553/2003, privind reevaluarea imobilelor corporale și stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, reevaluarea unui imobil trebuie făcută de către evaluatori autorizați, astfel lucrările de modernizare făcute nu reprezintă reevaluare.
Consideră că raportul de reevaluare al societății contestatoare din data 15.12.2005, la care aceasta face referire în contestația depusă în instanță, nu a fost realizat în conformitate cu legislația în vigoare, acesta nu a fost făcut de către un evaluator autorizat ( nr.HG 1553/2003), prin urmare nu a fost luat în considerare de către organul fiscal în calcularea impozitului.
Din probele administrate, Curtea reține că prin adresa nr.2702/12.02.08 emisă de sector 5, depusă la filele 14-15, s-a adus la cunoștința reclamantei că impozitul pe clădirea acesteia este de 13.196 lei și majorări de 4.423 lei.
Împotriva acestei adrese reclamanta a formulat contestație sub nr.276.735/28.03.2008 în care se reiterează aceleași considerente ca și în prezenta acțiune.
Prin dispoziția nr.25965/8.05.2008 emisă de Primarul sectorului 5 B s-a respins ca neîntemeiată această contestație fără a fi arătate în fapt motivele respingerii acesteia. Din verificarea referatului care a stat la baza emiterii dispoziției atacate rezultă că a fost respinsă contestația reclamantei deoarece raportul de reevaluare al societății din 15.12.2005 nu este realizat în condițiile legii, invocându-se prevederile art.253 alin.6 Codul fiscal și HG 1553/2003.
În adresa nr.2702/12.02.08 emisă de sector 5 nu se specifică de unde rezultă suma rezultată ca și diferența de impozit, nefiind indicat nici un element de identificare a debitului, a perioadei stabilite în vederea aplicării majorărilor de întârziere. Aceeași situație rezultă și din dispoziția atacată, nefiind nici un element de determinare a modificării impozitului pe clădire.
Față de faptul că actele atacate nu sunt motivate în condițiile în care nu sunt indicate motivele majorării impozitului, perioada stabilirii acestui impozit și perioada stabilirii majorărilor, acestea nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art.211 Cod procedură fiscală și art.43 și 86 Cod procedură fiscală raportat la art. 1, 8 și 18 din Legea 554/2004, motiv pentru care sunt lovite de nulitate.
Din aceste motive, în baza textelor de lege menționate și a art. 3041și 312 proc. civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta pârâtă PRIMǍRIA SECTORULUI 5 B împotriva sentinței civile nr.2524/02.10.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă - MAI -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECǍTOR JUDECǍTOR
- - - - - -
GREFIER
Tribunalul București
Secția a IX-a Contencios
Administrativ și Fiscal
Jud. fond
Red. jud. /2 ex./06.03.2009
Președinte:Radu IonelJudecători:Radu Ionel, Ghica Alina Nicoleta, Bîcu
