Anulare act administrativ . Decizia 490/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMANIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-- 20.10.2008

DECIZIA CIVILĂ NR. 490

Ședința publică din 1 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Răzvan Pătru

JUDECĂTOR 2: Rodica Olaru

JUDECĂTOR 3: Ionel Barbă

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T împotriva sentinței civile nr. 687/09.09.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic în reprezentarea pârâtei recurente și avocat în reprezentarea reclamantei intimate cu delegație de asistență juridică gratuită.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind formulate cereri, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului.

Reprezentantul reclamantei intimate solicită anularea recursului ca netimbrat iar pe fond, respingerea în întregime a recursului și depune concluzii scrise.

Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, precizând că unitatea pe care o reprezintă este scutită de plata taxei de timbru.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr-- 20.10.2008, reclamanta, a chemat în judecată Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T, solicitând anularea actului administrativ nr. 15675/28.04.2006 întocmit de către T, intitulat "RAPORT FINAL" cu privire la activitatea comisiei de cercetare multidisciplinară constituită prin dispoziția nr. 244/09.05.2005 în cazul situației conflictuale din cadrul Grădiniței "" precum și a actului administrativ intitulat "EVALUAREA PSIHOLOGICĂ" a copiilor și având nr. 40447/21.11.2005 efectuată în Complexul de Servicii Specializat în Regim de Urgență-,

În motivarea acțiunii se arată următoarele:

În fapt, reclamanta - a deținut funcția de educatoare titulară la Grădinița " " din Contractul de muncă i-a fost desfăcut disciplinar prin Decizia nr. 266/21.06.2005 emisă de către Inspectoratul Școlar Județean T, reclamanta contestând această măsură, prin acțiunea care face obiectul Dosarului nr. 3317/2006 al Tribunalului Timiș. În vederea preconstiturii de probe împotriva sa, intimata Inspectoratul Școlar Județean Tad epus la dosarul cauzei anterior menționată, actul intitulat "RAPORT FINAL" cu privire la activitatea comisiei de cercetare multidisciplinară constituită prin dispoziția nr. 244/09.05.2005 în cazul situației conflictuale din cadrul Grădiniței "". Acest act i-a fost înmânat reclamantei de instanță la termenul de judecată din 23 august 2006 prilej cu care avea să i-a la cunoștință de emiterea lui. S-a arătat că Raportul final are la bază Evaluarea psihologică a copiilor și, având nr. 40447/21.11.2005 efectuată în Complexul de Servicii Specializat în Regim de Urgență,-,

Despre Raportul final ( filele 13-15 dosar), a aflat la data de 23 august 2006, când i-a fost înmânat de către Tribunalul Timiș actul administrativ intitulat: "Evaluarea psihologică" ( filele 75-76 dosar), a copiilor și având nr. 40447/21.11.2005 efectuată în Complexul de Servicii Specializat în Regim de Urgență și actul administrativ nr. 15675/28.04.2006 întocmit de către T, intitulat "raport final".

Prin sentința civilă nr. 687/09-09-2009, Tribunalul Timișa admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală De Asistență Socială Și Protecția Copilului

S-a dispus anularea actului administrativ nr. 15675/28.04.2006 întocmit de către T, intitulat "RAPORT FINAL" cu privire la activitatea comisiei de cercetare multidisciplinară constituită prin dispoziția nr. 244/09.05.2005 în cazul situației conflictuale din cadrul Grădiniței "" precum și a actului administrativ intitulat "EVALUAREA PSIHOLOGICĂ" a copiilor și având nr. 40447/21.11.2005 efectuată în Complexul de Servicii Specializat în Regim de Urgență-,

A fost obligată pârâta să plătească reclamantei daune morale în cuantum de 7000 lei.

A fost obligată pârâta să plătească suma de 2.000 lei reprezentând onorariu avocat Doamna, stabilind la acest cuantum asistența judiciară gratuită încuviințată reclamantei.

În motivarea acțiunii se arată următoarele:

În fapt, reclamanta - a deținut funcția de educatoare titulară la Grădinița " " din Contractul de muncă i-a fost desfăcut disciplinar prin Decizia nr. 266/21.06.2005 emisă de către Inspectoratul Școlar Județean T, reclamanta contestând această măsură, prin acțiunea care face obiectul Dosarului nr. 3317/2006 al Tribunalului Timiș. În vederea preconstiturii de probe împotriva sa, intimata Inspectoratul Școlar Județean Tad epus la dosarul cauzei anterior menționată, actul intitulat "RAPORT FINAL" cu privire la activitatea comisiei de cercetare multidisciplinară constituită prin dispoziția nr. 244/09.05.2005 în cazul situației conflictuale din cadrul Grădiniței "". Acest act i-a fost înmânat reclamantei de instanță la termenul de judecată din 23 august 2006 prilej cu care avea să i-a la cunoștință de emiterea lui. S-a arătat că Raportul final are la bază Evaluarea psihologică a copiilor și, având nr. 40447/21.11.2005 efectuată în Complexul de Servicii Specializat în Regim de Urgență,-,

Despre Raportul final ( filele 13-15 dosar), a aflat la data de 23 august 2006, când i-a fost înmânat de către Tribunalul Timiș actul administrativ intitulat: "Evaluarea psihologică" ( filele 75-76 dosar), a copiilor și având nr. 40447/21.11.2005 efectuată în Complexul de Servicii Specializat în Regim de Urgență și actul administrativ nr. 15675/28.04.2006 întocmit de către T, intitulat "raport final".

S-a constatat deci, că actele administrative a căror anulare s-a solicitat în prezenta cauză nu i-au fost comunicate reclamantei niciodată de către pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

Față de împrejurarea necomunicării actelor cu reclamanta nu se poate reține eventuala excepție a tardivității introducerii acțiunii de față din moment ce însăși cadrul legal respectiv dispozițiile art. 11 alin.2) din Legea contenciosului administrativ, astfel cum au fost modificate se referă la "data comunicării actului, data luării la cunoștință".

Conform conținutului celor două acte, actul administrativ "RAPORT FINAL" întocmit la data de 28.04.2006 a avut la bază actul administrativ "EVALUAREA PSIHOLOGICĂ" întocmit la data de 21.11.2005. Acesta din urmă se referea și analiza pretinse consecințe negative ale activității reclamantei ca și educatoare la grădiniță asupra copiilor și, la aproape trei ani după ce reclamanta avusese ultimul contact cu acei copii, (între 15.09.2003- 27.11.2003).

Din modalitatea lor de redactare se prezumă de către instanță având în vedere prevederile art. 1203 Cod civil, interesul preconstituirii probelor în dosarul cu obiect litigiu de muncă (cel de al doilea dosar cu obiect contestația reclamantei împotriva desfacerii disciplinare a contractului de muncă, după primul ciclu procesual reclamanta a câștigat dispunându-se reîncadrarea ei, prin Decizia Curții de Apel Timișoara nr. 953/06.04.2005, pronunțată în dosarul nr. 10 221/2005 s-a dispus reîncadrarea pe postul deținut anterior, adică acela de educatoare titulară la Grădinița "", care a fost însă de scurtă durată, cel de-al doilea litigiu de muncă la Tribunalul Timiș, dosar nr. 3317/2006)

Conținutul actelor administrative atacate nu poate reflecta realitatea în ceea ce o privește pe reclamantă câtă vreme este evident faptul că un părinte care constată o situație de abuz suferită de către copilul său o sesizează în timp util la un organ abilitat legal în cercetarea faptelor, respectiv o sesiza atunci imediat în perioada de timp 15.09.2003- 27.11.2003 când a lucrat reclamanta ca educatoare cu respectivii copii, nu peste doi-trei ani de zile (când au fost întocmite actele atacate, respectiv 21.11.2005 și 28.04.2006). Este greu de crezut că sunt reale, după trei ani, pretinsele traume emoționale reținute prin raportul final asupra copiilor și necesitatea integrării lor într-un program de consiliere.

Reaua credință a pârâtei DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI T, față de reclamantă și abuzul de putere sunt mai mult decât evidente în prezenta cauză, față de reclamantă și i-au modificat radical în sensul implicației negative, viața acesteia, întrucât au fost preconstituite și depuse ca probă în toate dosarele având ca obiect litigii de muncă, precum și în cel penal formulat împotriva reclamantei care a fost astfel transformată într-o victimă a unei suferințe morale indubitabile prin stresul pe care l-a trăit din cauza situației litigioase, i-a fost periclitat dreptul la afirmarea profesională, socială și umană.

Conduita pârâtei prin emiterea celor două acte administrative necomunicate reclamantei, această acțiune directă a pârâtei a determinat un prejudiciu moral, suferință psihică pe parcursul mai multor ani de zile provocată reclamantei care nu numai că a pierdut locul de muncă, deci suportul material necesar existenței sale, dar i-a fost direct afectată imaginea în societate și mai mult decât atât a fost angrenată într-o cauză penală cu repercusiuni extrem de grave asupra persoanei reclamantei (fizic și psihic ), astfel încât suma solicitată de către reclamantă cu titlul de daune morale în cuantum de 7000 lei este pe deplin justificată, fiind greu de imaginat suferința cumplită și trauma prin consecințe provocate reclamantei de către trimiterea în circuitul civil, prin intermediul litigiilor judecătorești (acte depuse în dosarele instanțelor judecătorești), a celor două acte administrative atacate în cauza de față.

Raportat la toate cele prezentate supra în considerentele de față, văzând prevederile art.1 alin.1, art.8 alin.1 și art.18 alin.1 și alin.3 din Legea nr.554/2004, art.1169, art. 998, art.999 și art. 1203 Cod civil, s-a admis ca întemeiată acțiunea reclamantei, s-a dispus anularea actului administrativ nr. 15675/28.04.2006 întocmit de către T, intitulat "RAPORT FINAL" cu privire la activitatea comisiei de cercetare multidisciplinară constituită prin dispoziția nr. 244/09.05.2005 în cazul situației conflictuale din cadrul Grădiniței " " precum și a actului administrativ intitulat "EVALUAREA PSIHOLOGICĂ" a copiilor și având nr. 40447/21.11.2005 efectuată în Complexul de Servicii Specializat în Regim de Urgență

S-a dispus obligarea pârâtei să îi plătească reclamantei daune morale în cuantum de 7000 lei, actele atacate vătămându-i grav interesele și aducând atingere demnității și onoarei reclamantei, reclamanta fiind îndreptățită să primească aceste daune morale pentru neplăcerile și frustrările ce i-au fost produse prin emiterea actelor cu consecința utilizării lor "pro cauza" în toate procesele: litigii de muncă și penale aflate pe rolul instanțelor, împotriva reclamantei.

În baza prevederilor art. 74, art. 75 alin.1 pct.2, art. 81, art. 274 alin.1 Cod procedură civilă a fost obligată pârâta să plătească suma de 2.000 lei reprezentând onorariu avocat Doamna, stabilind la acest cuantum asistența judiciară gratuită încuviințată reclamantei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, solicitând admiterea recursului formulat și rejudecând cauza pe fond, să se respingă acțiune formulată ca netemeinică și nelegală, menținând cele două acte atacate și exonerând-o de la plata de daune morale în cuantum de 7000 lei și onorariu avocat în sumă de 2000 lei.

Analizând actele dosarului, criticile recurentei prin prisma dispozițiilor art. 304 din Codul d e procedură civilă și examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 3041din Codul d e procedură civilă,Curtea de Apel constată următoarele:

Obiectul prezentului litigiu constă în solicitarea formulată de doamna de anulare a Raportului final cu privire la activitatea comisiei de cercetare multidisciplinară constituită prin dispoziția nr. 244/9.05.2005 în cazul situației conflictuale din cadrul Grădiniței " ", precum și de anulare a evaluării psihologice a copiilor și cu nr. 40.447/21.11.2005.

Cererea reclamantei a fost formulată în contextul în care reclamantei - care avea calitatea de educatoare titulară în cadrul Grădiniței " " - i s-a desfăcut contractul de muncă prin decizia nr. 266/21.06.2005 a Inspectoratului Școlar Județean T, iar actele a căror anulare a solicitat-o reclamanta în prezenta cauză au fost invocate de pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T în cadrul litigiului judiciar declanșat cu privire la legalitatea desfacerii contractului de muncă al reclamantei.

Cu privire la excepția netimbrării recursului, Curtea constată că recursul a fost exercitat de pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

Conform art. 17 din Legea nr. 146 din 24 iulie 1997 privind taxele judiciare de timbru, "sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile și acțiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice".

Curtea amintește că obiectul prezentului litigiu constă în anularea unor acte emise de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T în legătură cu activitatea reclamantei de educatoare în cadrul Grădiniței " "

Referirea la obiectul acțiunilor judiciare din art. 17 din Legea nr. 146/1997, respectiv la veniturile publice, nu trebuie interpretată ca referindu-se exclusiv la acțiunile având un obiect patrimonial, ci la acțiunile care vizează exercitarea atribuțiilor conferite prin dispozițiile legale instituțiilor publice.

Pe de altă parte, conform art. 15 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 146/1997 prevede că "sunt scutite de taxe judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la:

a) încheierea, executarea și încetarea contractului individual de muncă, orice drepturi ce decurg din raporturi de muncă, stabilirea impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de muncă și cele privind soluționarea conflictelor colective de muncă, precum și executarea hotărârilor pronunțate în aceste litigii".

În raport cu aceste dispoziții legale, ținând seama că în prezentul litigiu se tinde la anularea unor acte emise de o instituție publică - respectiv de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T - în exercitarea atribuțiilor conferite prin lege acestei instituții publice și în strânsă legătură cu litigiul privind încetarea contractului individual de muncă a reclamantei, Curtea apreciază că prezenta acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

În consecință, Curtea va respinge excepția netimbrării recursului, ca nefondată.

Cu privire la cererea de recurs, Curtea reține că la termenul de judecată din 3.12.2008 a pus în discuție natura juridică a actelor atacate, respectiv împrejurarea dacă acestea sunt acte administrative și care sunt consecințele juridice care decurg din eventuala lipsă a caracterului administrativ al acestor acte.

Examinând această excepție, invocată de oficiu, Curtea amintește că doamna a solicitat anularea Raportului final cu privire la activitatea comisiei de cercetare multidisciplinară constituită prin dispoziția nr. 244/9.05.2005 în cazul situației conflictuale din cadrul Grădiniței " ", precum și anularea evaluării psihologice a copiilor și cu nr. 40.447/21.11.2005.

Curtea precizează că, potrivit art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, prin act administrativ se înțelege "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ".

În raport cu această definiție, Curtea reține că un act juridic are caracter administrativ în măsura în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

1. este emis de o autoritate publică;

2. este un act unilateral, exprimând voința exclusivă a autorității publice emitente;

3. este emis în regim de putere publică, respectiv în exercitarea unor atribuții speciale, care conferă autorității publice emitente puterea de a dispune anumite măsuri coercitive, diferite de competențele normale conferite particularilor;

4. este emis în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, respectiv este emis în scopul aplicării concrete a dispozițiilor legale;

5. actul dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.

Legea asimilează actelor administrative și contractele administrative, respectiv contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice.

Examinând actele contestate de reclamantă, Curtea constată că evaluarea psihologică a copiilor și cu nr. 40.447/21.11.2005 (atașată la fila 75-76 din dosarul Tribunalului Timiș ) are ca obiect evaluarea psihologică a doi copii, cu privire la care s-a pretins că au fost supuși la rele tratamente de către reclamantă, în calitate de educatoare în cadrul Grădiniței " ".

Ca urmare a evaluării psihologice, prin actul respectiv s-a propus consilierea individuală a acestor copii.

Din cuprinsul acestui act rezultă, în primul rând, că actul în cauză nu dă naștere, nu modifică și nici nu stinge raporturi juridice. Actul în cauză a constituit numai unul din înscrisurile invocate de pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului pentru dovedirea motivelor care au condus la desfacerea contractului de muncă al reclamantei, în litigiul declanșat în legătură cu acest aspect.

Așadar, acest act constituie numai un înscris în care se consemnează opiniile, lipsite de efecte juridice, ale unor specialiști în evaluare psihologică, act a cărui temeinicie sau valoare științifică putea fi verificată de instanța competentă să soluționeze litigiul privind desfacerea disciplinară a contractului de muncă al reclamantei.

De asemenea, Curtea constată că evaluarea psihologică nu s-a făcut în regim de putere publică, nefiind în discuție exercitarea unei competențe coercitive speciale a unei autorități publice. Curtea nu a constatat vreo diferență în modalitatea de efectuare a acestei evaluări care să o diferențieze de orice evaluare psihologică a unei persoane.

Așadar, Curtea consideră că evaluarea psihologică a copiilor și cu nr. 40.447/21.11.2005 nu este un act administrativ, întrucât nu dă naștere, nu modifică și nici nu stinge raporturi juridice, nefiind nici un act emis în regim de putere publică.

În privința Raportului final cu privire la activitatea comisiei de cercetare multidisciplinară constituită prin dispoziția nr. 244/9.05.2005 în cazul situației conflictuale din cadrul Grădiniței " ", atașată la fila 13-15 din dosarul Tribunalului Timiș ), Curtea constată că în cuprinsul acestui înscris se relatează istoricul cazului care a determinat desfacerea disciplinară a contractului de muncă al reclamantei, făcându-se referire la evaluarea psihologică a copiilor, și, iar prin actul respectiv s-a propus, de asemenea, consilierea individuală a acestor copii, cu aprecierea că absența reclamantei de la convocările Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului sunt considerate ca o recunoaștere a culpei sale.

Ca și în cazul actului anterior examinat, din cuprinsul Raportului final citat rezultă, în primul rând, că acesta nu dă naștere, nu modifică și nici nu stinge raporturi juridice. Dimpotrivă, actul subliniază imposibilitatea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului de a lua măsuri față de reclamantă, întrucât nu are raporturi juridice cu aceasta.

Actul în cauză a constituit, ca și evaluarea psihologică a copiilor și, numai unul din înscrisurile invocate de pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T pentru dovedirea motivelor care au condus la desfacerea contractului de muncă al reclamantei, în litigiul declanșat în legătură cu acest aspect.

Așadar, acest act constituie numai un înscris în care se consemnează opiniile, lipsite de efecte juridice, ale unor specialiști în evaluare psihologică din cadrul pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T, act a cărui temeinicie sau valoare științifică putea fi verificată de instanța competentă să soluționeze litigiul privind desfacerea disciplinară a contractului de muncă al reclamantei.

De asemenea, Curtea constată că nici Raportul final citat nu s-a făcut în regim de putere publică, nefiind în discuție exercitarea unei competențe coercitive speciale a unei autorități publice.

Curtea constată, așadar, că actele a căror anulare se solicită de către reclamantă nu au caracter administrativ, nu dau naștere, nu modifică și nici nu sting raporturi juridice, nefiind nici acte emise în regim de putere publică, ci acte care exprimă opinia unor specialiști din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului T cu privire la situația de fapt care a determinat desfacerea disciplinară a contractului de muncă al reclamantei de către Inspectoratul Școlar Județean

Temeinicia acestor acte poate fi verificată de instanța competentă să soluționeze litigiul privind desfacerea disciplinară a contractului de muncă al reclamantei, în măsura în care acestea au fost invocate ca temei al măsurii de desfacere a contractului de muncă.

În privința consecinței lipsei caracterului administrativ al actelor atacate, Curtea precizează că, potrivit art. 1 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public".

Din conținutul acestui text rezultă că posibilitatea acționării în justiție aparține exclusiv persoanelor care se consideră vătămate într-un drept al lor ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică,"printr-un act administrativ", iar nu prin acte având o altă natură juridică.

În consecință, în condițiile în care actele în cauză nu sunt acte administrative, anularea lor de către instanța de contencios administrativ este inadmisibilă.

Așadar, Curtea reține netemeinicia constatării instanței de fond, conform căreia actele a căror anulare o solicită reclamanta sunt acte administrative în sensul prevăzut de art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Condiția existenței interesului legitim al persoanei vătămate de a desființa constatările din acele acte nu suplinește neîndeplinirea unei alte cerințe prevăzute de art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, și anume ca încălcarea acelui drept sau interes legitim să se facă printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.

În consecință, Curtea consideră că instanța de fond a pronunțat soluția recurată cu aplicarea greșită a legii, reținând în mod nefondat că actele a căror anulare o solicită reclamanta sunt acte administrative în sensul prevăzut de art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Curtea reține, așadar, că este incident în cauză motivul de recurs prevăzut de art. 304 punctul 9 Cod de Procedură Civilă, soluția fiind dată cu aplicarea greșită a legii, precum și motivul de recurs prevăzut de art. 304 punctul 8 Cod de Procedură Civilă, referitor la situația în care instanța de fond"interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia".

Având în vedere cele arătate mai sus, în conformitate cu art. 312 alin. 1 și 3 Cod de Procedură Civilă, apreciind că este întemeiat recursul formulat de pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T împotriva sentinței civile nr. 687/CA/9.09.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, Curtea îl va admite.

În consecință, Curtea, rejudecând cauza, va modifica sentința civilă recurată, admițând excepția inadmisibilității acțiunii reclamantei.

Curtea va respinge, așadar, ca inadmisibilă cererea reclamantei având ca obiect anularea Raportului final cu privire la activitatea comisiei de cercetare multidisciplinară constituită prin dispoziția nr. 244/9.05.2005 în cazul situației conflictuale din cadrul Grădiniței N, precum și anularea evaluării psihologice a copiilor și cu nr. 40.447/21.11.2005.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge excepția netimbrării recursului.

Admite recursul formulat de pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T împotriva sentinței civile nr. 687/CA/9.09.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

Modifică sentința civilă nr. 687/CA/9.09.2008 a Tribunalului Timiș.

Admite excepția inadmisibilității acțiunii reclamantei.

Respinge ca inadmisibilă cererea reclamantei având ca obiect anularea Raportului final cu privire la activitatea comisiei de cercetare multidisciplinară constituită prin dispoziția nr. 244/9.05.2005 în cazul situației conflictuale din cadrul Grădiniței N, precum și anularea evaluării psihologice a copiilor și cu nr. 40.447/21.11.2005.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 1.04.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

Red.P/ 24.04.2009

Tehnodact / 27.04.2009/2 ex.

Prima instanță: Tribunalul Timiș:

Judecător

Președinte:Răzvan Pătru
Judecători:Răzvan Pătru, Rodica Olaru, Ionel Barbă

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 490/2009. Curtea de Apel Timisoara