Anulare act administrativ . Decizia 647/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--18.02.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 647
Ședința Publică din 30 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Belicariu Maria
JUDECĂTOR 2: Dascălu Maria Cornelia
JUDECĂTOR 3: Pokker
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta recurentă Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților împotriva sentinței civile nr. 1024/02.12.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și intimata pârâtă Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Instituții Prefectului județul T, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanții intimați lipsă avocat, lipsă celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-au depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamanților intimați, concluzii scrise.
Avocat depune la dosar delegație de substituire în cauză a avocatului pentru reprezentarea în cauză a reclamanților intimați și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri și nici excepții, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocatul reclamanților intimați solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii primei instanțe, cu cheltuieli de judecată și depune la dosar dovada achitări onorariului de avocat.
CURTEA
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la ribunalul Timiș sub nr. 8783/30/29.11.2007 reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâții Comisia Pentru Aplicarea Legii nr.9/1998 din cadrul Instituției Prefectului Județului T și Autoritatea Pentru Restituirea Proprietăților B ca instanța să dispună anularea art.1 din DECIZIA nr. 198/23.10.2007 emisă de vicepreședintele Autorității Naționale pentru restituirea Proprietăților, prin care a fost invalidată Hotărârea nr.552 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Instituției Prefectului Județului T la data de 16.12.2002, validarea Hotărârii nr. 552 și obligarea pârâtei la majorarea sumei stabilite, de 41.036,79 RON, conform disp. art. 8 alin 2, art.9 alin2, art. 21 din Norma Metodologică din 26.10.1998 pentru aplicarea Legii nr.9/1998 aprobate prin HG753/1998 astfel cum a fost modificată prin nr.HG475/2000 sau conform disp. art.3 alin.3 din OG nr.9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligațiile bănești, dobânzi legale calculate începând cu data de 16.02.2003 până la plata integrală a compensațiilor.
În motivarea acțiunii s-a arătat că în data de 31.10.2007 reclamantului i-a fost comunicată Decizia nr.199/23.10.2007 emisă de vicepreședintele. Prin această decizie s-a invalidat Hotărârea nr. 552 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, din cadrul Instituției Prefectului Județului T, la data de 16.12.2002, prin care a fost propusă acordarea de compensații în cuantum de 41.036,79 RON.
Reclamantul s-a adresat instanței promovând prezenta acțiune întrucât a fost depășit termenul prev. de art. 7 al Legii nr. 9/1998, comisia centrală analizând hotărârea comisiei județene la cinci ani de la emiterea acesteia din urmă.
Autoritatea Națională pentru restituirea Proprietăților a formulat Întâmpinare, prin care a solicitat conexarea dosarelor nr-, -, - și -, toate aflate pe rolul Tribunalului Timiș raportat la faptul că toate cele patru cereri de chemare în judecată au același obiect și aceeași cauză iar decizia a cărei anulare se cere este aceeași 198/23.10.2007 și privește pe toți reclamanții din dosarele mai sus individualizate.
Comisia Județeană T de aplicare a Legii nr.9/1998 a formulat întâmpinare prin care a invocat în principal excepția lipsei calității procesuale pasive a comisiei, întrucât decizia atacată este emisă de Comisia Centrală.
Instanța de fond a hotărât conexarea nr-, -, -, - și -, la prezentul dosar, toate având ca obiect anularea Deciziei nr.198/23.10.2007 emisă de vicepreședintele cu privire la cuantumul compensațiilor bănești acordate.
Prin sentința civilă nr.1024/CA/2.12.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Timișa admis acțiunea formulată de reclamanții:, și în contradictoriu cu pârâtele Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Instituției Prefectului Județului T și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților B; a dispus anularea Deciziei nr. 198/23.10.2007, emisă de Vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății și a obligat pârâta la emiterea unei noi decizii de validare a Hotărârii nr.552/16.12.2002, a Comisiei județene T, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, care să cuprindă și actualizarea compensațiilor bănești, raportat la indicele de inflație pe perioada cuprinsă între emiterea Hotărârii nr. 552/16.12.2002 și emiterea unei noi decizii de validare, decizie ce se va emite în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei sentințe, sub sancțiunea plății daunelor cominatorii de 100 RON pe zi de întârziere.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Timișa reținut următoarele:
Tocmai pentru faptul că reclamantul nu este de acord cu suma astfel cum a fost calculată, în urma invalidării Hotărârii nr.552, Comisia Județeană pentru Aplicarea Legii nr.9/1998 este ceea care trebuie să reanalizeze dosarul și să emită o nouă hotărâre, astfel încât tribunalul a apreciat că aceasta are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, excepția invocată fiind respinsă.
Instanța de fond a reținut că reclamanții:, și, sunt beneficiarii Hotărârii nr. 552/16.12.2002 emisă de Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, prin care le-au fost acordate compensații în sumă de 410.367.985 lei (ROL) pentru bunurile care au făcut obiectul Tratatului d l Craiova din 1940.
Hotărârea Comisiei Județene a fost invalidată prin Decizia nr. 198/23.10.2007, pe motivul că "În situația întocmită de Comisia Mixtă Româno - este menționat în loc de casă în suprafață de 2.400 mp și că se acordă 1000mp teren intravilan și doar diferența de 1.400 mp în echivalent agricol".
În urma invalidării Hotărârii nr.552/16.12.2002, dosarul a fost transmis Prefecturii T, în vederea reanalizării și emiterii unei noi hotărâri, însă conform Adresei nr.14732/10.11.2008, a Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, nu a mai fost emisă o nouă hotărâre.
În speță, problema intervine și pentru repararea prejudiciului pe care l-au suferit reclamanții ca urmare a inacțiunii pârâtei care a procedat la emiterea Deciziei de invalidare la 23.10.2007, în condițiile în care Hotărârea Comisiei Județene de aplicare a Legii nr. 9/1998 este emisă în 16.12.2002.
Este adevărat că termenul de 60 de zile la care face referire art. 7 alin.3 din Legea nr. 9/1998 are caracter de recomandare de vreme ce nu este prevăzută nici o sancțiune pentru depășirea acestuia, dar acest aspect nu justifică inacțiunea pârâtei, într-o perioadă de aproximativ 5 ani, aceasta neavând nici o justificare pentru emiterea ordinului de validare într-un asemenea interval de timp care depășește, astfel, noțiunea de timp rezonabil în soluționarea unei cereri ce-i revenea în competență. Astfel, la art. 35 lit. b din HG753/1998 se prevede obligația comisiei centrale (ulterior, Cancelaria Primului Ministru) de validare sau invalidare a hotărârilor primite de la comisiile județene sau ale municipiului B, în termenul prevăzut de lege.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 4 lit. g din nr.HG 1643/2004 departamentul din cadrul Cancelariei Primului Ministru are atribuții în a propune reactualizarea despăgubirilor conform Legii nr.9/1998 la data emiterii ordinului de validare, iar potrivit dispozițiilor art. 7, propunerea de validare sau invalidare transmisă șefului Cancelariei Primului Ministru poate fi însoțită de propunerea de reactualizare a despăgubirilor dacă aceasta este necesar, ori, în speță, această propunere se impune ca urmare a intervalului mare de timp între data emiterii hotărârii și data validării.
Actualizarea se poate face chiar prin ordinul de validare, fiind o situație distinctă de prevederile art. 8 alin.2 din Legea nr. 9/1998. Astfel, susținerea pârâtei în sensul că aceste prevederi s-ar referi la perioada ulterioară validării hotărârii comisiei județene nu poate fi acceptată întrucât este vorba despre propunerii de actualizare anterioare ordinului de validare și sunt făcute în vederea emiterii unui ordin legal. Art.8 alin.2 din Legea nr. 9/1998 vizează situația plăților sumelor compensatorii, operațiunea de "plată" fiind ulterioară celei de "stabilire" sau "validare".
Principiul reparării integrale a prejudiciului, în spiritul căruia au fost edictate dispozițiile Legii nr. 9/1998, impune stabilirea unei creanțe la valoarea reală a prejudiciului suferit, în caz contrar, pârâta având posibilitatea de a-și invoca propria culpă decurgând din nerespectarea dispozițiilor art. 7 alin.3 din Legea nr. 9/1998 pentru a refuza actualizarea sumelor pentru o perioadă semnificativă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților solicitând in temeiul dispozițiilor art. 304 ind.1 din Codul d e Procedură Civilă modificarea în totalitate a sentinței recurate.
În motivarea recursului pârâta recurentă Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților arată că prin Decizia nr. 198/23.10.2008 a Vicepreședintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților a fost invalidata Hotărârea nr. 552/16.12.2002 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 9/19 Județul T pentru următoarele motive: "In situația întocmita de Comisia Mixta Romano-Bulgara este menționat loc de casa in suprafața de 2400 mp. se acorda 1000 mp teren intravilan si doar diferența de 1400 mp in echivalent agricol", adică se vor calcula si acorda despăgubiri pentru 1000 mp teren intravilan urmând ca diferența pana la 2400 mp sa fie acordata si calculata pentru teren agricol, motivație ce rezida din aplicarea dispozițiilor art. 28 alin 2 din HG 753/1998 cu modificările si completările ulterioare.
Pârâta recurentă, în raport cu pretențiile reclamanților, de actualizare a cuantumului compensațiilor acordate, invocă dispozițiile art. 34 lit. h din nr.HG 753/1998 privind Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, potrivit cărora prin Hotărârea nr.552/2002 a Comisiei Județului T s-a făcut o propunere privind cuantumul compensațiilor, acestea devenind certe, lichide și exigibile din momentul validării lor de către Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998.
Având în vedere faptul că această creanță este stabilită, devenind astfel și exigibilă, la data emiterii Deciziei de validare, pentru actualizarea ei se aplică dispozițiile art. 8 alin (2) din Legea nr. 9/1998, potrivit cărora în cazul în care compensațiile se plătesc în anul în care au fost stabilite, acestea se acordă la nivelul la care au fost validate și se actualizează numai în cazul în care se achită în anul următor.
Aceste dispoziții legale se coroborează cu prevederile nr.HG 1277/2007 (Monitorul Oficial nr. 728 din 26.10.2007) privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la la 7 septembrie 1940, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 753/1998.
Potrivit dispozițiilor prevăzute la art. 38 alin.5-6 din HG753/1998, compensațiile bănești stabilite prin decizie de plată se achită beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație de la bugetul de stat, integral, daca cuantumul acestora nu depășește 50.000lei, sau eșalonat, in doua transe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, 60% in primul an si 40 % in anul următor, daca cuantumul despăgubirilor se încadrează intre 50.001 si 100.000 lei ori eșalonat, in doua tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, 40% in primul an si 60% in anul următor, daca cuantumul compensațiilor depășește 100.00 lei, suma achitata beneficiarilor în cea de-a doua transa actualizându-se potrivit prevederilor art.5 din HG. nr.286/2004.
A mai arătat pârâta că Hotărârea Guvernului nr.1277/2007 nu modifică prevederile legale anterioare, ci le completează, iar extinderea aplicabilității acestor prevederi ar însemna încălcarea cadrului legal existent pe principiul conform căruia legea specială derogă de la legea generală și că legea este de strictă interpretare.
În drept, pârâta recurentă Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a invocat dispozițiile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Legea nr. 9/1998, Hotărârea Guvernului nr.753/1998, Hotărârea Guvernului nr.286/2004, OG nr.94/2004 și Hotărârea Guvernului nr.1277/2007.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate de către recurentă, cât și în conformitate cu dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acesta este neîntemeiat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Prin Decizia nr.198/23.10.2008 a Vicepreședintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților a fost invalidata Hotărârea nr. 552/16.12.2002 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 9/19 Județul T cu motivarea lapidară că din suprafața de 2400 mp rezultată din situația întocmita de Comisia Mixta Romano-Bulgara se acorda 1000 mp teren intravilan si diferența de 1400 mp în echivalent agricol.
Din această motivare a deciziei contestate nu rezultă rațiunea pentru care Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a procedat în acest mod.
Susținerea din cuprinsul cererii de recurs potrivit căreia soluția la care a ajuns pârâta rezidă din aplicarea dispozițiilor art. 28 alin 2 din HG 753/1998, nu poate fi reținută întrucât dispozițiile art 28 din HG menționată fac doar o trimitere generală la normele instituite de Legea nr. 50/1991 și la caracterul ori rural al localității. Or, o astfel de trimitere generală nu este în măsură să fundamenteze soluția de invalidare a Hotărârea nr. 552/16.12.2002 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 9/19 Județul T, cu atât mai mult cu cât art. 28 alin 2 din HG 753/1998 nici nu a stat la baza emiterii Deciziei de invalidare, fiind invocat abia în cadrul litigiului.
Cât privește criticile pârâtei recurente potrivit cărora prima instanță ar fi dispus în mod greșit actualizarea pretențiilor reclamanților, Curtea reține că dispozițiile art.329 alin. 3 teza finală, prevăd că dezlegarea dată problemelor de drept, judecate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, este obligatorie pentru instanță.
Prin urmare, în mod corect prima instanță a reținut incidența Deciziei nr.XXI/19.03.2007 pronunțată de Secțiile Unite a Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizie în considerentele căreia se precizează că au interpretat și aplicat corect legea instanțele care au considerat că, în ipoteza în care validarea hotărârii Comisiei Județene se realizează cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut de art. 7 și 8 din legea nr. 9/1998, va trebui ca întreaga sumă să fie reactualizată în raport cu indicele de creștere a prețurilor, iar nu doar suma ce reprezintă cea de a doua tranșă, astfel ca persoanele îndreptățite la măsurile compensatorii să nu fie prejudiciate. Potrivit aceleiași decizii, principiul reparării integrale a prejudiciului, în spiritul căruia au fost elaborate normele prin care sunt reglementate compensațiile, impune ca în momentul validării sumele stabilite să corespundă valorii reale a bunurilor ce fac obiectul acestora.
Prin urmare, nu pot fi reținute susținerile recurentei cu privire la incidența în cauză a dispozițiilor art. 38 alin. 5 - 6 din HG 753/1998 întrucât acestea au în vedere o altă ipoteză, respectiv ipoteza în care termenul legal de validare a fost respectat.
Apreciind astfel neîntemeiate criticile formulate de recurentă și nefiind găsite motive de ordine publică ce ar putea fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, Curtea, constatând neîntemeiat recursul, urmează a-l respinge ca atare, luând totodată act că, deși prin întâmpinare intimații reclamanți au solicitat cheltuieli de judecată, până la pronunțarea hotărârii nu au fost depuse la dosar dovezi din care să rezulte dovada efectuării acestor cheltuieli, astfel încât acestea nu vor fi acordate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta recurentă Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților împotriva sentinței civile nr.1024/02.12.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și intimata pârâtă Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Instituții Prefectului județul
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Primă instanță. Tribunalul Timiș
Judecător:
Red./28.05.2009
Tehnored. - / 28.05.2009
Președinte:Belicariu MariaJudecători:Belicariu Maria, Dascălu Maria Cornelia, Pokker
