Anulare act administrativ . Decizia 536/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIE NR. 536/R-CONT

Ședința publică din 15 Mai 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Constantina Duțescu judecător

JUDECĂTOR 2: Gina Achim

JUDECĂTOR 3: Andreea Tabacu

Grefier: - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Râmnicu V, str. G-ral nr. 17, județul V, în nume propriu cât și în numele ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței nr. 1461/CAF din 02 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în D, str. - -, -.2,.C,.5, județul

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic pentru recurenta-pârâtă, în baza delegației de la dosar și avocat pentru intimatul-reclamant, în baza împuternicirii avocațiale.

Procedura, legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul intimatului-reclamant depune la dosar traducerea actelor de import, cât și concluzii scrise.

Părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra sa.

Reprezentanta recurentei-pârâte, având cuvântul, susține oral recursul așa cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea în tot a sentinței atacate, să se admită excepția tardivității formulării cererii împotriva actului administrativ fiscal, iar pe fond respingerea acțiunii.

Apărătorul intimatului-reclamant, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică pentru motivele invocate în concluziile scrise, depuse la dosar și susținute oral în ședință. Solicită obligarea recurentei-pârâte și la plata cheltuielilor de judecată.

CURTEA

Constată că la data de 18 iulie 2008, a solicitat anularea actului administrativ fiscal prin care s-a stabilit taxa de primă înmatriculare în cuantum de 2.822 lei privind autovehiculul marca Opel Astra cu nr.de identificare - și restituirea acestei sume actualizată cu dobânda legală de la momentul achitării și până la restituirea efectivă, în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice a Municipiului D și Direcția Generală a Finanțelor Publice

În motivare a susținut că în cursul anului 2008 a achiziționat autoturismul menționat mai sus, second hand, an fabricație 2004, pentru înmatricularea căruia a fost obligat să plătească o taxă de primă înmatriculare în sumă de 2.822 lei cu chitanța din data de 10 martie 2008.

Reclamantul a apreciat că dispozițiile art.2141și art.2142din Legea nr.334/2006 de modificare a Codului fiscal, invocate ca temei pentru plata taxei sunt incompatibile cu art.90 din Tratatul pentru instituirea Comunității Europene prin care se statuează că nu se plătesc taxe și impozite intern asupra produselor provenite din alte state, de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție.

De asemenea, a susținut că taxa specială intră sub incidența art.90 din Tratatul Comunității Europene, este discriminatorie și contravine normelor europene, care au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, potrivit art.148 alin.2 din Constituția României.

Tribunalul Vâlcea, Secția comercială și de contencios administrativ fiscal, prin sentința nr.1461/CAF/2 decembrie 2008, luând act de renunțarea la judecata primului capăt de acțiune, a admis acțiunea și a obligat pe pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului D să restituie reclamantului suma de 2.822 lei.

Ca să pronunțe această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Reclamantul a achiziționat un autoturism marca Opel Astra, an de fabricație 2004, pentru care la data de 10 martie 2008 a plătit o taxă de primă înmatriculare în sumă de 2.822 lei, conformându-se dispozițiilor art.2141-2143din Codul fiscal și calculului privind taxele speciale pentru autoturisme stabilit de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Potrivit art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, întrucât astfel se limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor, prin interzicerea taxelor discriminatorii, protecționiste.

Instanța a motivat că față de reglementările dreptului comunitar, reclamantul ca persoană fizică are posibilitatea de a se adresa autorităților administrative și instanțelor judecătorești în scopul restabilirii drepturilor conferite de acesta, ce i-au fost încălcate prin normele dreptului intern, contrare ordinii juridice comunitare, cu prilejul înmatriculării autovehiculului.

Dispozițiile art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene interzic discriminarea fiscală între produsele importate și cele provenind de pe piața internă, de natură similară, actul administrativ fiscal vătămător constând în chitanța purtând data de 10 martie 2008, prin care a plătit taxa specială, potrivit art.2141-2143din Codul fiscal în vigoare de la data de 1 ianuarie 2007.

Potrivit reglementărilor în vigoare la data importului autoturismului de către reclamant, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România în cuantumul prevăzut de art.2141alin.1 din Codul fiscal, având în vedere capacitatea cilindrică, vechimea autovehiculului și coeficienții de corelare ori de reducere a taxei, menționați în anexele speciale ale legii, precum și pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România după aducerea în țară.

Instanța de fond a motivat că regimul fiscal instituit de dreptul intern este discriminatoriu pentru autovehiculele aduse din Comunitatea Europeană în România, în scopul reînmatriculării, odată ce au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, încălcând și unul dintre principiile dreptului comunitar, anume prioritatea acestuia în fața normelor interne, așa cum prevede art.148 alin.2 și 4 din Constituția României.

În concluzie, a reținut că introducerea taxei speciale de primă înmatriculare pentru autoturisme și autovehicule prin Codul fiscal încalcă în mod direct art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene și Constituția României, impunându-se admiterea acțiunii sub aspectul solicitării de restituire a sumei plătite cu acest titlu.

Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Vad eclarat recurs împotriva sentinței de mai sus pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul motivelor prevăzute de art.304 pct.8 și 9, precum și art.3041Cod procedură civilă, susținând următoarele:

Soluționarea cauzei s-a făcut cu încălcarea legii, reclamantul fiind decăzut din dreptul de a formula o cerere în anularea actului administrativ fiscal, întrucât nu s-a conformat dispozițiilor art.7 din Legea nr.554/2004, ca în termen de 30 zile de la data efectuării plății, respectiv 10 martie 2008 să se adreseze organului fiscal, așa că acțiunea sa este tardiv formulată.

Deosebit, acțiunea este și inadmisibilă față de dispozițiile art.2141-2143din Codul fiscal și art.311-312din nr.HG44/2004, care îl obligă la plata taxei de primă înmatriculare la aducerea unui autoturism în țară din Comunitatea Europeană și nu se află în vreuna din situațiile prevăzute de dispozițiile art.2143din Codul fiscal pentru a beneficia de scutire la plata acestei taxe.

În acest context a susținut că în pofida aprecierii instanței de fond, dispozițiile art.2141și urm. din Codul fiscal nu contravin dispozițiilor art.90 din Tratatul Comunității Europene, deoarece taxa specială de primă înmatriculare nu se aplică exclusiv autoturismelor second hand provenind din statele membre, ci tuturor autoturismelor noi sau second hand înmatriculate pentru prima oară în România, indiferent de proveniența lor.

În consecință, instanța trebuia să rețină caracterul special al taxe prevăzută de art.2141-2143din Codul fiscal, respectiv acela de taxă de primă înmatriculare în România, iar nu de taxă specială pentru fiecare înmatriculare în România sau taxă de reînmatriculare în România, intenția legiuitorului nefiind de a institui o astfel de taxă pentru fiecare reînmatriculare în România.

Și în fine, a susținut că legea dispune numai pentru viitor și că trebuie avute în vedere modificările legislative aduse taxei de primă înmatriculare prin nr.OUG50/21 aprilie 2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule.

Recursul este nefondat.

Din actele și lucrările dosarului, rezultă că reclamantul a renunțat la soluționarea capătului de acțiune privind anularea actului administrativ fiscal din data de 10 martie 2008, iar instanța prin soluția pronunțată a luat act de această poziție, astfel că motivul de recurs privind tardivitatea formulării acțiunii cu încălcarea dispozițiilor art.7 din Legea nr.554/2004, nu are obiect.

Cu alte cuvinte, reclamantul a solicitat restituirea sumei de 2.822 lei taxă specială de primă înmatriculare, solicitare în funcție de care nu era necesară efectuarea procedurii prealabile prevăzută de dispozițiile legale evocate.

Obiectul investirii instanței nu face incidente dispozițiile art.7 alin.1 din Legea contenciosului administrativ, referitoare la revocarea unui act administrativ individual în tot sau în parte, ci pune în discuție repararea unui prejudiciu născut consecința nerespectării principiului priorității dreptului comunitar în raport cu dreptul intern, prin încasarea taxei de primă înmatriculare.

Ca atare, primul motiv de recurs este nefondat.

Critica cuprinsă în cel de-al doilea motiv de recurs, potrivit căreia acțiunea este inadmisibilă față de dispozițiile art.2141-2144din Codul fiscal, întrucât reclamantul datorează taxa pentru primă înmatriculare, nebeneficiind de una din excepțiile prevăzute de lege, este de asemenea nefondată.

Sub acest aspect, instanța de fond a reținut corect că potrivit art.148 alin.2 din Constituția României, dispozițiile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile legale din actele normative interne, apreciere în funcție de care în cauză s-a încălcat art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunităților Europene.

Astfel, nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor alte state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect, produselor naționale similare, dispozițiile articolului invocat interzicând discriminarea fiscală între produsele importate și cele de pe piața internă, de natură similară.

Tot astfel, instanța a observat că introducerea taxei în discuție, prin modificarea Codului fiscal, de la data de 1 ianuarie 2007, instituie un nou impozit pe autoturisme și autovehicule cu ocazia primei înmatriculări în România, indiferent dacă au fost sau nu înmatriculate în țara de origine.

Acest regim fiscal este discriminatoriu din moment ce autoturismele respective au fost înmatriculate în țara de proveniență, încălcând indiscutabil dispozițiile art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene și dispozițiile art.148 alin.2 și 4 din Constituția României care acordă prioritate reglementărilor comunitare.

În concluzie, este inexact că prin hotărârea pronunțată tribunalul a încălcat legea și a dat o apreciere greșită probelor administrate, urmând a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, în nume propriu cât și în numele ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI DRĂGAȘANI, împotriva sentinței nr.1461/CAF din 2 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant .

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 mai 2009, la Curtea de Apel Pitești, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

,

Grefier,

Red./28.05.2009

GM/2 ex.

Jud.fond:

Președinte:Constantina Duțescu
Judecători:Constantina Duțescu, Gina Achim, Andreea Tabacu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 536/2009. Curtea de Apel Pitesti