Anulare act administrativ . Decizia 49/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂNR. 49/CA
Ședința publică din data de 30 ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma
JUDECĂTOR 2: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 3: Mihaela Davidencu Șerban
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ formulat de recurenta reclamantă prin procurist, domiciliată în C, bd. - nr. 224, -D8,.33, județ C, împotriva Sentinței civile nr. 789/24 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA COMUNEI, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI cu sediul în comuna, județ C și INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI C cu sediul în C,-, județul C, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamantă procurist, lipsind intimații pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei în care grefierul învederează că instanței că recursul este motivat, timbrat cu taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei conform chitanței -/21.12.2007 și timbru judiciar de 0,15 lei. Mai arată că, prin grefa instanței, recurenta reclamantă a depus la dosar precizări.
recurentei reclamante depune la dosarul cauzei concluzii scrise. Întrebat fiind, precizează că nu mai are cereri de formulat, înscrisuri de depus.
Curtea constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
a) Obiectul litigiului și părțile din proces
Prin cererea înregistrată la data de 23.03.2007 sub nr- la Tribunalul Constanța reclamanta prin procurist în contradictoriu cu pârâții PRIMĂRIA COMUNEI, CONSILIUL LOCAL și INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI C-ȚA a solicitat ca prin hotărârea ce se ca pronunța, să se dispună:
- anularea aplicării măsurii Primăriei, potrivit căreia "în anul fiscal 2006 nu se mai acordă scutiri de plată a impozitului pe terenul extravilan", la dreptul de scutire la plata impozitului pe teren și recunoașterea acestui drept;
- obligarea pârâților să ia măsurile ce se impun pentru respectarea dreptului "scutirea de la plata impozitelor și taxelor locale", conform prevederilor Legii nr. 44/1994 republicată, art. 16 lit."e" din Legea nr. 571/2003, art. 248,284 și HG nr. 44/2004 pct.73,78 și 211;
- obligarea Consiliului Local și Primăriei comunei să emită un act administrativ în sensul celor menționate, act care să-i fie comunicat în copie legalizată.
- obligarea Instituției Prefectului Județului C-ța să emită un înscris din care să rezulte obligativitatea respectării dreptului "scutirea de plata impozitelor și taxelor locale" prevăzut de Legea nr. 44/1914, Legea nr. 571/2003 și HG nr.44/2004;
- suspendarea măsurii luate de Primăria comunei, potrivit căreia "în anul fiscal 2006, nu se mai acordă scutiri de la plata impozitului pe terenul extravilan", până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
În fapt reclamanta a motivat că este proprietară de teren arabil extravilan în calitate de văduvă de veteran de război, fiind beneficiara dreptului la scutirea de la plata impozitelor și taxelor locale, conform Legii nr. 44/1994 republicată (art.16 lit. "c").
Reclamanta precizează că până la data de 19.05.2006 autoritățile locale au respectat dreptul de scutire de la plata impozitului pe teren, dar prin adresa nr. 298/30.05.2006 pârâtele au informat-o că în anul fiscal 2006 nu se mai acordă scutire de plată impozitului pe teren extravilan, pentru nici o categorie de persoane.
Învederează că a solicitat relații cu privire la temeiul juridic vizând anularea scutirii de impozitul pe teren, iar prin adresa nr. 3555/07.07.2006 autoritatea locală îi comunică ca fiind aplicabile dispozițiile art. 284 alin.7 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
A mai arătat reclamanta, că față de problema în speță, a solicitat un punct de vedere și instituției prefectului care, prin adresa nr. 2377/13.09.2006, îi comunică faptul că în cauză sunt aplicabile prevederile Codului Fiscal.
În consecință, reclamanta a susținut că atât Legea nr. 571/2003 cât și HG nr. 44/2004 vizând normele de aplicare a Codului fiscal în raport de prevederile art. 16 lit. "e" din Legea nr. 44/1994 republicată, reglementează scutirea impozitului pe teren, astfel că măsura dispusă de pârâți este nelegală, fapt ce impune anularea acesteia și emiterea unui înscris din care să rezulte obligativitatea respectării dreptului "scutire de la plata impozitului și taxelor locale".
În drept, au fost invocate disp.art.1 alin.1, art.8 (1), art.11 (1) și art.18 alin.1 și 3 din Legea nr. 554/2004, iar în susținerea cererii reclamanta prin procurist a depus înscrisuri.
Pârâta Instituția Prefectului a invocat, pe calea întâmpinării, excepția lipsei calității procesuale pasive motivând că, în conformitate cu Legea nr. 340/2004, nu are atribuții de a emite un înscris din care să rezulte obligativitatea respectării unei prevederi legale.
Reclamanta prin procurist, prin note scrise, a solicitat respingerea excepției invocată de pârât, motivând, în esență, că instituția prefectului reprezentată de prefect verifică legalitatea actelor emise de autoritățile locale și sesizează instanța de contencios administrativ pentru anularea actelor nelegale.
Pârâții, autoritățile publice locale nu și-au precizat poziția procesuală față de obiectul cererii dedus judecății, dar la solicitarea instanței a depus la dosar hotărârea nr. 30/2005 vizând taxele și impozitele locale pentru anul 2006.
b) Hotărârea tribunalului
În conformitate cu dispozițiile art. 137 din Codul d e procedură în referire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Instituția Prefectului C, tribunalul a admis-o pentru următoarele considerente:
În raportul juridic dedus judecății - anularea unei adrese și "obligația de a face" - nu se legitimează procesual, întrucât potrivit Legii nr. 340/2004 (art. 32) Prefectul are dreptul de a emite ordine cu caracter individual sau normativ, în condițiile legii, și poate ataca în fața instanței de contencios administrativ,actele administrative emise de autoritățile publice locale,dacă le consideră nelegale, conform art. 3 alin.1 din Legea nr.554/2004, ceea ce nu este cazul în speță.
Prin Sentința civilă nr. 789/24.09.2007 Tribunalul Constanțaa respins cererea reclamantei împotriva Prefectului Județului C ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală iar împotriva Primăriei Com. și Consiliului Local al Comunei ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că în cauză, reclamanta a atacat în contencios administrativ adresa nr. 2980/2006 (fila 8) emisă de Primăria comunei, un act de informare, care nu conduce la stabilirea unor obligații fiscale în temeiul Legii nr. 571/2003 și, în consecință nu poate face obiectul controlului legalității.
Astfel, adresa menționată nu este un act administrativ în sensul art. 8 din Legea nr. 554/2004 invocat de reclamantă.
Prin urmare, în cauză, nu s-a emis în procedura administrativă un act de impunere, înștiințare de plată (acte administrative fiscale) care să fie cenzurate sub aspectul legalității în conformitate cu prevederile Codului fiscal și în raport de Legea nr.44/1994 republicată și, pe cale de consecință să fie anulate.
Cât privește cererile vizând obligarea pârâților la respectarea dreptului "scutire de la plata impozitelor și taxelor locale" și la emiterea unui înscris în acest sens, instanța a reținut că dreptul la scutirea "impozitului pe terenul extravilan"decurge din Legea nr. 44/1994 republicatăart.16 lit."e") coroborată cu prevederile Legii nr. 571/2003 și nu poate fi stabilit printr-o hotărâre judecătorească, cu consecința emiterii unui înscris legalizat, așa cum solicită reclamanta.
Reținând că adresa nr.2980/2006 nu are natura unui act administrativ în sensul art. 1 din Legea nr.554/2004, nu reprezintă un act de anulare a "impozitului pe teren", cererea de suspendare a executării acestui act urmează a fost respinsă, deoarece nu sunt incidente în cauza dispozițiile art. 14 și 15 din lege.
c) Recursul
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen reclamanta criticând-o ca fiind nelegală pentru următoarele motive:
- în cauză nu a fost atacată adresa de informare nr.2980/19.05.2006 ci hotărârea Consiliului local privind adoptarea unor modificări și completări la impozitele și taxele locale pentru anul fiscal 2006
- instanța nu s-a referit la fondul litigiului și anume anularea dreptului de scutire de plata impozitelor și taxelor locale stabilit prin Legea nr. 44/1994
- instanța reținând că adresa nr.2980/2006 nu este un act administrativ trebuia să se refere la hotărârea consiliului local pentru fiecare an fiscal privind adoptarea impozitelor și taxelor locale
- nu s-a dat curs solicitării din cererea de chemare în judecată potrivit căreia consiliul local trebuia să trimită și decizia de anulare a dreptului de scutire de plata impozitelor și taxelor locale
- deși prin concluziile scrise s-a solicitat ca instanța să pună în vedere consiliului local și primăriei să precizeze dacă există o hotărâre care să anuleze dreptul de scutire de plata impozitelor și taxelor locale tribunalul nu a dat curs acestei solicitări
- deși prin hotărâre se constată că autoritățile publice nu și-au precizat poziția procesuală față de obiectul cererii de chemare în judecată tribunalul nu se referă la faptul că hotărârea nr.30 /2005 nu este cea solicitată prin cerere
- nu au fost respectate dispozițiile art.14 și 15 din Legea nr. 554/2004 referitoare la rezolvarea cererii de suspendare în regim de urgență a adresei nr.2980/2006
- cererea privind obligarea pârâților să ia măsurile ce se impun pentru respectarea dreptului pretins este în fapt consecința anulării actului administrativ nelegal
- greșit tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale a instituției Prefectului fără a ține cont de dispozițiile Legii nr.340/2004
Reclamanta nu și-a încadrat în drept motivele invocate.
Pârâții legal citați nu au depus la dosar întâmpinare prin care să-și precizeze poziția procesuală cu privire la recursul formulat.
d) Curtea
Examinând recursul prin prisma criticilor aduse hotărârii dar și potrivit art.3041din Codul d e procedură civilă curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art.1 din Legea nr. 554/2004, se poate adresa instanței de contencios administrativ orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică printr-un act administrativ ori prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri.
Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.(art.7 al.1 din Legea nr. 554/2004)
Reclamanta a primit din partea Primarului Comunei cu adresa nr.2980/19.05.2006 o înștiințare prin care este informată că în anul fiscal 2006 în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare nu se mai acordă scutiri la plata impozitului pe terenul extravilan pentru nici o categorie de persoane, aducându-i-se la cunoștință și valoarea taxei pe ha precum și termenele de plată.
Așa cum rezultă din înscrisul de la fila 9 din dosarul tribunalului procedura prealabilă prevăzută de art.7 al.1 din Legea nr. 554/2004 privește comunicarea nr.2980/19.05.2006 astfel că orice altă cerere care vizează anularea unor hotărâri și care excede plângerii prealabile este inadmisibilă. Și aceasta cu atât mai mult cu cât prin concluziile scrise depuse după închiderea dezbaterilor nu se pot solicita probe sau formula cereri noi.
Potrivit art.129 al.6 din Codul d e procedură civilă" în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății."
Prin cererea de chemare în judecată și precizarea de la termenul din 30.04.2007 rezultă că obiectul litigiului și părțile din proces au fost stabilite în raport de înștiințarea primită de reclamantă de la Primarul Comunei.
Art.2 lit. "c" din lege definește actul administrativ ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică, în vederea executării ori a organizării exercitării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.
În atare situație în mod corect tribunalul a reținut că față de dispozițiile legale adresa menționată nu este un act administrativ în sensul art. 8 din Legea nr. 554/2004 invocat de reclamantă, și ca o consecință actul de informare nu conduce la stabilirea unor obligații fiscale în temeiul Legii nr. 571/2003 și deci nu poate face obiectul controlului legalității.
Astfel, din întregul material probator administrat de toate părțile din proces rezultă că în fapt reclamanta este nemulțumită de informarea că nu mai beneficiază de scutire de impozit pe terenul agricol din extravilan ori apărările sale pot fi folosite în situația în care instituția abilitată îi va comunica în mod concret că are de plătit un impozit, suma anume, printr-o decizie de impunere act administrativ unilateral ce poate fi contestat potrivit dispozițiilor Codului d e procedură fiscală.
În raport de cadrul procesual stabilit la instanța de fond corect s-a apreciat că Prefectul Județului C nu are calitate procesuală pasivă.
Art.14 și 15 din Legea nr. 554/2004 reglementează suspendarea unui act administrativ unilateral emis de o autoritate publică astfel cum este el definit prin art.2 lit.c, ori în condițiile în care înscrisul contestat de reclamantă nu a fost considerat act administrativ nu putea fi suspendat potrivit procedurii contenciosului administrativ.
În ceea ce privește critica referitoare la modul de soluționare a cererii privind obligarea pârâților să ia măsurile ce se impun pentru respectarea dreptului pretins ca o consecința a anulării actului administrativ nelegal, curtea reține caracterul subsecvent cererii principale, cerere respinsă de tribunal, astfel că soluționarea ei nu putea decât să urmeze soarta principalului.
Pentru considerentele arătate, curtea subsumând dispozițiilor art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă toate criticile aduse de reclamantă hotărârii recurate, apreciază ca fiind nefondate motiv pentru care în temeiul art.312 din Codul d e procedură civilă recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul în contencios administrativ formulat de recurenta reclamantă prin procurist, domiciliată în C, bd. - nr. 224, -D8,.33, județ C, împotriva Sentinței civile nr. 789/24 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA COMUNEI, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI cu sediul în comuna, județul C și INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI C cu sediul în C,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 30 ianuarie 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Pt. Grefier, - - |
Cf. art. 261 alin. 2 Cod pr. civilă, semnează,
Grefier,
jud. fond:,
red. dec.jud. NC/29.02.2008
2 ex/
Președinte:Elena Carina GheormaJudecători:Elena Carina Gheorma, Nastasia Cuculis, Mihaela Davidencu Șerban
