Anulare act administrativ . Decizia 785/2009. Curtea de Apel Brasov

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr.785 /R/2009 Dosar nr-

Ședința publică de la 17 noiembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă

JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche Lorența

- -

Grefier -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanta - - R V și de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI RVî mpotriva sentinței civile nr.403/CA din 9.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect "anulare act administrativ".

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 27 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 3 noiembrie 2009 și apoi din lipsă de timp pentru data de 10 noiembrie 2009 și apoi pentru data de 17 noiembrie 2009.

CURTEA,

Constată că prin sentința civilă nr 403/CA/09.04.2009, Tribunalul Brașov -secția comercială și de contencios administrativ a respins excepția lipsei de obiect, invocată de pârâtul Primarul Municipiului -.

A admis în parte acțiunea formulată de reclamanta - - în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului -. V și, în consecință:

A anulat în parte certificatul de urbanism nr 1349/27.06.2006, emis de pârât, cu privire la mențiunea privind zona in care este situat terenul in litigiu, respectiv 2C, în loc de 2D.

A obligat pârâtul să emită un nou certificat de urbanism pentru imobilul - teren proprietatea reclamantei, situat în Municipiul -. V, Str. -, -. 6, în suprafață de 280,05 mp, din care să rezulte că regimul economic este conform PUZ și, zona centrală, subzona 2, sectorul 2C, cu H max..

A respins cererea reclamantei privind obligarea pârâtului la plata de despăgubiri materiale.

A respins acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului -. V, având în vedere că față de această parte a fost admisă excepția lipsei capacității procesuale de folosință.

A obligat pârâtul Primarul Municipiului -. V la plata sumei de 19.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

La pronunțarea acestei hotărâri, prima instanță a avut în vedere următoarele:

Prin decizia nr 428/R/20.06.2008, Curtea de Apel Brașova dispus casarea sentinței civile nr 4375/C/18.12.2007 a Tribunalului Brașov și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, stabilind efectuarea unei expertize topografice prin care să se stabilească, fără dubiu, suprafața exactă, amplasamentul real al terenului ce face obiectul certificatului de urbanism atacat, încadrarea sa in zona C sau in zona D, vecinătățile acestui teren, împrejurarea dacă este alocat pentru spațiu sau nu și amplasarea sa in PUZ-ul existent.

Cauza a fost înregistrată sub nr - la data de -. În rejudecare a fost efectuată o nouă expertiză, topografică, așa cum s-a stabilit prin decizia de casare. S-a efectuat și o completare la raportul de expertiză.

Prin acțiunea inițială înregistrată la Tribunalul Vâlcea la data de 15.08.2006 și ulterior, urmare strămutării dispuse de Înalta Curte de Casație și Justiție prin încheierea nr 3543/19.10.2006, pe rolul Tribunalului Brașov, reclamanta -. V a solicitat anularea în tot a certificatului de urbanism nr 1349/27.06.2006 emis de pârâții Primarul Municipiul -. V și Primăria Municipiului -.

Totodată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor la eliberarea unui nou certificat de urbanism și la repararea pagubelor cauzate reclamantei.

Din cuprinsul motivării acestei acțiuni s-au reținut următoarele:

- în fapt, prin contractul de vânzare-cumpărare nr 3055/12.12.2005, reclamanta a cumpărat de la persoana fizică terenul în suprafață de 280,05. situat în intravilanul Municipiului -. V,-, jud. V;

- motivul achiziționării acestui teren de reclamantă a fost efectuarea unei investiții imobiliare pe acest teren, respectiv a edificării unei construcții E în valoare de 2 milioane EURO;

- în acest context, reclamanta a arătat că vânzătorului terenului, i s-a emis anterior certificatul de urbanism nr.293/12.09.2005 prin care s-a stabilit că POT să fie de 80 %, regimul de înălțime să fie E, iar aliniamentul eventualelor clădiri să fie cel existent;

- conform acestui certificat de urbanism emis pentru înstrăinarea terenului, reclamanta, în calitate de cumpărătoare, avea posibilitatea efectivă să realizeze investiția imobiliară în valoare de 2 milioane de euro;

- prin certificatul de urbanism atacat, a cărui anulare se solicită a fost schimbat însă aliniamentul clădirii în raport cu aliniamentul prevăzut în certificatul de urbanism emis pentru înstrăinarea terenului, prin această schimbare de aliniament fiind afectat care a scăzut de la 80% la 40% și, ca urmare, reclamanta nu mai are posibilitatea să realizeze investiția imobiliară în scopul căreia a achiziționat terenul, deși prin este stabilit că aliniamentul fațadelor se va încadra în limita maximă figurată în planul subzonei;

- reclamanta a efectuat procedura prealabilă administrativă conform art 7 din Legea nr.554/2004, însă răspunsul la plângerea prealabilă se referă în mod inexplicabil la o altă subzonă din - 2 d - deși terenul este, în realitate, situat în subzona - 2 c;

- urmare a faptului că certificatul de urbanism a cărui anulare se cere nu permite reclamantei să realizeze investiția imobiliară în scopul căreia a achiziționat terenul, reclamanta înregistrează un prejudiciu de 2.500 RON/zi, prejudiciu care urmează a fi recuperat prin prezenta acțiune.

S-a consemnat în cuprinsul considerentelor hotărârii că reclamanta a depus înscrisuri și a solicitat administrarea probei cu expertiza in construcții și contabilă.

Poziția pârâților Primarul Municipiului - V și Primăria Municipiului - V expusă prin întâmpinare a fost manifestată prin invocarea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria Municipiului -. V, iar pe fond prin solicitarea respingerii acțiunii.

Din cuprinsul acestor apărări, instanța de fond a reținut următoarele susțineri ale pârâților:

- Primăria Municipiului -. V nu are calitate procesuală pasivă și, ca urmare,i nu este persoană juridică iar eliberarea certificatului de urbanism, ca act administrativ de autoritate, nu cade în competența sa, ci în aceea exclusivă a primarului; potrivit art 91, din Legea nr 215/2001, primăria este numai o structură funcțională în competența căreia intră primarul, viceprimarul/viceprimarii, secretarul și aparatul propriu de specialitate al primarului, atribuțiile acesteia fiind de a aduce la îndeplinirea hotărârilor consiliului local, dispozițiile primarului, precum și toate celelalte acte normative incidente domeniului;

- nici față de Primarul Municipiului -. V cererea reclamantei nu poate fi primită de instanță, întrucât, în esență, reclamanta susține că prin certificatul de urbanism a cărui anulare se cere a scăzut procentul de ocupare al terenului () de la 80% la circa 40 %, ceea ce o pune în imposibilitatea obiectivă de a mai realiza investiția imobiliară pentru care a cumpărat terenul și că între acest certificat de urbanism și cel eliberat, în vederea înstrăinării, proprietarul terenului de la care a cumpărat - (nr.1731/29344/26.09.2005), există mai multe neconcordanțe, în sensul că:

procentul de ocupare al terenului(POT) nu mai este același, adică 80%,

regimul de înălțime al construcției pe care dorește să o edifice nu mai este de E (parter + 3 etaje),

a fost modificat aliniamentul construcțiilor,

a fost schimbat amplasamentul terenului în cadrul Planului urbanistic Zona Centrală-subzona 2, din sectorul 2c, în sectorul 2d;

- susținerile de mai sus sunt făcute de către reclamantă interesat și cu totală rea-credință, fiind infirmate categoric de planul urbanistic al zonei respective care, nu numai în virtutea faptului că este un document public, i-a fost pus la dispoziție în mod special, spre a se edifica pe deplin asupra acestuia, mai ales a rigorilor pe care le impune în materie de construcții noi;

- ârâtele p. au eliberat reclamantei un certificat de urbanism în vederea obținerii autorizației de construire, în strictă conformitate cu reglementările legale existente și că între acesta și cel eliberat în vederea înstrăinării terenului pe care l- cumpărat și pe care dorește să construiască nu există absolut nici o diferență, ceea ce conduce la concluzia clară că reclamanta, atunci când a cumpărat terenul, știa precis care este regimul tehnic și economic al acestuia și că, mai ales, nu poate construi decât conformându-se și nu tinzând să obțină, pe căi oculte și împotriva legii, un regim preferențial;

- cu privire la ultimul capăt de cerere pârâtele au solicitat a se avea în vedere că reclamanta nu timbrat legal, sub sancțiunea anulării lui pentru acest motiv;

- în ipoteza în care reclamanta dorea să construiască în alte condiții decât cele impuse prin PUZ Centrală care i-au fost pe deplin cunoscute la momentul cumpărării terenului, putea, potrivit legii, să întocmească și să solicite aprobarea unui Plan urbanistic de detaliu, derogator de la PUZ Centrală, acesta dându-i posibilitatea să construiască într-un regim de înălțime mai mare ();

- acest demers a fost făcut, prin cererea nr 8174/13.03.2006 - - solicitând Consiliului Local avizarea unui astfel de, în condițiile art.51, din Legea nr 350/2001, modificată și completată;

- cererea a fost inclusă pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Local al Municipiului - V din luna martie 2006, dar a fost retrasă de către - - cu scrisoarea nr 9981/27.03.2006, fără a se mai reveni vreodată.

La termenul din data de 09.03.2009, instanța de fond a pus în discuție recalificarea excepției invocate de pârâtul Primarul Mun. -. V - excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria Mun. -. V - în sensul că această excepție vizează lipsa capacității procesuale de folosință și a dispus admiterea acestei excepții pentru considerentele reținute in încheierea de ședință. La ultimul termen de judecată, pârâtul Primarul Mun - Vai nvocat excepția lipsei de obiect, excepție asupra căreia instanța s-a pronunțat odată cu fondul.

Referitor la această ultimă excepție, prima instanță a dispus respingerea ca nefondată întrucât situația certificatului de urbanism nu este similară cu cea a unui act care are caracter normativ și care a fost abrogat, iar prin acțiune, reclamanta a solicitat nu numai anularea certificatului de urbanism, ci și obligarea pârâtei la emiterea unui nou certificat de urbanism.

Pe fondul cauzei, instanța de fond a constatat că acțiunea reclamantei este parțial fondată, pentru următoarele considerente:

- a stabilit că la data de 27.06.2006, la cererea reclamantei, acesteia i-a fost emis CU 1349/18713 în care, la pct 1, "regimul economic", se reține că terenul reclamantei este situat în zona centrală, subzona 2, sector 2d, iar în acest context a reținut că neînțelegerile dintre părți au pornit de la încadrarea terenului în discuție în sector 2d sau în sector 2c, în funcție de această încadrare reclamanta neavând sau având posibilitatea de a edifica o construcție pe teren;

- opinia instanței de fond a fost aceea că atât din expertiza în construcții efectuată în primul ciclu procesual, cât și din expertiza topografică efectuată cu ocazia rejudecării, rezultă că terenul, pentru care reclamanta a solicitat certificatul de urbanism, are o suprafață reală de 279,88 mp, nu este delimitat precis, fapt ce a îngreunat stabilirea de către expert a limitelor terenului și că terenul este amplasat în zona centrală a mun - V, pe- și, conform PUZ, face parte din subzona 2;

- cu privire la PUZ, instanța de fond a reținut că, deși pârâtul Primarul Municipiului - V susține că acest PUZ nu mai este valabil întrucât durata de valabilitate a expirat, nicio dispoziție legală nu prevede un termen de valabilitate pentru un plan de urbanism zonal, un astfel de termen fiind prevăzut doar pentru planul de urbanism general, prin interpretarea dispozițiilor art 46 al 1 din Legea nr 350/2001;

- tot cu referire la subzona în care este situat terenul, s-a apreciat că rezultă din aceeași expertiză topografică, efectuată de expert, că acesta se află în sectorul 2c, latura sa estică fiind situată chiar pe aliniamentul de delimitare comună a celor două sectoare, 2c și 2d, și s-a stabilit că sub acest aspect acțiunea reclamantei este fondată cu consecința dispunerii anularea parțială a certificatului de urbanism emis în 2006;

- față de împrejurarea că reclamanta nu a invocat alte vicii ale certificatului de urbanism, raportându-se la dispozițiile art 6 din Legea nr 50/1991, instanța de fond a anulat doar în parte certificatul de urbanism nr 1349/27.06.2006, cu privire la sectorul din subzona 2 în care este situat terenul ( C în loc de D) și a obligat pârâtul să emită un nou certificat de urbanism din care să rezulte acest aspect și faptul că regimul economic este conform PUZ și, zona centrală, cu H max.

Referitor la petitul acțiunii privind obligarea pârâtului la plata unor despăgubiri instanța de fond a reținut, pe de o parte, faptul că reclamanta a motivat foarte sumar justificarea daunelor materiale și, pe de altă parte, că în cauză nu sunt întrunite, cumulativ, condițiile răspunderii civile, prevăzute de dispozițiile art. 998, 999 Cod Civil. Una din aceste condiții vizează existența unui prejudiciu, care trebuie să fie cert, determinat sau determinabil. Relativ la această condiție, s-a stabilit că nu este îndeplinită in cauză, întrucât certificatul de urbanism este doar un prim pas necesar a fi făcut pentru obținerea unei autorizații de construire și, chiar și în ipoteza în care reclamanta ar fi obținut autorizația de construire, aceasta nu poate naște prezumția că ar fi edificat construcția, în ce termen ar fi edificat-o și că, ulterior, ar fi reușit să închirieze construcția ( o parte sau in totalitate). De asemenea, s-a reținut, cu privire la posibilitatea reclamantei de a construi pe terenul in discuție, că, față de destinația pe care o are terenul in prezent, de spațiu, o asemenea posibilitate nu există deoarece ar însemna schimbarea destinației terenului, fapt interzis prin dispozițiile art 71 din OUG 114/2007, potrivit cărora "chimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sauprevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora." S-a apreciat că, din acest text ar rezulta că unui teren care este amenajat ca spațiu nu i se poate schimba această destinație, indiferent dacă este prevăzut in acest fel in documentațiile de urbanism, esențial fiind ca terenul să aibă destinația de spațiu. În opinia instanței de fond rezultă atât din expertizele efectuate, cât și din planșele care înfățișează terenul că acesta este spațiu pe care se află plantați brazi ( conifere), fiind lipsit de relevanță cine i-a dat această destinație.

Față de soluția de admitere a excepției lipsei capacității procesuale a pârâtei Primăria Municipiului - V și de dispozițiile art 77 din Legea nr 215/2001, instanța de fond a respins acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu această parte.

Cu privire la cheltuielile de judecată, având în vedere soluția de admitere în parte a acțiunii și dispozițiile art 274 cod procedură civilă, prima instanță a obligat pârâtul la plata unei părți din cheltuielile făcute de reclamantă, constând în onorariu experți în construcții și topografie și onorariu de avocat.

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamanta - - - V și pârâtul Primarul Municipiului -

Recurenta reclamantă - - - a solicitat admiterea căii de atac cu consecința modificării hotărârii atacate ca fiind nelegală și netemeinică, cu excepția cheltuielilor de judecată, solicitând:

- anularea în tot a actului administrativ reprezentat de certificatul de urbanism nr 1349/18713/27.06.2006 și obligarea pârâtului la eliberarea unui nou certificat de urbanism conform PUZ și concluziilor expertizelor tehnice efectuate în cauză atât la prima judecare în fond ( expertiza în construcții ) cât și la rejudecarea după casare ( expertiza topografică );

- obligarea pârâtului Primarul Municipiului -. V la repararea pagubei cauzate reclamantei, în cuantum de 621.070 lei, pentru perioada 01.07.2006-30.04.2007, majorată lunar cu suma de 62.100 lei, până la data eliberării unui nou certificat de urbanism, conform expertizei contabile efectuate în cauză;

- a se constata interpretarea greșită de către instanța de fond a dispozițiilor art 71 din OUG nr 114/2007 privind calificarea terenului drept "spațiu ".

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în recurs.

În cuprinsul cererii de recurs, s-a precizat că motivele de recurs se circumscriu dispozițiilor art 304/1 și art 315 al 1 cod procedură civilă precum și îndrumărilor obligatorii din decizia de casare a Curții de Apel Brașov care, în opinia recurentei, a statuat obligatoriu pentru instanța de fond, ca în funcție de rezultatul expertizei topografice, să reanalizeze întreg probatoriul și capetele de cerere, dând o soluție unitară, iar în măsura în care nu survin modificări determinate de rezultatul expertizei topografice și de efectele acesteia asupra celorlalte expertize deja efectuate în cursul primei judecăți în fond, aceste expertize să rămână câștigate cauzei, alături de celelalte probe administrate.

În opinia recurentei, adusă ca o critică sentinței civile atacate, instanța de fond nu a respectat îndrumările obligatorii din decizia de casare, încălcând astfel principiul non reformatio in pejus, prin respingerea cererii privind obligarea pârâtului la plata despăgubirilor materiale, deși Curtea de Apel Brașov, prin decizia de casare, a admis recursul reclamantei împotriva primei sentințe pronunțate în fond, prin care pârâtul fusese obligat la plata de despăgubiri, iar critica reclamantei a vizat obligarea la plata în continuare a unei sume lunar până la data emiterii unui nou certificat de urbanism.

În susținerea anulării în tot a certificatului de urbanism și a obligării pârâtului la eliberarea unui nou certificat de urbanism conform PUZ și concluziilor expertizelor tehnice efectuate în cauză, criticile aduse hotărârii atacate au fost următoarele:

Prin mențiunea greșită a pârâtului că terenul se află în sectorul 2d și nu 2 c, s-a afectat și implicit s-a viciat certificatul de urbanism, în toată esența și substanța sa producătoare de efecte juridice, întrucât zona 2d este maximal construită și se interzice prin PUZ amplasarea de orice fel de construcții și, în acest fel rămân fără eficacitate juridică toate mențiunile din certificatul de urbanism atacat.

Un asemenea certificat de urbanism nu se poate anula numai în parte pentru că atunci ar trebui ca pârâtul să fie obligat în mod corelativ să emită numai o parte din noul certificat de urbanism și astfel, reclamanta să folosească trei părți din certificatul de urbanism atacat și una din noul certificat, situație apreciată drept inadmisibilă.

La prima judecată în fond, instanța a observat în mod just acest aspect și a anulat în totalitate certificatul de urbanism.

Expertiza tehnică de la prima judecată în fond, ale cărei concluzii au fost întărite de expertiza topografică, a stabilit foarte clar, din PUZ-ul existent, care sunt regimurile juridic, economic și tehnic al terenului.

2. Relativ la obligarea pârâtului Primarul Municipiului -. V la repararea pagubei cauzate reclamantei, în cuantum de 621.070 lei, pentru perioada 01.07.2006-30.04.2007, majorată lunar cu suma de 62.100 lei, până la data eliberării unui nou certificat de urbanism, conform expertizei contabile efectuate în cauză, au fost formulate următoarele critici:

Au fost reiterate aspectele evidențiate în prima parte a cererii de recurs, cu privire la încălcarea principiului non reformatio in pejus.

S-a arătat că aprecierea instanței de fond din rejudecare, potrivit cu care în cauză nu sunt incidente dispozițiile art 998-999 cod civil este vădit nelegală întrucât dreptul comun în materia răspunderii civile delictuale se coroborează cu art 8 din Legea nr 554/2004 potrivit cu care instanța, dacă dispune anularea actului administrativ atacat, va hotărî și asupra reparării pagubelor cauzate.

Certificatul de urbanism este un act administrativ de informare, dar este un act administrativ necesar și obligatoriu pentru eliberarea unei autorizații de construcție pe terenul proprietatea reclamantei.

Dacă prin certificatul de urbanism reclamanta este informată că nu poate construi nimic, este evident că nu se poate solicita autorizație de construire.

În cauză sunt incidente și dispozițiile legale privind răspunderea civilă delictuală a Primarului Mun - V și implicit repararea pagubei cauzate reclamantei.

S-a apreciat că fapta ilicită a pârâtului constă în emiterea greșită certificatului de urbanism, astfel încât reclamanta să nu poată construi nimic pe terenul proprietatea sa, că vina constă în atitudinea imputabilă a acestuia care, cu bună știință a emis greșit certificatul de urbanism, că raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu constă în aceea că, datorită acestui act emis greșit, reclamanta a suferit prejudiciul stabilit prin expertiza contabilă și că există un prejudiciu calculat de experții contabili. Aceștia au avut în vedere proiectul construcției sediului de birouri pe terenul în discuție, întocmit de arhitect, din care rezultă foarte clar că imobilul construcție ar fi avut suprafața construită de 972, 41 mp, din care 850, 74 mp suprafață utilă, destinată închirierilor.

Aceiași experți au precizat că în măsura în care perioada de finalizare a construcției se prelungește din motive care țin de partea reclamată, valoarea prejudiciului pentru - - se va majora cu 62.100 lei lunar.

S-a susținut că prejudiciul suferit de reclamantă va înceta numai la momentul emiterii unui nou certificat de urbanism conform PUZ Centrală, subzona 2, sector 2c, întrucât numai atunci aceasta se va putea bucura și va putea dispune de terenul proprietatea sa, în sensul construirii imobilului sediu de birouri.

3. În privința greșitei interpretări de către instanța de fond a dispozițiilor art 71 din OUG nr 114/2007, au fost precizate următoarele:

Textul de lege menționat este incident numai în cazul terenurilor amenajate ca spații verzi prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism.

conjuncțională "și/sau" folosită de legiuitor se circumscrie din punct de vedere semantic și literar numai situațiilor parcurilor amenajate special de primărie ca spații verzi ( terenuri cu această destinație ) și care, obligatoriu trebuie să se regăsească în PUZ și nu absolut tuturor terenurilor pe care sunt plantate gazon/iarbă prin grija proprietarilor.

O altă interpretare ar conduce la concluzia că toate terenurile proprietate privată pe care proprietarii plantează gazon/iarbă să intre sub incidența dispozițiilor art 71 din OUG nr 195/2005 modificată prin OUG nr 114/2007, situație apreciată drept nepermisă întrucât terenurile cu destinația spații verzi-parcuri sunt stabilite prin PUZ sau.

Recurenta a depus la dosar practică judiciară relevantă în materie.

Recurentul pârât Primarul Municipiului - a solicitat admiterea căii de atac și modificarea sentinței civile cu consecința respingerii acțiunii reclamantei.

Motivele de recurs invocate au fost următoarele:

Sentința atacată a fost dată cu încălcarea vădită a legii, fiind lovită de nulitate absolută conform dispozițiilor art 71 din OUG nr 114/2007 ( art 304 pct 9 cod procedură civilă ).

În acest sens, s-a arătat că instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt cu privire la terenul în litigiu, întrucât din probele administrate rezultă în mod indubitabil că acest tern este spațiu, fiind astfel amenajat încă din anii 80 și este prevăzut ca atare în documentele de urbanism. Ca urmare, s-a opinat că, potrivit dispozițiilor art 71 din OUG nr 114/2007, terenul își păstrează în mod obligatoriu această destinație, fiind interzisă schimbarea sa și edificarea vreunei construcții pe un asemenea amplasament.

Însă, în pofida acestor aspecte, instanța de fond a admis acțiunea și a dispus obligarea pârâtului la emiterea unui nou certificat de urbanism, trasând chiar și regimul economic al imobilului pe care ar urma să-l construiască reclamanta, fapt care, în opinia recurentului, reprezintă o contradicție între considerentele și dispozitivul hotărârii.

II. Sentința atacată este nelegală întrucât instanța de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut ( art 304 pct 6 cod procedură civilă ).

S-a criticat sub acest aspect, faptul că, deși prin acțiunea introductivă s-a solicitat anularea în tot a certificatului de urbanism și obligarea pârâtului la emiterea unui nou certificat de urbanism, instanța de fond a anulat doar în parte actul atacat, rezultând implicit că a fost menținut restul prevederilor actului, reclamanta rămânând în posesia primului certificat astfel cum a fost remediat.

Nemulțumirea recurentului pârât este legată de faptul că instanța de fond l-a obligat să emită un nou certificat cu consecința ca reclamanta să devină beneficiar a două certificate de urbanism, ceea ce nu s-a cerut prin acțiune.

III. Nelegalitatea și netemeinicia sentinței atacate decurge și din împrejurarea că soluția adoptată se bazează exclusiv pe raportul de expertiză întocmit de ing el, deși acesta este lovit de nulitate absolută, fiind întocmit cu încălcarea evidentă a dispozițiilor legale imperative referitoare la expertiza judiciară.

Pornindu-se de la dispozițiile art 14 din OG nr 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară, potrivit cu care "persoana care a dobândit calitatea de expert tehnic judiciarpoate efectua expertize tehnice judiciare numai în specialitatea pentru care a fost atestat", s-a arătat că, din conținutul raportului de expertiză rezultă că autorul său este atestat în specialitatea cadastru topografie și geodezie și s-a susținut că, raportat la obiectul expertizei și în conformitate cu textul legal menționat, această expertiză nu putea fi întocmită decât de o persoană atestată în specialitatea amenajării teritoriului și urbanismului.

S-a mai arătat că, potrivit opiniei arhitecților, și expertului, "expertiza judiciară poate fi relevantă doar dacă este făcută de un expert specialist în domeniul teritoriului și urbanismului ( expert ), altă expertiză nefiind concludentă".

S-a apreciat că inexistența, în cadrul Biroului de expertize Bau nei persoane atestate în această specialitate nu reprezintă un argument valabil pentru a nu se aplica dispozițiile legale imperative ale art 14 din OG nr 2/2000.

IV. Prin sentința atacată au fost încălcate dispozițiile art 1 al 1 și urm din Legea nr 554/2004, în conformitate cu care sancțiunea anulării actului administrativ intervine numai când prin acesta s-a produs vătămarea unei persoane "într-un drept al său sau într-un interes legitim", ceea ce, în speță, nu este cazul, întrucât:

- în materia care formează obiectul discuției, vătămarea persoanei se realizează numai prin efectele pe care un act administrativ abuziv le produce, însă în privința conținutului actului atacat, durata de valabilitatea este de un an de la data emiterii sale.

Certificatul de urbanism nr 1349/18713/2006 a fost emis la data de 27.06.2006, valabilitatea sa încetând la împlinirea termenului de un an.

La data când valabilitatea actului a încetat, acesta nu a mai produs nici un efect și nu a mai putut leza un drept sau un interes legitim al reclamantei.

S-a apreciat în acest sens că, fie și numai pentru faptul că primul capăt al cererii a rămas fără obiect, soluția de anulare a actului este, flagrant, nelegală.

- în conformitate cu dispozițiile art 31 al 3 lit b și c din Ordinul nr 14300/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr 50/1991, prin certificatul de urbanism atacat s-au stabilit: regimul economic cu înălțimea H-max și regimul tehnic cu procentul de ocupare a terenului- și coeficientul de utilizare a terenului-, 93%, conform PUZ centrală, subzona 2, sector 2d.

Raportat la cele dispuse prin sentința recurată, respectiv obligarea la emiterea unui nou certificat de urbanism cu regimul economic conform PUZ zona centrală, subzona 2, sector c, cu, s-a arătat că instanța de fond nu a făcut nicio referire la regimul tehnic al noului certificat și s-a precizat că indiferent în ce subzonă este încadrat terenul pe hărțile și schițele arhitecților, din punct de vedere fizic, amplasamentul imobilului este neschimbat, iar regimul economic stabilit de instanța de fond pentru noul certificat de urbanism este H max.

Ca urmare, recurentul a arătat că indiferent de sectorul în care terenul a fost încadrat, stabilirea unui regim juridic identic nu poate conduce la vătămarea drepturilor și intereselor legitime ale reclamantei.

S-a mai apreciat că instanța de fond a reținut în mod greșit că încadrarea imobilului în sectorul 2D ar avea ca efect imposibilitatea reclamantei de a construi întrucât nu primarul stabilește încadrarea în zonă, ci arhitecții, cadastriștii și ceilalți specialiști ai direcției de urbanism din primărie, iar în prezent, între specialiștii amintiți continuă seria disputelor pe tema încadrării imobilului în zonă.

Ca urmare a eliberării certificatului de urbanism, beneficiarul acestuia poate cere emiterea autorizației de construcție în baza căreia poate proceda la construirea imobilului, însă reclamanta nu a solicitat niciodată eliberarea autorizației de construire, recurentul apreciind că această atitudine a fost determinată de faptul că, în realitate, aceasta nu a conceput să se încadreze în regimul economic permis de PUZ-H max, încercând prin demersuri repetate să obțină aprobarea pentru construirea unui imobil cu H=E, respectiv cu un regim de înălțime mult mai mare decât cel permis de PUZ.

Prin sentința recurată au fost încălcate dispozițiile art 6 al 4 și urm din Legea nr 50/1991, art 15 și art 29 al 1 din Ordinul nr 1430/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr 50/1991.

În acest sens, s-a arătat că, potrivit prevederilor art 6 al 4 din Legea nr 50/1991, eliberarea certificatului de urbanism se face numai după ce solicitantul formulează, în prealabil, o cerere, în forma și în condițiile reglementate prin acest text de lege.

Potrivit art 15 și art 29 al 1 din Ordinul nr 1430/2005, în vederea emiterii certificatului de urbanism, solicitantul trebuie să depună la emitent o serie de documente.

Față de dispozițiile acestor articole, s-a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite toate cerințele impuse de lege, astfel că soluția de obligare a recurentului la eliberarea unui nou certificat de urbanism este nelegală.

Aceeași parte, Primarul Municipiului - a formulat în recurs întâmpinare față de calea de atac exercitată de reclamanta - - - V, formulând punctual următoarele apărări la criticile aduse de această recurentă.

1. S-a arătat că sentința civilă nr 4375/C/18.12.2007 a Tribunalului Brașova fost atacată cu recurs atât de reclamanta - - cât și de pârâtul Primarul Municipiului - V, hotărârea fiind casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare prin admiterea ambelor recursuri.

Ca urmare, s-a apreciat că instanța de fond nu a încălcat principiul non reformatio in pejus, neputându-se considera ca eventuala înrăutățire a situației reclamantei a-a produs în propria cale de atac.

2. Referitor la greșita anulare în parte a certificatului de urbanism, s-a arătat că anularea, chiar și în parte a actului contestat, este nelegală, dar nu pentru motivul invocat de recurenta reclamantă, ci pentru cele precizate în motivele de recurs ale pârâtului Primarul Municipiului -

S-a apreciat însă că, din moment ce, pe baza probelor administrate, rezultă categoric că, cel puțin sub anumite aspecte referitoare la regimul tehnic și cel economic, certificatul de urbanism atacat a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale în materie și a prevederilor PUZ, soluția de menținere a actului este corectă.

3. Pârâtul susține că, potrivit dispozițiilor art 7 din Legea nr 50/1991, certificatul de urbanism produce un singur efect constând în posibilitatea beneficiarului de a obține autorizația de construire și, întrucât reclamanta nu a solicitat niciodată o astfel de autorizație, nu este îndreptățită la despăgubiri întrucât nimănui nu îi este permis să-și invoce propria culpă.

4. În opinia pârâtului, interpretarea pe care o dă reclamanta dispozițiilor art 71 din OUG nr 114/2007 este pur subiectivă și în contradicție cu spiritul și litera legii întrucât terenul face parte din parcul situat în zona centrală a orașului, a fost amenajat ca loc de promenadă și constituie spațiu, aceasta situație de fapt fiind confirmată de alte probe existente la dosar: raport de expertiză tehnică judiciară întocmit în anul 2000 în dosarul nr 2907/C/2000 al Tribunalului Vâlcea, adresa nr /1.08.2001 semnată de primarul din acea perioadă al municipiului, coraportul de expertiză întocmit de ing.

S-a mai subliniat faptul că, în chiar conținutul certificatului de urbanism nr 1349/27.06.2007, se consemnează că terenul în litigiu este spațiu și s-a apreciat că susținerea reclamantei potrivit cu care "l-ar fi semănat cu gazon", după cumpărare, nu poate fi primită.

La rândul său, față de recursul formulat de pârâtul Primarul Municipiului - V, reclamanta - - - a formulat întâmpinare, în care a răspuns punctual criticilor din recurs, susținând următoarele apărări:

1.Referitor la dispozițiile art 71 din OUG nr 114/2007, s-au arătat următoarele:

- textul de lege este incident numai terenurilor amenajate ca spații verzi, prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism;

- corelația conjuncțională "și/sau" folosită de legiuitor se circumscrie numai situațiilor parcurilor amenajate special de primărie ca spații verzi și care obligatoriu trebuie să se regăsească în PUZ și nu tuturor terenurilor care au plantate gazon/iarbă prin grija proprietarilor;

- reclamanta a achitat suma de aproape 6 miliarde de lei vechi pe terenul în discuție nu pentru scopul de a se amenaja un parc pentru populație, ci pentru a realiza o investiție materială cu scopul îndeplinirii obiectului de activitate;

- terenurile cu destinația spații verzi-parcuri sunt stabilite prin PUZ-uri sau -uri;

- plantarea gazonului și arbuștilor este opera exclusivă a - - pentru a nu se forma noroi și a nu se acumula gunoaie;

- "interpretând per a contrario accepțiunea instanței de fond de la rejudecarea după casare, dacă am pune pietre, nisip, moloz sau alte materiale pe terenul în discuție, care nu este prevăzut ca spațiu în documentațiile de urbanism, am putea să construim, situație care este de nepermis, în nici un caz legiuitorul neavând în vedere această situație".

2.Referitor la motivul II de recurs al pârâtului Primarul Municipiului - V, au fost aduse o serie de apărări despre care nu s-a făcut vorbire în recursul reclamantei:

- prin mențiunea greșită a recurentului-pârât că terenul se află în zona 2D și nu în 2C, se afectează și, implicit, viciază certificatul de urbanism atacat, întrucât zona 2D este maximal construită și se interzice prin PUZ amplasarea de orice fel de construcții; în acest fel rămân fără nicio eficacitate juridică toate mențiunile de pe certificatul de urbanism atacat, pentru că toate acestea se raportau direct la zona de încadrare a terenului în PUZ;

- un astfel de certificat de urbanism care conține o asemenea eroare, verificată și constatată prin două expertize tehnice, la fond și în rejudecarea fondului ), nu se poate anula numai în parte, pentru că atunci ar trebui ca în mod corelativ pârâtul să fie obligat să emită numai în parte un nou certificat de urbanism, situație apreciată drept inadmisibilă.

3.Cu privire la nulitatea raportului de expertiză întocmit de expertul topograf ( motivul 3 de recurs Primarul Mun - V ), reclamanta intimată a precizat că:

- prin decizia de casare nr 428/R/20.06.2008 a Curții de Apel Brașov, s-a îndrumat în mod imperativ instanța de fond să efectueze o expertiză topografică;

- instanța de fond a trecut peste această îndrumare solicitând Biroului de expertize Bol istă cu experți în amenajarea teritoriului și urbanism, răspunsul fiind în sensul că nu există un astfel de expert la B; din verificările reclamantei, un astfel de expert nu există la nivelul întregii țări.

4.Relativ la valabilitatea certificatului de urbanism atacat ( motivul IV din cererea de recurs a pârâtului Primarul Mun - V ), contraargumentele aduse au vizat următoarele aspecte:

- acest motiv a mai fost invocat de recurent în fața Curții de Apel Brașov la judecarea recursului împotriva primei hotărâri pronunțate în fond și a fost respins;

- motivarea instanței de fond prin care a respins această excepție este extrem de judicioasă;

- numai certificatele de urbanism eliberate în mod legal au valabilitatea un an de zile;

- art 1 din Legea nr 554/2004 are în vedere ca actul administrativ să fie valabil la data atacării în contencios administrativ a acestuia;

- art 35 din Ordinul nr 1430/2005 stabilește că valabilitatea certificatului de urbanism reprezintă intervalul de timp acordat solicitantului în vederea utilizării acestuia în scopul pentru care a fost emis, potrivit legii, iar acest certificat de urbanism nu a fost utilizat în scopul în care a fost emis, ci a fost atacat în contencios administrativ, fără a fi emis în mod legal;

5.Referitor la poziția exprimată de recurent în motivele căii de atac constând în recunoașterea expresă de către acesta a existenței în certificatul de urbanism atacat a unei "greșeli scriptice" de încadrare a terenului în sectorul 2D în loc de 2C, s-a arătat că acest aspect reprezintă, în realitate, "cheia la soluționarea irevocabilă a acestui proces", susținându-se în acest context, următoarele:

- prin invocarea acestei greșeli, prin plasarea responsabilității în sarcina altor categorii de salariați din cadrul Primăriei, aflați "în dispută" pe această temă și catalogând drept nespecialiști în domeniul urbanismului patru experți tehnici judiciari, nu înseamnă, în opinia reclamantei, decât o încercare a pârâtului recurent de a-și disimula culpa directă;

- s-a susținut și cu această ocazie că terenul în discuție de află, fără nici un echivoc, în sectorul 2C, subzona 2 din PUZ, zona centrală, iar în certificatul de urbanism atacat este trecută subzona 2D care nu este conformă cu PUZ-ul existent și care restricționează orice eventuală construcție, această zonă fiind maximal construită și interzicându-se prin PUZ amplasarea de construcții;

- lezarea dreptului reclamantei prin actul atacat este evidentă întrucât prin certificatul de urbanism atacat, aceasta este informată că pe terenul proprietatea sa nu se poate construi nimic.

6.Au mai fost aduse contraargumente și privitor la motivul de recurs ce vizează faptul că reclamanta nu a construit pe terenul pentru care s-a emis certificatul de urbanism:

- dacă prin certificatul de urbanism ce reprezintă un act administrativ prin care autoritatea publică locală informează despre condițiile în care se poate construi, reclamanta a fost informată că nu poate construi nimic, este evident că nu se putea solicita o autorizației de construire;

- au fost invocate dispozițiile Legii nr 261/2009 privind aprobarea OUG nr 214/2008 potrivit cu care "procedura de autorizare a lucrărilor de construcții începe odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism în scopul obținerii, ca act final, a autorizației de construire și cuprinde următoarele etape:1.emiterea certificatului de urbanism".

7.S-a solicitat respingerea și a ultimului motiv de recurs invocat de pârât întrucât instanța obligă emitentul actului, prin hotărâre judecătorească, să elibereze petentului un nou certificat de urbanism, legal.

În recurs, recurenta reclamantă a depus la dosar o situație a cheltuielilor de judecată efectuate în fond și recurs ( filele 75-79 ), iar recurentul pârât a depus o serie de înscrisuri privind soluția dată în procesul penal privind persoana fizică ce ocupă funcția de primar cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința civilă atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor art 304/1 cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:

Prin acțiunea introductivă, înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Vâlcea, reclamanta - - - V, solicitând în contradictoriu cu Primarul Municipiului - V, anularea Certificatului de urbanism nr 1349/27.06.2006 emis de acest pârât și obligarea la repararea pagubelor, a prezentat următoarea stare de fapt:

- prin contractul de vanzare-cumpărare nr 3055/12.12.2005, reclamanta a cumpărat de la persoana fizică terenul în suprafață de 280, 05 mp situat în intravilanul Municipiului - V,-, jud V, rațiunea acestei investiții la prețul de 535 euro/mp fiind efectuarea unei investiții constând în imobil construcție în valoare de 2 milioane euro;

- prin certificatul de urbanism nr 293/12.09.2005 emis vânzătorului pentru înstrăinarea terenului, s-a stabilit POT de 80%, regim de înălțime de, iar aliniamentul clădirilor să fie cel existent;

Reclamanta a susținut în contextul acestei stări de fapt prezentate, că potrivit acestui certificat de urbanism emis vânzătorului, avea posibilitatea în mod obiectiv, în calitate de cumpărător, să realizeze investiția imobiliară propusă, de 2 milioane euro.

În comparație cu primul certificat de urbanism emis, s-a susținut de către reclamantă că prin cel atacat în prezenta cauză au avut loc următoarele modificări:

- s-a schimbat aliniamentul clădirii la cel al locuinței existente pe latura estică proprietar G, iar pe latura vestică la clădirea cu caracter provizoriu;

- în consecința, s-a apreciat că această primă modificare a condus la scăderea POT de la 80% la 40%, ceea ce înseamnă, în opinia reclamantei, că aceasta nu mai are posibilitatea de a realiza investiția imobiliară pentru care a cumpărat respectivul teren, deși prin PUZ este stabilit foarte clar că aliniamentul fațadelor se va încadra în limita maximă în planul subzonal;

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a mai criticat faptul că, în urma parcurgerii procedurii prealabile, răspunsul primit se referea "în mod inexplicabil" la o altă subzonă din PUZ 2d, terenul pentru care s-a solicitat certificatul de urbanism aflându-se în subzona din PUZ 2c.

Referitor la despăgubirile civile solicitate, s-a arătat că, întrucât certificatul de urbanism atacat nu permite reclamantei efectuarea investiției imobiliare pentru care s-a achiziționat terenul, s-a susținut că societatea înregistrează un prejudiciu de 2500 lei/zi calculat astfel: suprafață imobil construcție 1000 mpX20 euro/mp=20.000 euroX3, 5 euro=70.000 lei:30 zile=2.500 lei/zi.

Ulterior, reclamanta a formulat o cerere precizatoare privind repararea pagubelor ( filele 35-36 dos - Tr Bv ) prin care a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 10.000 lei reprezentând pagube cauzate prin refuzul de a proceda la revocarea în tot a certificatului de urbanism și eliberarea unui nou certificat de urbanism și precizarea prejudiciului inițial invocat, respectiv în cuantum de 2333 lei/zi chirie

În întâmpinare ( filele 12-14 dos nr - Tr Bv ), pârâtul își exprimă opinia potrivit cu care, dintr-o comparare "în oglindă" a celor două certificate de urbanism despre care se face vorbire în acțiune, se poate constata că toate elementele privind regimul tehnic și economic coincid și că reclamantei i s-a eliberat un certificat de urbanism, în vederea obținerii autorizației de construire, în strictă conformitate cu reglementările legale.

S-a mai arătat că, în ipoteza în care reclamanta dorea să construiască în alte condiții decât cele impuse prin PUZ Centrală, condiții ce i-au fost pe deplin cunoscute la momentul cumpărării terenului, putea să întocmească și să solicite aprobarea unui Plan Urbanistic de Detaliu, derogator de la PUZ Centrală, acesta dându-i posibilitatea să construiască într-un regim de înălțime mai mare, respectiv de. În acest sens, s-a arătat că reclamanta a făcut un asemenea demers, prin cererea nr 8174/13.03.2006, solicitând Consiliului Local avizarea unui astfel de, în condițiile art 51 din Legea nr 350/2001 și că cererea a fost inclusă pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Local al mun - în martie 2006, fiind retrasă de reclamantă prin scrisoarea nr 9981/27.03.2006, fără vreo altă revenire.

Prin răspunsul la întâmpinare ( filele 27-29 dos nr - Tr Bv ), reclamata a susținut că certificatul de urbanism atacat a fost emis greșit în mod intenționat, fără respectarea PUZ în vigoare întrucât în același mod s-a arătat că terenul este situat în sectorul 2d, deși în realitate se află în sectorul 2c pentru a se ajunge la consecința reflectată în "regimul tehnic" unde, cu referire la PUZ Centrală sunt prevăzute POT 30% și 0, 93%.

În dovedirea relei-credințe a emitentului, s-a mai arătat că, potrivit PUZ Zona Centrală, subzona 2, rezultă că la sectorul 2d punctul "Obiective propuse", că acest sector este maximal construit și, ca urmare, că încadrarea în această subzonă nu se poate construi nimic.

Reclamanta a fost informată de arhitectul ( fost arhitect șef al Munic - V ) care a întocmit pentru această societate proiectul "Construcție Sediu " că certificatul de urbanism atacat a fost emis greșit, fără respectarea PUZ în vigoare, întrucât terenul a fost introdus greșit în sectorul 2d și nu în 2c.

În acest răspuns la întâmpinare, s-a făcut vorbire și de refuzul administratorului societății reclamante de a da mită, denunțându-l organelor în drept pe primarul mun - V, care a fost arestat preventiv o perioadă de timp împreună cu unul dintre viceprimari pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

Înscrisuri în copie existente la dosar și rapoarte de expertiză întocmite în cauză:

- certificat de urbanism nr 1731/29344/26.09.2006 emis de de Primarul Municipiului - V la solicitarea persoanei fizice - cu privire la terenul situat în loc - V,-, ( filele 22-23 dos Tr V, filele 18-19 dos nr - Tr Bv ); din conținutul acestui act, rezultă următoarele:

aspectele de ordin juridic au fost stabilite de organul emitent în conformitate cu reglementările documentației de urbanism nr A 93/1998, faza /PUZ aprobate cu hotărârea Consiliului Local al mun - V nr 27/29.02.2000 și 73/28.07.1994;

regimul juridic: teren proprietate particulară conform Ordinului nr 179-Prefectura Județului V, situat în intravilanul Mun - V;

regimul economic: conform PUZ centrală-subzona 2 sector 2d, zonă protejată cu valoare istorică;

regimul tehnic:, 93

amplasament dotat cu utilități;

regim de înălțime pentru clădirile propuse în senctorul 2d va fi max;

aliniamentul eventualelor clădiri va fi cel existent;

conform prevederilor PUZ centrală sectorul 2d-zona dotări propuse.

- certificatul de urbanism poate fi utilizat în scopul declarat, respectiv pentru vânzare teren.

- cerere pentru emitere certificat de urbanism ( fia 43 dos nr - Tr Bv ) formulată de reprezentantul - - în calitate de proprietar în scopul obținerii autorizației de construire imobil D+, conform PUZ actual birouri.

- plan de situație anexat cererii pentru emitere certificat de urbanism ( fila 47 dos nr - Tr Bv ).

- plan de încadrare în zonă anexat cererii pentru emitere certificat de urbanism ( fila 55 dos nr - Tr Bv ).

- certificat de urbanism nr 1349/18713/27.06.2006 emis de Primarul Municipiului - V la solicitarea - - cu privire la terenul situat în loc - V,-, nr cadastral 4791 ( filele 6-8 dos Tr V ); din conținutul acestui act, rezultă următoarele:

aspectele de ordin juridic au fost stabilite de organul emitent în conformitate cu reglementările documentației de urbanism nr A 93/1998, faza /PUZ aprobate cu hotărârea Consiliului Local al mun - V nr 27/29.02.2000 și 73/28.07.1994;

regimul juridic: imobil proprietate particulară, conform contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr 3055 din 12.12.2005, situat în intravilanul mun - V, în zonă protejată cu valoare istorică, situația actuală caracterizată ca spațiu existent și zonă protejată cu valoare istorică;

regimul economic:conform PUZ Centrală-subzona 2 sector 2d, donă propusă cu H max; zonă protejată cu valoare istorică; teren afectat de rețele de utilități subterane;

regimul tehnic: conform - 19 aprobat prin HCL nr 27/29.02.2000, iar conform PUZ CENTRALĂ aprobat prin HCL nr 73/1994: POT 30%, 0, 93.

Aliniamentul la strada - va fi cel al locuinței existente pe latura estică, proprietar G, iar pe latura vest se va păstra aliniamentul cu clădirea - -;

Regimul de înălțime: max ( 4 nivele ) conform PUZ CENTRALĂ aprobat prin HCL nr 73/1994 și respectarea HG nr 525/1996, art 31 al 1 privind diferența de înălțime între clădirile învecinate;

Amplasarea clădirii pentru birouri se va face în interiorul proprietății cu respectarea prev Codului civil privind vecinătățile și a HG nr 536/1997 privind însorirea clădirilor învecinate;

Asigurarea obligatorie a spațiilor verzi și plantatelor, a numărului minim de spații de parcare, strict în limita proprietății, lucrările privind organizarea de șantier se vor autoriza odată cu emiterea autorizației de construire pentru clădire;

Accesul la construcție se va amenaja din strada -;

Se vor respecta distanțele minime obligatorii față de rețelele subterane existente;

și racordurile pentru asigurarea utilităților se vor face la rețelele existente.

- certificatul de urbanism poate fi utilizat în scopul declarat, respectiv emitere autorizație de construire pentru și organizare șantier.

- contract de vânzare-cumpărare ( fila 56 dos nr - Tr Bv ) încheiat între în calitate de vânzător și EC - în calitate de cumpărător privind terenul curți construcții în suprafață de 280, 05 mp situat în intravilanul municipiului - V, str cerna, la Sud-- -, la -G și la Vest-Consiliul Local - V, conform schiței anexate (fila 57 dos nr - Tr Bv ).

- planșă ( fila 9 din dos Tr V ) conținând plan de situație amplasare construcție pentru birouri pe -mun - V, purtând ștampila Primăriei Mun - V și titlul anexă la certificatul de urbanism;

- memoriu de prezentare pentru amplasare construcție pentru birouri pe -mun - V, purtând ștampila Primăriei Mun - V ( filele 15-19 );

- partea din Planul Urbanistic Zonal Zona centrală Municipiul - V în care este cuprinsă 2 ( filele 20-25 dos nr - Tr Bv );

- Hotărârea nr 73/28.07.1994 a Consiliului Local - V de aprobare a finanțării Regulamentului de urbanism aferent Planului de urbanism al zonei Centrale a mun - V ( fila 16 dos nr - Tr Bv );

- Hotărârea nr 100/25.10.1994 a Consiliului Local - V de aprobare a PUZ Centrală a mun - V ( fila 17 dosar nr - Tr Bv );

- plângere prealabilă adresată organului emitent al certificatului de urbanism, având conținut similar acțiunii introductive ( filele 4-5 dos Tr V );

- răspuns la plângerea prealabilă constând în adresa nr 22152/28.07.2006 emisă de Primăria Mun - V ( fila 3 dos Tr V ) prin care s-au comunicat următoarele:

raportat la scopul urmărit de reclamantă la solicitarea certificatului de urbanism, respectiv "obținere autorizație de construcție imobil D+, conform PUZ actual birouri", în regimul tehnic s-a specificat și procentul de ocupare a terenului, respectiv POT 30%;

PUZ CENTRALĂ aprobat prin HCL nr 73/1994 este documentația actuală;

În certificatele de urbanism emise pentru teren, a fost specificat același aliniament, respectiv "cel al clădirilor existente-PUZ actual-subzona 2d, cu vecinătățile menționate în contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr 3055/12.12.2005";

Conform Legii nr 50/1991 și a normelor de aplicare aprobate prin Ordinul nr 1430/2005, art 31, în vederea încadrării investiției în regulile urbanistice aprobate, certificatului de urbanism i se anexează planul cadastral sau topografic pe care emitentul are obligația de a marca limitele edificabilului, retragerile obligatorii și alte elemente extrase din documentațiile de urbanism, pentru a fi respectate în proiectarea investiției;

În cele două certificate de urbanism a fost specificat coeficientul de utilizare a terenului, 0, 93 care se calculează prin împărțirea suprafeței desfășurate a clădirii la suprafața terenului, rezultând astfel o suprafață desfășurată de 301, 07 mp, iar pe patru nivele o suprafață construită de aproximativ 75mp, deci un procent de ocupare a terenului de aproximativ 30%; conform legii, în vederea construirii, condițiile din regimul tehnic trebuie respectate cumulativ;

Întrucât, în opinia emitentului certificatului de urbanism, construcția propusă de reclamantă nu se încadrează în prevederile documentațiilor de urbanism aprobate, conform Legii 350/2001, s-a adus la cunoștință societății că se poate întocmi o nouă documentație de urbanism, cuprinzând intervenția solicitată, în următoarea manieră: modificările aduse reglementărilor din asupra procentului de ocupare a terenului ( POT ) și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei se stabilesc prin plan urbanistic de detaliu, iar cele aduse regimului de construire, funcțiunii zonei, înălțimii maxime admise, coeficientului de utilizare a terenului ( ) și retragerii clădirilor față de aliniament, se stabilesc prin planurile urbanistice zonale; în baza art 51 din Legea nr 50/1991m documentația de urbanism privind unele derogări de la documentațiile de urbanism aprobate, poate fi întocmită și de persoane juridice sau fizice interesate de dezvoltarea unei zone din cadrul localității, competențele de avizare și aprobare a acestor documentații fiind stabilite prin anexa 1 la aceeași lege.

- completare la răspunsul dat de autoritatea emitentă plângerii prealabile ( fila 34 dos nr - dos Tr Bv ) prin care se comunică societății - că solicitarea acesteia din urmă de revocare a certificatului de urbanism atacat și de emitere a unui nou certificat de urbanism a fost analizată în ședința Comisiei consultative de amenajare a teritoriului și urbanism din data de 08.08.2006 ale cărei concluzii au fost următoarele:

1. Certificatul de urbanism a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare. La data întocmirii PUZ Centrală aprobat în anul 1994 nu exista o metodologie de întocmire a documentațiilor de urbanism, astfel încât cele două subzone 2c și 2d nu au fost clar delimitate, creând impresia de suprapunere parțială ( partea scrisă nu este corelată cu partea desenată ), la data respectivă terenul având același regim juridic, respectiv proprietatea municipiului.

2. în situația intenționării amplasării unei eventuale construcții în alte condiții decât cele menționate în regimul tehnic din certificatul de urbanism, este strict necesară întocmirea unui Plan Urbanistic de care să studieze perimetrul cuprins între: la est strada - -, la vest pietonală de circulație majoră ce face legătura între strada - - și scuarul cel, la sud strada - - și la nord zidul Parcului cel.

- adresă nedatată ( fila 30 dos nr - Tr Bv ) înaintată de arhitectul societății reclamante prin care comunica înaintarea proiectului "Construcție Sediu ", atrăgând atenția că la elaborarea certificatul de urbanism nr 1349/18713/27.06.2006 s-a comis o eroare în ceea ce privește amplasamentul obiectivului, constând în aceea că terenul este amplasat în sectorul 2c conform PUZ zona centrală a orașului și nu în sectorul 2d unde este interzisă amplasarea de noi construcții ( sector maxim construit ); adresa este însoțită de o serie de planșe foto și plan de situație.

- adresa nr 843/13.03.2006 emisă de societatea reclamantă adresată Primăriei Mun - V prin care se depune, în vederea avizării de către CL - V, documentația privind amplasarea unei construcții pentru birouri pe amplasament ( fila 77 dos nr - Tr Bv ).

- Raport nr 2174/20.03.2006 emis de Primăria Mun - V-Direcția Urbanism, Investiții și Licitații ( fila 78 dos nr - Tr Bv ) privind avizarea Zona Centrală-"Construcție pentru birouri - -". Din conținutul acestui raport se rețin următoarele:

Întocmirea documentației s-a realizat la inițiativa proprietarului, ca urmare a faptului că nu pot fi respectate condițiile de amplasare și conformare a construcției impuse prin regulamentul local, al planului urbanistic al zonei centrale și a certificatului de urbanism nr 2274/40275/23.12.2005 eliberat pentru acest obiectiv.

Documentația propune realizarea unei construcții pe 6 nivele ( ) cu acces din strada -, cu o suprafață totală desfășurată de 1512 mp.

În ședința Comisiei tehnice consultative de amenajare a teritoriului și urbanism din data de 14.02.2006, documentația cu regim de înălțime E nu a primit aviz favorabil, comisia recomandând un regim de înălțime mai mic ( ), mai puțin agresivă și care nu ar acoperi peisagistic parcul cel și, de asemenea, a fost recomandată încadrarea construcției în procentul de ocupare 80%.

Ca urmare, s-a propus de către Direcția emitentă a raportului, refacerea documentației de urbanism cu încadrarea acesteia în recomandările comisiei tehnice consultative, stabilindu-se că, în vederea aprobării, se va prezenta documentația refăcută cu regimul de înălțime maxim D+ și POT maxim 80%.

- proiect ( fila 79 dosar nr 4858 Tr Bv ) de Hotărâre Consiliu Local privind avizarea Zona Centrală "Construcție pentru birouri - -", de avizare a Zona Centrală "- -" cu regim de înălțime maxim D+ și un POT de maxim 80%.

- Convocator ( fila 80 dos nr - Tr Bv ) al ședinței ordinare a Consiliului Local - V din 27.03.2006 în cuprinsul căruia, pe ordinea de zi, la pct 25, se afla raport și proiect de hotărâre privind avizarea Zona centrală "Construcție pentru birouri - -".

- Cerere formulată de reclamantă ( fila 81 dos nr - ) prin care solicita la data de 27.03.2006, retragerea propunerii de analiză și avizare a documentației privind modificarea PUZ.

- Aviz ( fila 86 dos nr - Tr Bv ) nr 92/Z/28.11.2006 emis de Ministerul Culturii și cultelor-Direcția Județeană pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național V prin care se acordă aviz favorabil construirii sediu birouri cu condiția efectuării cercetării arheologice preventive a terenului pe care va fi amplasată construcția.

- adresă emisă de Ordinul din România, Filiala Teritorială S- ( fila 186 dos nr - Tr Bv ) la data de 11.09.2006 către Primăria Mun - V, Serviciul Autorizări Lucrări Construcții și, ca răspuns la solicitarea acestei autorități publice, prin care s-a adus la cunoștință punctul de vedere al emitentului referitor la PUZ Zona Centrală - V constând în următoarele: deoarece PUZ Zona Centrală - V este elaborat cu peste zece ani în urmă, când exista o altă metodologie de întocmire, diferită de cea actuală, și lasă loc de interpretare a condițiilor urbanistice în emiterea certificatelor de urbanism, Primăria trebuie să treacă la elaborarea unui nou PUZ pentru Mun -

- Adresă emisă de Registrul din România-Consiliul Superior ( fila 187 dos nr - Tr Bv ) la data de 22.05.2007 către Consiliul Local - V, ca răspuns la semnalarea acestei autorități publice în legătură cu faptul că la eliberarea certificatelor de urbanism pentru zona centrală a municipiului, sunt impuse condiții în două documentații de urbanism aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local ( PUZ aprobat în 1995 și aprobat în 20000 ) și că recomandările respectivului PUZ nu au fost preluate în, deși a fost elaborat anterior, s-a adus la cunoștință poziția acestui Consiliu Superior în sensul că -ul fiind document aprobat ulterior și de grad superior, este cel care definește regula, atâta timp cât nu a fost înlocuit, conform dispozițiilor legale.

- Practică judiciară ( filele 237-246 dos nr - Tr Bv ).

- Planșe foto de la fața locului ( filele 248-251 dos nr - Tr Bv ).

În cursul primei judecări a cauzei în primă instanță, a fost efectuată o expertiză contabilă judiciară ale căruiobiectiva constat în verificarea și stabilirea valorii prejudiciului material înregistrat de reclamantă ca urmare a refuzului ostentativ de a se proceda la revocarea în tot a certificatului de urbanism contestat, conducând astfel la imposibilitatea obiectivă de a efectua o investiție imobiliară pentru care reclamanta a achiziționat terenul, pornindu-se de la calculul: suprafața imobil construcție 1000 mpX20Euro/mp=20.000, 5 lei=70.000 lei:30 zile=2333 lei/zi.Concluziileau fost următoarele:

- prejudiciul încercat de reclamantă s-a determinat prin aplicarea unei chirii pe metru pătrat de 25 euro, chirie determinată ca o medie între zona centrală și zona periferică a orașului cu suportarea de către chiriaș a utilităților necesare desfășurării activității;

- calculul amortismentului, care reprezintă o recuperare în timp a investiției, s-a realizat plecându-se de la valoarea proiectată a investiției de 1.700.000 euro cu o durată de funcționare a clădirii de 50 ani;

- prejudiciul de 621.070 lei s-a calculat pe o perioadă cuprinsă între 01.07.2006 și 30.04.2007;

- cu cât perioada de finalizare a construcției se prelungește din motive ce țin de partea reclamată, valoarea prejudiciului pentru - - se va majora cu 62.100 lei lunar.

Față de obiecțiunile exprimate la acest raport de expertiză, s-a întocmit un supliment ( filele 229-230 dos nr - Tr Bv ) care lămurește modul de calcul al expertului.

De asemenea, tot în prima judecare a cauzei în fond, s-a procedat la efectuarea unei expertize tehnice judiciare, ale cărei concluzii raportate la obiective solicitate de fiecare parte, au fost următoarele:

1.( obiectiv: expertul să precizeze dacă, potrivit certificatului de urbanism nr 1731/29344/26.09.2005 emis vânzătorului, pentru înstrăinarea terenului, avea posibilitatea să construiască în mod obiectiv un imobil construcție, în arie desfășurată de 1900 mp, așa cum este stabilit în PUZ, la subzona 2c ) În zona sector 2d din PUZ centrală, i se preciza vânzătorului că poate construi un imobil în regim și putea fi în arie desfășurată de 1900 mp.

2.( obiectiv: expertul să precizeze dacă terenul aparținând reclamantei se află în subzona 2c sau 2d din PUZ și să stabilească dacă certificatul de urbanism atacat a fost eliberat conform PUZ existent ) Terenul cumpărat de reclamantă, conform documentelor de urbanism, cadastrale și verificate în teren, se află în zona 2c, conform prevederilor PUZ existent.

3.( obiectiv: expertul să stabilească diferențele dintre certificatul de urbanism emis vânzătorului și cel emis reclamantei ) Diferențele dintre certificatele emise constau în aceea că, "deși se indică sector 2d ( greșit ca și poziție conform granițelor din PUZ-regulament ) și regimul de construire de și, 93, deci s-ar putea construi o clădire de, dar în subzona 2d în care de fapt nu se poate construi nimic".

4.( obiectiv: expertul să stabilească regimul juridic, regimul economic și regimul tehnic al terenului aparținând reclamantei în funcție de care se poate elibera un certificat de urbanism pentru acesta ) În zona 2c în care se află terenul, regimul juridic, economic și tehnic este de, 93, cu regimul de aliniere indicate în regulamentul de urbanism.

5.( obiectiv: să se stabilească regimul economic al terenului, potrivit PUZ Zona Centrală a mun - V - înălțime maximă, aliniament, amplasament ) Conform PUZ, terenul este situat în subzona 2, sector 2c, având regim de înălțime, aliniament conform PUZ imobilele existente.

6.( obiectiv: să se stabilească regimul tehnic al terenului, conform aceluiași PUZ ( POT )) Regim tehnic, 93.

7.( obiectiv: să se stabilească dacă există concordanță între cele două certificate de urbanism ) Între cele două certificate de urbanism există următoarele diferențe: pentru certificatul 1731/29344/26.09.2005 se indică regim economic subzona 2, sector 2d, iar pentru certificat nr 1349/18712/2006, sector 2d cu regim. Neconcordanțe: se indică greșit sector 2d care este de fapt neconstruibil, dar se dau, 93 și, indicatori tehnici de la sectorul 2c.

8.( obiectiv: să se stabilească dacă cele două certificate de urbanism respectă condițiile impuse prin PUZ Zona Centrală a Mun - V în vigoare la data eliberării acestora ) Există neconcordanțe între situația din teren și cea din documentele eliberate: terenul în cauză indicat prin plan cadastral ca indice 4791, pe-, se găsește fizic în sectorul 2c, dar în certificatele eliberate se indică greșit 2d, însă din punct de vedere tehnic se indică și, 93 de la sectorul c, în concluzie construibil.

Datorită diferențelor dintre partea scrisă a certificatelor de urbanism eliberate și situația din teren, se face confuzia amplasării din punct de vedere economic, respectiv amplasarea terenului în sector 2d în loc de 2c, poziție determinată prin documente scrise și pe teren, stabilită de cercetarea locală.

Concluzia expertului a fost în sensul că terenul este amplasat în subzona 2 sector 2c, în conformitate cu prevederile PUZ Zona Centrală Municipiul - V și cu regulamentele de aplicare.

Atașat acestui raport de expertiză, la filele 161, 162 din dosarul nr - al Tribunalului Brașov se află schiță descriere poziție graniță între sector 2c și 2d - întocmită de expert și plan de amplasare și delimitare a corpului de proprietate emis de ONCGC V pe care expertul a delimitat cele două sectoare.

Expertul observator din partea reclamantei, a adus o serie de detalii prin coraportul de expertiză întocmit, ce au valoarea unor argumente ale reclamantei, după cum urmează:

- ( obiectivul 1 ) Certificatul de urbanism nu ține loc de autorizație de construire și nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcție; există o neconcordanță în certificatul de urbanism emis vânzătorului prin faptul că PUZ, în datele de recunoaștere, delimitează sectoarele 2c și 2d prin aliniamentul blocul L și casa particulară și ca urmare, terenul în discuție este în zona 2c unde sectorul este rezervat realizării în perspectivă a unui sediu bancar și nu în zona 2d unde nu se poate construi.

- ( obiectivul 2 ) Pe certificatul emis reclamantei apare trecută zona 2d care nu este conform cu PUZ și restricționează eventuala construcție prin aliniamente care reduc de fapt suprafața construită la aproximativ o treime.

- ( obiectivul 3 ) Între cele două certificate de urbanism există diferențe în sensul că cel eliberat reclamantei este mult mai restrictiv prin aliniamentele impuse, însorirea clădirii învecinate, număr de locuri de parcare minim. Acest certificat amestecă de fapt caracteristicile sectoarelor menționând că zona are dotări propuse cu H max.

- ( obiectivul 4 )

REGIMUL JURIDIC

Terenul în cauză este proprietatea - - - V în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr 3055/12.12.2005; este situat în - V,-, având o suprafațăd e 280, 05 mp, cu vecini: N-str -, S-- -. E-G, V-Consiliul Local -

REGIMUL ECONOMIC

Conform PUZ zona centrală-subzona2, sector 2c, zonă cu dotări propuse cu H max - zonă protejată cu valoare istorică - zonă afectată de rețele de utilități subterane.

REGIMUL TEHNIC

Conform PUZ zona centrală -,4%, =1, 49 - aliniament la strada -, pe latura de nord, cel al locuinței lui G - aliniament pe latura de vest nu este ( construcția proprietatea - - nu are relevanță ) - regimul de înălțime maxim, cu respectarea diferențelor de înălțime între clădirile alăturate - respectarea însoririi clădirilor învecinate - respectarea Codului civil privind vecinătățile - asigurarea spațiilor verzi și a locurilor minime de parcare - respectarea distanțelor minime obligatorii față de rețelele existente ( în funcție de avizele de utilități, de amplasamentul construcției propuse, acestea se deviază ).

În răspunsul ( filele 231-234 dos nr - Tr Bv ) expertului la obiecțiunile formulate, se arată următoarele:

Față de toate aceste probe, soluția dată de Tribunalul Brașov în prima judecare a fondului, respectiv prin sentința civilă nr 4375/C/18.12.2007, a fost aceea de admitere în parte a acțiunii cu consecința anulării certificatului de urbanism și a obligării pârâtei la emiterea unui nou certificat de urbanism din care să rezulte că regimul economic conform PUZ Zona centrală, subzona 2, sectorul 2c vu H max și a obligării pârâtului la despăgubiri în cuantum de 621.070 lei calculate pentru perioada 01.07.2006-30.04.2007 și a respingerii restului pretențiilor solicitate.

Această hotărâre a fost recurată de ambele părți, prin decizia civilă nr 428/R/20.06.2008, Curtea de Apel Brașov admițând ambele recursuri și dispunând trimiterea spre rejudecare a cauzei.

Motivul acestei casări a constat în necesitatea efectuării unei expertize tehnice topografice judiciare prin care să se stabilească fără dubiu suprafața exactă, amplasamentul real al terenului ce face obiectul certificatul de urbanism atacat, încadrarea sa în zona C sau zona D, vecinătățile acestui teren, împrejurarea dacă este teren alocat pentru spațiu sau nu, amplasarea sa în spațiul existent.

De asemenea, prin decizia de casare s-a dat îndrumarea ca, în funcție de rezultatul acestei expertize, instanța de fond să reanalizeze întregul material probatoriu al cauzei și capetele de cerere din acțiunea reclamantei, dând astfel o soluție unitară pentru toată cauza. În măsura în care nu survin modificări determinate de rezultatul expertizei topografice și de efectele acesteia asupra celorlalte expertize deja efectuate, aceste expertize rămân câștigate cauzei, alături de celelalte probe administrate. S-a mai dispus ca celelalte critici din recursurile declarate să fie analizate de instanța de fond cu ocazia rejudecării cauzei, în măsura în care expertiza topografică va aduce modificări asupra situației de fapt și de drept deduse judecății.

În cursul acestei judecări a recursului, au fost depuse la dosar copii ale unor declarații de martori date în dosarul penal nr 126/P/2006 al PNA și a unei rezoluții de dată în dosarul penal nr 2869/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria - V ( filele 33-48 dos nr - CA Bv ) și practică judiciară ( filele 73-75 dos nr - CA Bv ).

Înrejudecare, s-a procedat la efectuarea unei expertize tehnice ( filele 21-30 dos nr 5169/- Tr Bv ) specialitatea topografie, geodezie, cadastru funciar de către expertul el.

Punctual, raportat la obiectivele fixate, concluziile expertului au fost următoarele:

1.(obiectiv: stabilirea suprafeței exacte a terenului ) S-a stabilit că suprafața înscrisă în CF nr 18170 - V este de 280, 05 mp, iar suprafața determinată prin măsurători de 279, 88, cu un minus de 0, 17 mp ce se încadrează în toleranțele de 2% admise legal. Terenul nu este delimitat precis, ceea ce a îngreunat considerabil stabilirea limitelor acestuia. Reprezentarea grafică a fost prezentată în anexa 4 la raport intitulata Plan de situație al imobilului situat în mun - V,- ( pag 40 din dosar nr - Tr Bv ).

2.( obiectiv: stabilirea amplasamentului real al terenului ce face obiectul certificatului de urbanism nr 1349 din 27.06.2006 emis de Primarul mun - V ) S-a stabilit că, potrivit PUZ formă grafică și formă scrisă, terenul se află amplasat în Zona centrală a municipiului, subzona 2 facându-se referire la obiectivul nr 4 pentru prezentarea detaliată a vecinătăților acestuia.

3.( obiectiv: încadrarea în zona c sau d ) S-a stabilit că din forma grafică și cea scrisă a PUZ-ului mun - V reies foarte clar delimitările sectoarelor 2c și 2d și anume: sectorul 2c este delimitat de străzile - -, aliniamentul blocului L și casa particulară, strada - și Calea lui și că sectorul 2d este delimitat de străzile -, - -, - și aliniamentul blocului L și casa particulară. Raportat la observațiile expertului, respectiv actualmente strada - - este înglobată în scuarul denumit cel, la efectuarea expertizei pe teren, reprezentanții primăriei au avut reticențe în indicarea fostei artere rutiere - -, casa particulară indicată ca aliniament este clar definită ca fiind imobilul situat pe-, fiind singura proprietate tip casă din arealul analizat, actualmente strada - este redenumită - -, PUZ-ul redactat de Primăria mun - V în forma actuală este neschimbat cel puțin din anul 2006 când s-a emis certificatul de urbanism, acesta a stabilit că aliniamentul de delimitare comună celor două sectoare îl reprezintă aliniamentul blocului L și casa particulară, iar fosta stradă -, prin lungimea ei, creează baza sudică a fiecărui sector analizat în parte. În planul de situație menționat anterior, expertul a materializat acest element de delimitare comună a celor două sectoare, concluzionând că delimitarea sectorului 2c pornește de la această linie și se materializează spre este prin strada - -. În concluzie, în opinia expertului, terenul în discuție se găsește amplasat în sectorul 2c, latura lui estică fiind situată chiar pe elementul de delimitare comună celor două sectoare 2c, respectiv 2d.

4.( obiectiv: stabilirea vecinătăților acestui teren ) S-a stabilit de către expert că vecinătățile acestui teren sunt: la Nord strada -, artera de circulație secundară, asfaltată, prevăzută cu trotuar pe ambele părți, la Sud teren aparținând Consiliului Local al mun - V concesionat către - SRL, pe care s-a construit un complex comercial, la proprietate rezidențială tip casă, situată pe- și la Vest Parcul central al Mun -

5.( obiectiv: precizarea dacă este un teren alocat pentru spațiu sau nu ) S-a stabilit de către expert că în niciun document oficial pus la dispoziție de către părți sau depus la dosarul cauzei, nu se face referire la alocarea terenului în cauză ca spațiu. În extrasul de carte funciară, în partea A, este stipulat numai "teren intravilan situat în mun - V, în suprafață de 280, 05 mp". Terenul din vecinătatea sudică, care a fost concesionat de către - SRL, este teren construibil, întrucât firma concesionară a construit un complex comercial.

6.( obiectiv: amplasarea terenului în PUZ-ul existent ) Nu se poate vorbi decât despre un singur PUZ din 2006 până la data efectuării expertizei, în cadrul căruia terenul se află amplasat în sectorul 2c.

7.( obiectiv: dacă la data emiterii certificatului de urbanism există o corelare a acestuia cu PUZ-ul ) În opinia expertului, PUZ-ul analizează și reglementează o zonă delimitată anterior de, primul reglementând, în cadrul zonei centrale, pentru fiecare subzonă și sector format, utilizarea și regimul tehnic. Față de aprecierea expertului, potrivit cu care terenul este situat, fără dubiu în opinia acestuia, în sectorul 2c și nu 2d, s-a concluzionat că la data emiterii certificatului de urbanism nu exista o corelare a acestuia cu PUZ-ul.

În cauză a fost efectuat și un supliment la raportul de expertiză ( filele 132-136 dos nr - Tr Bv ), urmare a obiecțiunilor formulate de părți.

Pe această cale s-a solicitat expertului să identifice terenul în litigiu, raportat la -ul pentru 19, respectiv dacă acest teren este situat în zonă de parcuri sau de instituții publice ( IS ) și să menționeze dacă acest teren are destinație, figurează ca spațiu și, având în vedere schița pentru 19, să identifice pe această schiță terenul în discuție.

Pentru a proceda la formularea unui răspuns la cele mai sus prezentate, expertul a precizat că aap roiectat planul cadastral detaliat și actualizat al zonei unde se află terenul în discuție, la aceeași scară atât cu nr 19 cât și cu PUZ. Din aceste suprapuneri materializate în anexe la supliment, expertul a desprins următoareleconcluzii:

1.Terenul este situat în nr 19 din și sectorul 2c din PUZ în zona centrală construibilă întrucât destinația terenurilor din zonă este LI ( zonă rezidențială cu clădiri cu mai mult de trei nivele ) și ID ( zonă pentru instituții publice și servicii ).

2.Terenul nu este situat în zona de parcuri/complexe sportive și nu are destinația de spațiu, conform nr 19 din și sectorul 2c din PUZ.

3.Conform nr 19 din, procentul de ocupare ( POT ) în zona în care se află și terenul proprietatea reclamantei este de 80%.

4.Certificatul de urbanism atacat nu este corelat nici cu PUZ-ul zonei centrale și nici cu -ul, în sensul în care s-a menționat greșit că terenul se află în sectorul 2d din PUZ, când este o evidență că acesta se află situat în sectorul 2c. diferența dintre cele două sectoare provine din faptul că sectorul 2d este ocupat în totalitate de construcții deja existente, fiind imposibil de construit în regim POT din, iar terenul din vecinătatea sudică ce a fost concesionat - SRL este teren construibil întrucât firma concesionară a construit un complex comercial.

5.Din informațiile publice de pe site-ul oficial al Primăriei mun - V, PUZ-ul întocmit în anul 1994 este în vigoare și în prezent, până la întocmirea și aprobarea unui nou PUZ, numai -ul având o valabilitate de 10 ani, conform Legii nr 350/2001.

Toate aceste informații oferite în ansamblu de expertul mai sus menționat, sunt de natură a oferi o altă perspectivă a contextului în care a fost emis certificatul de urbanism atacat, respectiv a documentațiilor de urbanism în vigoare, a necorelării acestora și a modului de stabilire a regimurilor cuprinse în certificatul de urbanism. Acest fapt are consecințe și asupra raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză, astfel cum se va arăta mai jos.

Prin încheierea din data de 03.11.2008, s-a încuviințat de către instanța de fond cererile părților de a participa la efectuarea expertizei, din partea acestora, doi consilieri experți, în calitate de observatori. Dată fiind calitatea de observatori stabilită de instanță, conținutul coraportului de expertiză tehnică ( filele 65-67 dos nr - Tr Bv ) efectuat de expertul tehnic în specialitatea topografie-geodezie, este analizat de instanță sub forma unor apărări formulate de pârât cu ajutorul unui specialist. Spre deosebire de expertul care a întocmit expertiza tehnică topografică, expertul observator din partea pârâtului a dat o serie de răspunsuri diferite obiectivelor stabilite de instanță, după cum urmează:

- obiectivul 2: față de PUZ-ul mun - V, forma grafică, terenul în litigiu se află situat în sectorul 2 d și nu în sectorul 2c;

- obiectivul 3: din punct de vedere urbanistic, terenul se încadrează în zona D, sectorul 2d, aceasta rezultând din amplasamentul terenului în discuție care este situat la sud pe strada - și lipit la este de terenul particular al numitului G, având la vest pietonală;

- obiectivul 4: vecinătățile terenului sunt: la Nord strada - = 19, 97, la Sud Consiliul Local - V ( concesionat - SRL ) = 20, 20, la casa situată la nr 7-G = 14, 00 și la Vest consiliul Local - V ( spațiu ) = 14, 00.

- obiectivul 5: s-a opinat în sensul că, așa cum rezultă din expertiza tehnică întocmită în dosarul nr 2907/C/2000 la Tribunalul Vâlcea cât și din extrasul de carte funciară nr 18170/2005, ar rezulta că terenul în discuție are categoria de folosință "" și că terenul a fost amenajat ca spațiu, așa cum se poate observa și în prezent, pe el aflându-se plantați și pomi ornamentali ( brazi a căror vârstă depășește 15.20 de ani, ceea ce infirmă susținerea reclamantei ă la cumpărare terenul era viran și că aceasta l-a amenajat ca spațiu );

- obiectivul 6: S-a făcut referire la o adresă ( fila 52 dos nr - Tr Bv ) purtând nr 11/9.02.2009 emisă la solicitarea Primăriei Mun - V de către elaboratorii documentației de urbanism PUZ Centrală ( arhitecți și ) specialiști cu drept de semnătură în Registrul din România, prin care s-a răspuns întrebărilor primăriei după cum urmează:

1.-ul aprobat prin HCL nr 27/2000 este ulterior PUZ centrală aprobat prin HCL nr 100/1994. PUZ-ul poate face modificări ale reglementărilor specifice la nivelul zonei studiate, modificări care, odată aprobate, vor fi preluate de documentațiile de urbanism de categorie superioară ( ), PUZ centrală fiind întocmit pentru o perioadă de circa 10 ani ( 1994-2004).

2.Conform Legii nr 350/2001, art 28, aplicarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate, se asigură prin elaborarea certificatului de urbanism.

3.Expertiza judiciară poate fi relevantă doar dacă este făcută de un expert specialist în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului ( expert ) și se face corelând ambele documentații aprobate PUZ centrală și mun -

4.Analizând planșa exemplificatoare din PUZ-plan amplasament Credit Bank, se constată că amplasarea clădirii se face de la actuală de acces din fața - spre Vest ( deci ocupă cam 1/3 din cei 280 mp aflați în discuție ) pentru a se realiza urbanistic un corp de perspectivă la str - -.

5.Este spațiu amenajat conform planului de urbanism aprobat anterior datei întocmirii PUZ Centrală.

6.Indicatorii specificați în PUZ pentru subzona 2c, 40% și =1, 49 conduc la suprafața construită, 92 și suprafața desfășurată, 0, apreciindu-se că nu se poate construi o funcțiune de bancă.

7.Diferențele dintre partea scrisă și partea desenată apar în interpretarea lor și anume în rezolvarea reală din teren amplasamentele pot depăși limitele fixate în partea scrisă, iar acest fapt îl exemplifică partea desenată. În acest context, suprapunerea din planșa de exemplificare a subzonei 2, între sectoarele 2c și 2d, este pentru a se putea respecta indicatorii urbanistici propriu-ziși pentru a proteja scuarul central de construcții și limita la maxima de 950 mp, suprafața construită (, 40% ). Construcția propriu-zisă în limita indicațiilor din subzona 2c, pentru funcțiunea bancă ( Credit Bank ) era gândită urbanistic și constituită "cap de perspectivă" la strada - -, iar terenul în cazul de față neputând asigura această condiție ca și amplasament.

8.Nu este o eroare de delimitare a sectoarelor 2c și 2d, partea desenată întărind faptul că rezolvarea la limita sectoarelor este flexibilă, ea putând trece de la un sector la celălalt, dar numai cu respectarea indicatorilor specifici din PUZ centrală pentru sectorul în care este stabilit amplasamentul prin regim juridic al CU.

- ( obiectivul 7 ) La data emiterii certificatului de urbanism, la capitolul Regimul juridic, subcapitolul Regimul economic, alineatul 1, se prevede că terenul în cauză este situat în zona centrală, subzona 2, sectorul 2d.

Același expert observator a depus la dosarul cauzei, având valoare de apărare expusă de pârât, o completare la coraportul de expertiză tehnică ( fila 131 dos nr - ), prin care se arată următoarele:

- conform 19, terenul în discuție se află în zona, iar conform Regulamentului Local de Urbanism, punctul 4.7.1 este parc orășenesc istoric ( );

- terenul proprietatea reclamantei face parte din parcul central al municipiului, numit "", acest parc, inclusiv proprietatea reclamantei, fiind amenajat cu mai mult de 15-20 de ani în urmă;

- amenajarea parcului constă în plantarea cu iarbă-gazon, plantarea cu arbori ornamentali, alee de promenadă, scări de acces, scări de acces din str - -, ziduri de consolidare din piatră de calcar, pavaje din gresie, ceas stradal de dimensiune mare, stâlpi de iluminat tip candelabru, mici terase de vară, bănci de odihnă, etc;

- niciuna dintre aceste amenajări nu au fost făcute de reclamantă, ele fiind realizate exclusiv de Primăria Mun -

Expertul observator al reclamantei, având aceeași specialitate de topografie, cadastru și geodezie, a formulat, la rândul său, un raport de expertiză tehnică, cu valoare de argumente aduse de reclamantă în susținerea acțiunii.

terenului stabilite de acest expert nu diferă de cel al expertului observator al pârâtului.

Sub aspectul delimitării sectorului 2c, s-a reținut că aceasta este realizată de străzile - -, aliniamentul blocului L și casă particulară, str - și Calea lui, iar relativ la delimitarea sectorului 2d că aceasta se raportează la străzile -, - - și aliniamentul blocului L și casa particulară.

Opinia acestui expert a fost în sensul că, potrivit vecinătăților, terenul reclamantei se află situat în sectorul 2c și că terenul este construibil dat fiind și faptul că pe terenul situat la sud, concesionat de Consiliul Local unei societăți, s-a edificat o construcție.

În ansamblu, acest raport conține concluzii similare celui efectuat în cauză.

Tot în cursul rejudecării cauzei în fond, s-a depus la dosar, în copie, o adresă din data de 06.02.2009, ( fila 53 dos nr - dos Tr Bv ) emisă de societatea SRL către Primăria Municipiului - V-Direcția de Dezvoltare, ca răspuns la solicitarea autoritățile locale, prin care arhitectul autorizat, specificând că a fost coautor la întocmirea PUZ Zona Centrală a mun - V, a precizat următoarele:

- la data întocmirii PUZ-1994, legislația de urbanism era la început, - V fiind chiar primul întocmit în România;

- condițiile din -1994 nu au fost preluate în -2000, anulând, în opinia arhitectului, prevederile, orice referire la acesta fiind neconcludentă;

- emitentul a făcut vorbire despre un răspuns comunicat în legătură cu subiectul în discuție, de către Consiliul Superior al (aflat la dosarul cauzei);

- după aprobarea -2000 era nevoie de întocmirea unui nou care să detalieze prevederile și care să se bazeze pe noile reglementări prevăzute în privind metodologia de elaborare și conținutul-cadru al planului urbanistic zonal GM-010- 2000";

- conform -2000, zona respectivă este destinată pentru "Instituții publice și servicii" în cadrul 19;

- în -2000, la punctul 4.4.2- funcțională, Interdicții temporare, se specifică " se pot realiza instituții publice și servicii cu condiția existenței unui PUZ sau aprobat"; în opinia emitentului adresei, -1994 nu mai era/este valabil după aprobarea -2000 și, în consecință, amplasarea oricărei construcții în zona centrală se va face numai după întocmirea, avizarea și aprobarea unui nou.

Tot în apărare, pârâtul, inclusiv prin intermediul expertului observator, a făcut vorbire de un raport de expertiză tehnică ( filele 55-57 dos nr - dos Tr Bv ) întocmit de acest expert într-un alt dosar civil ce s-a aflat pe rolul Tribunalului Vâlcea, purtat între vânzătorul și Comisia Locală - V pentru aplicarea Legii nr 18/1991. Printre concluziile acestui raport, se numără și cea privind calificarea la momentul efectuării expertizei ( septembrie 2000 ) ca teren amenajat ca spațiu, fără a exista pe acesta alei pietonale, spații de producție sau desfacere. Această expertiză este însoțită de un plan de situație întocmit la acel moment de expert ( fila 58 dos nr - Tr Bv ) pe care se face mențiunea "spațiu " pe suprafața reprezentând terenul în discuție.

Printr-o adresă ( fila 60 dos nr - dos Tr Bv ) emisă la 02.08.2001 de Primăria Mun - V către Prefectura - V, cu ocazia demersurilor legale efectuate de Comisia de aplicare a Legii nr 18/1991, s-a precizat că terenul situat pe- din - V, este amenajat ca parc, fiind inclus în Lista cuprinzând bunurile ce aparțin domeniului public al municipiului -

De asemenea, la dosar mai există un înscris ( f 61-63 ) emanat de la Primăria Mun - V, nedatat, intitulat "Evidența spațiilor verzi din intravilanul Municipiului - V" și în cuprinsul căruia nu este prevăzut terenul în discuție, ci cel, identificat și cu ajutorul unei schițe.

Au mai fost depuse, de asemenea, planșa 19 ( unitate teritorială de referință în care se încadrează terenul în discuție ) ( fila 108 dos nr - dos Tr Bv ) anexă a al Mun - V, 19 ( fila 109 dos nr - dos Tr Bv ) și prevederile Regulamentului Local de Urbanism ( filele 110-121 dos nr - dos Tr Bv ). Planșa și un plan de situație au fost depuse și la scară mai mare la filele 134-136 din același dosar.

Prezentarea în ansamblu și detaliată a întregului material probatoriu administrat în prezenta cauză a fost necesară pentru a se putea verifica și analiza fiecare dintre motivele de recurs invocate de recurenți precum și întreaga cauză prin prisma dispozițiilor art 304/1 cod procedură civilă.

În primul rând se impune a se proceda la analiza următoarelor aspecte ce vizează starea de fapt și, implicit modalitatea de soluționare a acțiunii civile:

- comparație între certificatul de urbanism nr 1731/29344/26.09.20005 emis persoanei fizice - de Primarul Mun - V și certificatul de urbanism nr 1349/18713/27.06.2006 emis reclamantei - - de Primarul Mun -

Conținutul celor două acte administrative a fost expus cu ocazia prezentării înscrisurilor existente la dosar, impunându-se, pentru o înțelegere mai exactă a diferenței dintre cele două certificate de urbanism și a analizării susținerilor părților, sub acest aspect, prezentarea reglementărilor în materie, în vigoare la data emiterii celor două acte administrative, și a definițiilor de specialitate.

Astfel, potrivit art 6 din Legea nr 50/1991, reprezintă actul de informare prin care autoritățile competente, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice și ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate și aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la data solicitării și stabilesc cerințele urbanistice care urmează a fi îndeplinite în funcție de specificul amplasamentului, precum și lista cuprinzând avizele și acordurile legale, necesare în vederea autorizării.

Legea 350/2001, în art 29, dă o definiție a acestui act administrativ care relevă și scopul pentru care poate fi emis, respectiv actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administrației publice județene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic și tehnic al imobilelor și condițiile necesare în vederea realizării unor investiții, tranzacții imobiliare ori a altor operațiuni imobiliare, potrivit legii. Totodată, al 5 al aceluiași articol prevede că în certificatul de urbanism se va menționa în mod obligatoriu scopul eliberării acestuia.

Potrivit art 31 al 9 din Ordinul nr 1430/2005, certificatul de urbanism se completează diferit, în funcție de scopul pentru care a fost solicitat, raportat la întregul cuprins al art 31, stabilindu-se în mod concret maniera de completare, care este diferită după cum scopul emiterii este pentru operațiuni notariale privind circulația imobiliară sau pentru realizarea de lucrări în construcții.

Articolul 31 din Legea nr 350/2001 prevede elementele unui certificat de urbanism, detaliate în cuprinsul art 31 din Ordinul nr 1430/2005, după cum urmează:

"(2) Certificatul de urbanism solicitat în vederea realizării unor lucrări de construcții se redactează făcându-se specificările necesare privind:

a) regimul juridic, economic și tehnic al imobilului;

b) încadrarea/neîncadrarea lucrărilor în prevederile documentațiilor de urbanism și/sau de amenajare a teritoriului aprobate;

c) nominalizarea avizelor și acordurilor care trebuie să însoțească proiectul de autorizare, atât cele care se obțin pe plan local de către emitentul autorizației de construire, în vederea emiterii acordului unic, cât și cele care urmează să se obțină pe plan central prin grija solicitantului;

d) necesitatea întocmirii, după caz, a unor documentații de urbanism suplimentare, de tip sau, care să justifice soluția urbanistică propusă, sau să modifice reglementările urbanistice existente pentru zona de amplasament, după caz, în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (3), cu indicarea elementelor tematice care urmează a fi rezolvate prin acestea.

(3) În Certificatul de urbanism se înscriu informațiile cunoscute de emitent la data emiterii extrase din documentațiile de urbanism și din regulamentele de urbanism aferente, avizate și aprobate potrivit legii, sau în lipsa acestora din Regulamentul general de Urbanism - - aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 525/1996, republicată, privind regimul juridic, economic și tehnic al imobilului - teren și/sau construcții -, după cum urmează:

a) Regimul juridic:

1. situarea imobilului în intravilan sau în afara acestuia;

2. natura proprietății sau titlul asupra imobilului;

3. servituțile care grevează asupra imobilului, dreptul de preemțiune, zona de utilitate publică;

4. includerea imobilului în listele monumentelor istorice și/sau ale naturii ori în zona de protecție a acestora, după caz.

b) Regimul economic:

1. folosința actuală;

2. destinația stabilită prin planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului aprobate;

3. reglementări ale administrației publice centrale și/sau locale cu privire la obligațiile fiscale ale investitorului;

4. alte prevederi rezultate din hotărârile consiliului local sau județean cu privire la zona în care se află imobilul.

c) Regimul tehnic:

1. informații extrase din documentațiile de urbanism, inclusiv din regulamentele de urbanism aferente, ori din planurile de amenajare a teritoriului, după caz, precum și restricțiile impuse, în situația în care asupra imobilului este instituit un regim urbanistic special (zonă protejată, interdicții temporare sau definitive de construire); în funcție de complexitatea și de volumul informațiilor, acestea se vor putea prezenta și într-o anexă la certificatul de urbanism (cu mențiunea expresă că aceasta face parte integrantă din certificatul de urbanism);

2. obligații/constrângeri de natură urbanistică ce vor fi avute în vedere la proiectarea investiției:

(i) regimul de aliniere a terenului și construcțiilor față de drumurile publice adiacente;

(ii) retragerile și distanțele obligatorii la amplasarea construcțiilor față de proprietățile vecine;

(iii) elemente privind volumetria și/sau aspectul general al clădirilor în raport cu imobilele învecinate, precum și alte prevederi extrase din documentații de urbanism, din regulamentul local de urbanism, din, sau din Regulamentul - de Urbanism, după caz.

(iv) înălțimea maximă admisă pentru construcțiile noi (totală, la cornișă, la coamă, după caz) și caracteristicile volumetrice ale acestora, exprimate atât în număr de niveluri, cât și în dimensiuni reale (metri);

(v) procentul maxim de ocupare a terenului (POT) și coeficientul maxim de utilizare a terenului (), raportate la suprafața de teren corespunzătoare zonei din parcelă care face obiectul solicitării;

(vi) dimensiunile și suprafețele minime și/sau maxime ale parcelelor (în cazul proiectelor de parcelare);

3. echiparea cu utilități existente și referințe cu privire la noi capacități prevăzute prin studiile și documentațiile anterior aprobate (apă, canalizare, gaze, energie electrică, energie termică, telecomunicații, transport etc.);

4. circulația pietonilor și a autovehiculelor, accesele auto și parcajele necesare în zonă, potrivit studiilor și proiectelor anterior aprobate.

(4) În vederea încadrării investiției în regulile urbanistice aprobate, certificatului de urbanism i se anexează planul cadastral sau topografic în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1), pe care emitentul are obligația de a marca limitele edificabilului, retragerile obligatorii și alte elemente extrase din documentațiile de urbanism, pentru a fi respectate în proiectarea investiției.

(5) Prin certificatul de urbanism, urmare unei analize riguroase, emitentul stabilește, împreună cu reprezentanții împuterniciți ai serviciilor deconcentrate ale administrației publice centrale, lista avizelor și/sau acordurilor legale strict necesare autorizării executării lucrărilor de construcții, inclusiv pentru organizarea execuției lucrărilor, selectate, după caz, din structura prezentată în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.

(6) În cazul intervențiilor necesare pentru consolidarea și/sau reabilitarea clădirilor colective de orice fel (cu mai mulți proprietari în același imobil), în situația în care unii proprietari nu își dau acordul, în vederea urgentării autorizării și a demarării lucrărilor de consolidare, lipsa acordului acestora va putea fi suplinită de hotărârea asociației de proprietari, adoptată în condițiile legii".

Și acest text de lege prevede obligația emitentului certificatului de urbanism de a înscrie în rubrica rezervată scopul utilizării actului, în conformitate cu declarația solicitantului.

Totodată, conform alineatului al 8-lea al aceluiași articol, "în cazul în care scopul pentru care se solicită eliberarea certificatului de urbanism nu se încadrează în prevederile documentațiilor de urbanism și de amenajare a teritoriului aprobate, certificatul de urbanism se eliberează cu menționarea incompatibilităților rezultate, inclusiv posibilitatea/imposibilitatea realizării obiectivului de investiții".

Ordinul mai sus menționat stabilește în mod clar modul de completare în detaliu al certificatului de urbanism în funcție de scopul pentru care este solicitat și anume, "pentru operațiuni notariale privind circulația imobiliară, precum și în situația în care scopul declarat este de execuție de lucrări de construcții, formularul se completează până la pct. 3 inclusiv", iar "pentru situația în care scopul declarat este realizarea de lucrări de construcții se completează în totalitate".

Pentru o stabilire exactă a reglementărilor în materia emiterii certificatului de urbanism, se impune a se mai face referire la dispozițiile art 28 din Ordinul nr 1430/2005, potrivit cu care "certificatul de urbanism se întocmește în conformitate cu prevederile documentațiilor de urbanism (, și )", iar "în situații deosebite, în funcție de condițiile specifice de amplasament (poziția terenului în ansamblul localității ori al teritoriului) și/sau de importanța și complexitatea obiectivului de investiții și dacă prevederile documentațiilor de urbanism și de amenajare a teritoriului aprobate nu furnizează suficiente elemente necesare autorizării, ori dacă se solicită o derogare de la prevederile documentațiilor de urbanism sau de amenajare a teritoriului aprobate, emitentul poate cere suplimentar, prin certificatul de urbanism elaborarea unui plan urbanistic zonal () ori de detaliu (), după caz, urmând ca, după aprobare, prevederile acestuia să fie preluate în cadrul ori; în certificatul de urbanism se va face mențiunea că proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții () se va putea întocmi numai după aprobarea documentației de urbanism și cu obligativitatea respectării întocmai a prevederilor acesteia".

În considerarea dispozițiilor legale expuse mai sus, se poate observa că cele două certificate de urbanism în discuție au fost emise pentru scopuri diferite, respectiv pentru vânzare imobil și pentru emitere autorizație de construcție, conținutul acestora fiind, prin urmare, diferit.

Se constată că certificatul de urbanism nr 1731/29344/26.09.2005, emis în vederea realizării unei operațiuni notariale, este mai puțin detaliat în conținut sub aspectul informațiilor oferite.

Deși art 31 al 9 pct a din Ordinul nr 1430/2005, stabilind modul de completare a unui certificat de urbanism, în funcție de scopul pentru care a fost solicitat, impune ca rigurozitatea detaliilor să fie aceiași sub aspectul regimurilor juridic, economic și tehnic descrise, cu excepția pct 4 al art 31 al 3, practica organelor în drept nu este în același sens, observându-se în prezenta cauză că și detaliile sunt oferite raportat la scopul obținerii actului de informare.

Sub aspectul regimului juridic, în certificatul emis în vederea autorizării executării lucrărilor de construcții, se menționează și situația actuală, respectiv spațiu existent, afectat de rețele utilități suburbane.

De asemenea, certificatul emis persoanei fizice în vederea înstrăinării imobilului, conține puține informații sub aspectul regimului economic, completate prin cel de-al doilea certificat în discuție cu regimul de înălțime în zona.

Și sub aspectul regimului tehnic se constată diferențe. Astfel, primul certificat de urbanism stabilește un POT de 80% și un de 0, 93, iar cel de de-al doilea detaliază acești coeficienți urbanistici în funcție de documentația de urbanism care le prevede, respectiv 80% conform - 19 aprobat prin HCL nr 27/29.02.2000 și POT de 30%, de 0, 93 conform PUZ Centrală.

Verificând înscrisurile existente la dosar, se constată că, potrivit PUZ centrală, subzona 2, sector 2c, ambii coeficienți urbanistici au valoarea 0 în situația existentă, iar în cea propusă =1, 49 și, 40%, iar în subzona 2d, maximal construit, atât situația existentă cât și cea propusă indică următoarele valori:, 93 și.

Raportat la încadrarea în zonă, ambele certificate de urbanism prevăd PUZ Centrală, subzona 2 sector 2d, însă stabilesc un regim maxim de înălțime conform regimului oferit de sectorul 2c și anume. Întrucât reglementările PUZ centrală și sunt diferite, se constată că certificatul de urbanism nr 1731/29344/26.09.2005 stabilește un POT eferent -ului și un aferent PUZ Centrală subzona 2 sector 2d, iar certificatul de urbanism nr 1349/18713/27.06.2006 consemnează ambele variante, respectiv atât cea oferită de cât și cea oferită de PUZ centrală, fără însă a face vorbire despre stabilit de care, de altfel, face trimitere la Regulamentul Local de Urbanism.

În consecință, cel de al doilea certificat de urbanism, atacat în prezenta cauză, nu oferă detalii concrete sub aspectul regimului juridic, în sensul că nu stabilește exact care dintre cele două documentații de urbanism se aplică, deși, potrivit dispozițiilor legale mai sus expuse, emitentul avea obligația de a cunoscut solicitantului situația exactă a imobilului și toate demersurile legale pe care ar trebui să le facă în vederea atingerii scopului pentru care s-a solicitat emiterea certificatului, inclusiv necesitatea realizării unui plan urbanistic de detaliu ( art 28 din Ordinul 1430/2005 ). Este interzisă condiționarea emiterii certificatului de urbanism de elaborarea prealabilă a unei documentații de urbanism pentru imobilul în cauză, precum și a oricăror documentații tehnice de definire a scopului solicitării.

Ca urmare, apărarea pârâtului în sensul că reclamanta ar fi trebuit să solicite întocmirea unui plan urbanistic de detaliu, formulată în sensul punerii în sarcina acesteia a culpei în emiterea unui certificat de urbanism necorespunzător solicitării, nu poate fi primită.

În această situație, examinată și din perspectiva expertizei topografice și a suplimentului acesteia, a neconformității PUZ centrală cu, autoritatea publică locală avea rolul de a gestiona situația în sensul de a proceda la elaborarea unui nou PUZ ale căror prevederi să fie preluate în sau de a elabora un nou în care să fie preluate prevederile PUZ.

Un alt aspect contestat de reclamantă din cuprinsul regimului tehnic a fost cel al modului de stabilire a aliniamentelor.

Dispozițiile primului certificat de urbanism sunt vagi, în conformitate cu dispozițiile regulilor de amplasare prevăzute de ( 4.1.3 c ), respectiv aliniamentul eventualelor clădiri va fi cele existent ( aliniamentul deja configurat ), fără a se da detalii raportat la vecinătăți. De asemenea, și potrivit art 23 al 1 lit a din Regulamentul - de Urbanism ( HG nr 525/1996 ), "în zonele construite compact, construcțiile vor fi amplasate obligatoriu la aliniamentul clădirilor existente ).

Ca urmare, argumentele expuse de reclamantă privind nelegalitatea certificatului de urbanism atacat, în legătură cu modul de stabilire a aliniamentelor, nu poate fi primită întrucât prevederile, sub acest aspect, ale celor două certificate de urbanism nu sunt contradictoriu, actul contestat detaliind două dintre clădirile învecinate existente, în raport de care s-a stabilit în concret aliniamentul construcției ce urma a fi executată.

Prin modul de stabilire a acestui aliniament nu s-a încălcat nicio dispoziție legală în materie și nu s-a dat o altă aliniere decât cea cu caracter general stabilită prin certificatul de urbanism emis în vederea vânzării terenului.

De asemenea, și informațiile privind amplasarea clădirii sunt conforme cu dispozițiile art 24 din, neexistând vreun motiv de nelegalitate.

Din analiza reglementărilor legale în materie prezentate și a aspectelor expuse, se constată că primul certificat de urbanism în discuție, emis persoanei fizice -, în vederea înstrăinării imobilului, nu a respectat dispozițiile art 31 al 9 lit a din Ordinul nr 1430/2005, sub aspectul detaliilor pe care acesta trebuia să le conțină raportat la conținutul regimurilor terenului și,d e asemenea, că a fixat coeficienți urbanistici prin combinarea mai multor documentații de urbanism.

Însă, acest certificat de urbanism nu a fost atacat în instanță, iar cel de-al doilea obținut în vederea autorizării construcției a fost emis într-un mod mai elaborat, cu oferirea mai multor informații. Faptul că reclamanta a înțeles să cumpere terenul în considerarea informațiilor oferite de certificatul de urbanism prezentat de vânzător nu poate avea vreo înrâurire în prezenta cauză, întrucât, pe de o parte, reclamanta trebuia să depună mai multe diligențe în verificarea regimului imobilului, iar, pe de altă parte, respectivul act administrativ s-a bucurat de prezumția de legalitate, nefiind supus controlului instanței judecătorești.

De asemenea, analiza coeficienților urbanistici oferiți de primul certificat trebuia realizată cumulativ, toate aceste condiții trebuind a fi îndeplinite deodată.

Procentul de Ocupare al exprimă raportul dintre suprafața construită la sol și suprafața terenului considerat înmulțit cu 100. POT-ul generează astfel suprafața construită la sol maxim posibilă raportată la suprafața terenului. POT -ul se stabilește în funcție de destinația zonei în care urmează a fi amplasată o construcție și de condițiile de amplasare în teren și se completează cu coeficientul de utilizare al terenului, cu regimul de aliniere la strada si cu regimul de înălțime, și formează un ansamblu de valori obligatorii în autorizarea executării construcțiilor, de care orice proprietar și orice arhitect trebuie să țină cont.

de utilizare al terenului ( ) exprimă raportul dintre suprafața construită desfășurată a tuturor nivelurilor și suprafața terenului.

Astfel, suprafața desfășurată a clădirii ce urma să fie construită trebuia să respecte un de 0, 93, ceea ce indică o suprafață construită la sol de aproximativ 260 mp, cu un regim de înălțime de, neputându-se ajunge decât la un POT de circa 30%, cum în mod corect a indicat și emitentul pârât în răspunsul la plângerea prealabilă. Ca urmare, chiar și cu informațiile oferite de acest certificat de urbanism în considerarea căruia reclamanta susține că a cumpărat terenul în vederea efectuării unei investiții, reclamanta nu putea calcula și susține că ar fi putut realiza investiția despre care vorbește în cererea de chemare în judecată.

Ca urmare, coeficienții urbanistici oferiți de certificatul de urbanism atacat, conform PUZ Centrală nu au schimbat cu nimic condițiile în care reclamanta putea edifica construcția.

Referindu-se la, emitentul actului contestat nu a menționat decât valoarea POT, aceeași cu cea precizată în primul certificat de urbanism.

În concluzie, cu excepția faptului că certificatul contestat a oferit două variante ale POT, coeficienții de urbanism prevăzuți în cele două acte confereau aceleași posibilități de autorizare a construcției.

- documentația de urbanism aplicabilă terenului în discuție la emiterea unui certificat de urbanism;

Legea nr 350/2001 definește documentațiile de urbanism după cum urmează:

ART. 45

de urbanism sunt următoarele:

a) Planul urbanistic general și regulamentul local aferent acestuia;

b) Planul urbanistic zonal și regulamentul local aferent acestuia;

c) Planul urbanistic de detaliu.

ART. 46

(1)Planul urbanistic generalare caracter director și de reglementare operațională. Fiecare localitate trebuie să întocmească Planul urbanistic general, să îl actualizeze la 5 - 10 ani și să îl aprobe, acesta constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare.

(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale de bază, cu privire la:

a) stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul administrativ al localității;

b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

c) zonificarea funcțională în corelație cu organizarea rețelei de circulație;

d) delimitarea zonelor afectate de servituți publice;

e) modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

f) stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice;

g) formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor;

h) precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate.

(3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu și cu privire la:

a) evoluția în perspectivă a localității;

b) direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu;

c) traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului național, zonal și județean.

ART. 47

(1)Planul urbanistic zonalare caracter de reglementare specifică detaliată și asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localității.

(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la:

a) organizarea rețelei stradale;

b) organizarea arhitectural-urbanistică în funcție de caracteristicile structurii urbane;

c) modul de utilizare a terenurilor;

d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;

e) statutul juridic și circulația terenurilor;

f) protejarea monumentelor istorice și servituți în zonele de protecție ale acestora.

(3) Elaborarea Planului urbanistic zonaleste obligatorieîn cazul:

a) zonelor centrale ale localităților;

b) zonelor protejate și de protecție a monumentelor, a complexelor de odihnă și agrement, a parcurilor industriale, a parcelărilor;

c) altor zone stabilite de autoritățile publice locale din localități, potrivit legii.

(4) Stabilirea zonelor pentru care se întocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de regulă în Planul urbanistic general.

ART. 48

(1)Planul urbanistic de detaliuare exclusiv caracter de reglementare specifică, prin care se asigură condițiile de amplasare, dimensionare, conformare și servire edilitară a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe amplasamente, în corelare cu vecinătățile imediate.

(2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementări cu privire la:

a) asigurarea accesibilității și racordarea la rețelele edilitare;

b) permisivități și constrângeri urbanistice privind volumele construite și amenajările;

c) relațiile funcționale și estetice cu vecinătatea;

d) compatibilitatea funcțiunilor și conformarea construcțiilor, amenajărilor și plantațiilor;

e) regimul juridic și circulația terenurilor și construcțiilor.

(3) Planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea amănunțită a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea condițiilor de construire.

Totodată, art 49 definește șiRegulamentul general de urbanismca fiind "sistemul de norme tehnice, juridice și economice care stă la baza elaborării planurilor de urbanism, precum și a regulamentelor locale de urbanism". Acesta "cuprinde și detaliază prevederile Planului urbanistic general și ale Planului urbanistic zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum și de amplasare, dimensionare și realizare a volumelor construite, amenajărilor și plantațiilor", iar după aprobare, Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal și Planul urbanistic de detaliu împreună cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile în justiție.

Regulamentul local de urbanismare rolul, conform Cap I art 1 al 2 din anexa la HG nr 525/1996, privind normele metodologice privind finanțarea elaborării și/sau actualizării planurilor urbanistice generale ale localităților și a regulamentelor locale de urbanism, de a întări și detalia prevederile planurilor urbanistice generale referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor și de amplasare, dimensionare și realizare a construcțiilor, amenajărilor și plantațiilor, constituindu-se în instrumentul de bază al realizării disciplinei în construcții.

Altfel spus, Planul Urbanistic - este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a localităților ce compun unitatea teritorial-administrativă de bază. Urbanistice -e cuprind analiza, reglementări și regulament local de urbanism pentru întreg teritoriul administrativ al unității de baza (suprafețe din intravilan, cât și din extravilan). În același timp, -ul stabilește norme generale, pe baza cărora se elaboreaza mai apoi, în detaliu, la scară mai mică, PUZ-urile și apoi -urile.

Planul Urbanistic Zonal este un proiect care are caracter de reglementare specifică detaliată a dezvoltării urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate funcțiunile: locuire, servicii, producție, circulație, spații verzi, instituții publice, etc.) și asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile -ului localității din care face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, acțiunile, prioritățile, reglementările de urbanism (permisiuni și restricții) necesar a fi aplicate în utilizarea terenurilor și conformarea construcțiilor din zona studiată (PUZ-ul reprezintă o fază premergătoare realizării investițiilor, prevederile acestuia realizându-se etapizat în timp ).

Planul Urbanistic de Detaliu reprezintă de fapt documentația aferentă Planului Urbanistic - și Planului Urbanistic Zonal. explicând și detaliind conținutul acestor planuri, sub formă de prescripții si recomandări, corelate cu condiționările din Certificatul de Urbanism, în vederea urmăririi și aplicării lor.

Toate aceste definiții ale conceptelor de documentații de urbanism relevă o ierarhie interdependentă între acestea, ce trebuie analizată raportat la situația juridică din prezenta cauză.

Potrivit susținerilor părților, PUZ Centrală al Mun - V este primul de acest gen elaborat în România, fiind aprobat în anul 1994. nu există o prevedere legală prin care existența acestuia să fie limitată în timp, ci există doar obligația actualizării, respectiv elaborării unui plan nou, urmată de corelarea cu celelalte documentații de urbanism.

-ul aceleiași unități administrativ teritoriale a fost emis în anul 2000, pentru o perioadă de 10 ani, după care, potrivit legii, trebuie actualizat.

Atât -ul cât și PUZ-ul Centrală conțin câte un Regulament Lcal de Urbanism.

Un plan urbanistic de detaliu pentru zona în discuție nu exista la momentul solicitării și, respectiv emiterii, certificatului de urbanism atacat.

La dosar au fost depuse o serie de puncte de vedere exprimate de specialiști arhitecți cu privire la documentația de urbanism aplicabilă terenului pentru care s-a emis certificatul de urbanism.

Inițial pârâtul emitent a susținut, prin răspunsul la plângerea prealabilă, că documentația în domeniu la momentul în discuție este PUZ centrală, ulterior, pe baza informațiilor solicitate specialiștilor, poziția acestei părți s-a schimbat, susținându-se o altă ierarhie a documentațiilor de urbanism.

Astfel cum au fost expuse anterior, părerile specialiștilor în domeniu, emise la solicitarea emitentului, ulterior eliberării certificatului de urbanism, sunt în sensul necesității elaborării unui nou PUZ Centrală, față de timpul scurs de la elaborarea acestuia și de metodologia care a stat la baza sa, precum și în sensul prevalării normelor -ului față de cele ale PUZ-ului întrucât recomandările PUZ nu au fost preluate de, iar acesta din urmă are grad superior și a fost aprobat ulterior.

O altă părere exprimată de chiar un coautor la întocmirea PUZ Centrală a fost aceea că, urmare a faptului că prevederile PUZ nu au fost preluate în, au fost anulate prevederile PUZ și că după aprobarea în anul 2000 ar fi trebuit să fie întocmit un alt PUZ Centrală care să se bazeze pe noile reglementări prevăzute de privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al planului urbanistic zonal GM-010-2000. În aceeași opinie, PUZ Centrală nu mai era în vigoare la data emiterii certificatului de urbanism, iar în lipsa acestuia, raportat la zona în care terenul este situat în, nu se putea amplasa o construcție decât după emiterea unui nou PUZ.

Expertizele efectuate în cauză, atât cele dispuse de instanță cât și cele efectuate de observatori și având valoare de apărări în cauză, au analizat atât încadrarea în PUZ centrală cât și în, fără a face observații pe marginea acestei nesincronizări între două documentații de urbanism foarte importante și care oferă regimuri tehnice diferite terenului în discuție.

Conform, -ul trebuie stabilit în potrivit Regulamentului Local de Urbanism, fără ca acesta din urmă să aibă vreo dispoziție de limitare a indicatorului urbanistic.

Potrivit art 47 al 3 lit a din Legea nr 350/2001, elaborarea PUZ este obligatorie în zonele centrale ale localităților, iar potrivit art 49 al 3 din aceeași lege, alături de și, PUZ-ul este opozabil în justiție după aprobare. Cum nu există o dispoziție prin care existența PUZ centrală aprobat prin HCL nr 100/25.10.1994 să fie limitată în timp, se constată că la data emiterii certificatului de urbanism atacat, dispozițiile acestui plan urbanistic zonal erau în vigoare și opozabile în justiție.

în care se pot corobora dispozițiile celor două planuri de urbanism, prevalarea unuia în fața celuilalt și modul de stabilire a coeficienților urbanistici nu au fost atacate în prezenta cauză, reclamanta exprimându-și nemulțumirea, sub acest aspect, cu privire la modul de încadrare în zonele PUZ Centrală, cu consecințele acesteia.

Planul Urbanistic Zonal are caracter de reglementare specifică detaliată și, chiar dacă, în prezenta cauză, nu s-a asigurat o corelare cu prevederile Planului Urbanistic general, nu se poate face abstracție de reglementările acestuia, aparținând emitentului competența de a stabili, cu cooperarea specialiștilor, ansamblul și coroborarea normelor aplicabile precum și coeficienții urbanistici.

Greșeala realizată în certificatul atacat constă în prezentarea regimului oferit pe rând de fiecare dintre cele două documentații de urbanism, fără a se stabili în mod exact regimul aplicabil și fără a se da indicații în sarcina solicitantului în vederea conturării unui regim tehnic în situația dată.

Se impune a se mai preciza că PUZ conține o serie de detalii de ordin tehnic ce nu sunt prevăzute în forma schiță și nici în regulamentul Local de Urbanism, neexistând posibilitatea înlăturării lor fără a fi înlocuite în mod legal de altele.

documentațiilor de urbanism nu este clar stabilită de lege, fiind obligatorie pentru zonele centrale ale localităților elaborarea atât a -ului cât și a PUZ-ului. celor două planuri aparține specialiștilor din cadrul autorităților administrației publice locale și, în măsura în care, în această cauză nu s-a dat o soluție situației existente, raportat și la solicitările reclamantei, ceea ce poate stabili instanța, este dacă încadrarea în teren, în planul urbanistic zonal, este corectă, atribuțiile stabilirii regimurile juridic, economic și tehnic fiind atributul autorității emitente.

În acest context, cererea formulată de reclamantă pentru elaborarea și aprobarea unui plan urbanistic de detaliu nu are vreo importanță întrucât prin certificatul de urbanism nu au fost date indicații în acest sens, iar stabilirea corectei încadrări în PUZ este necesară pentru a putea da posibilitatea autorității emitente să se conformeze în concret dispozițiilor art 31 din Ordinul nr 1430/2005 în vederea posibilei autorizări a executării construcției.

- încadrarea imobilului în considerarea căruia a fost emis certificatul de urbanism atacat, în Planul Urbanistic Zonal Centrală al Mun -

Sub acest aspect, părerile tuturor experților, formulate atât prin rapoartele de expertiză dispuse în cauză cât și în cele depuse la dosar de experții observatori, sub formă de apărări, au fost prezentate anterior în mod detaliat.

Deși în sectorul în care terenul a fost încadrat de emitentul actului, respectiv 2d din subzona 2 PUZ Centrală, amplasarea de noi construcții nu mai putea fi realizată, fiind un sector maximal construit. Acest aspect a fost sesizat pentru prima dată de arhitectul care a întocmit pentru reclamantă, ulterior obținerii certificatului de urbanism, proiectul "Construcție sediu birouri".

Poziția Primăriei Mun - V exprimată prin răspunsul la plângerea prealabilă a fost acela că la data întocmirii PUZ centrală nu a existat o metodologie de întocmire a documentațiilor de urbanism, astfel încât cele două subzone2c și 2d nu au fost clar delimitate, creând impresia de suprapunere parțială, la data respectivă ternul având același regim juridic, respectiv proprietatea municipiului.

Pentru a intra în analiza expertizelor efectuate în cauză se impune a se analiza motivul de recurs ( nr III ) formulat de pârât cu privire la nulitatea expertizei tehnice topografice efectuate în rejudecare și, consecutiv, prin prisma îndrumărilor date în decizia de casare, relevanța probatorie a primei expertize tehnice judiciare efectuată în prima judecare a cauzei.

Ceea ce recurentul pârât înțelege să conteste prin critica adusă constă în aceea că, deși în cauză se impunea efectuarea unei expertize în specialitatea amenajării teritoriului și urbanismului, s-a dispus efectuarea unei expertize topografice.

Se constată că necesitatea realizării unei expertize judiciare topografice a fost stabilită de către instanța de recurs prin decizia de casare, instanța de recurs nefăcând vorbire despre o expertiză în specialitatea amenajării teritoriului.

De asemenea, raportat la obiectivele solicitate de ambele părți și preluate ca atare de instanța de fond, expertiza topografică efectuată în cauză dă o rezolvarea fiecăruia dintre acestea, în mod riguros și argumentat, fără a ridica semne de întrebare cu privire la competența expertului de a răspunde întrebărilor adresate.

În cauză nu se poate constata vreo nulitate a expertizei topografice atrasă de nerespectarea dispozițiilor legale de orice natură și, în special a celor invocate de recurent, art 14 din OG nr 2/2000 întrucât a fost efectuată de un expert tehnic judiciar atestat în respectiva specialitate.

De asemenea, la nulitatea expertizei nu pot conduce nici părerile unor specialiști arhitecți care au opinat în sensul că obiectivele acestei expertize puteau fi realizate numai dacă era elaborată de un specialist în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului.

S-a susținut în apărare, părerea specialiștilor cu drept de semnătură în registrul din România, potrivit cu care expertiza în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului urma să se realizeze prin corelarea ambelor documentații aprobate PUZ centrală și ale mun - Se poate observa, pe de o parte, că în suplimentul la expertiza tehnică topografică se face referire la ambele documentații, iar pe de altă parte, că obiectivele fixate și cărora li s-au dat rezolvări pertinente bazate de argumente logice, sunt mai mult decât necesare rezolvării acțiunii civile, prin prisma solicitărilor reclamantei.

Cu atât mai mult se constată că în cauză au fost respectate garanțiile procesuale ale părților cărora le-a fost admisă, în condițiile legii, cererea de participare la efectuarea expertizei, a unui expert observator, rapoartele întocmite de aceștia fiind primite la dosar ca apărări formulate cu ajutorul unor specialiști. Pârâtul nu a depus în concret, la dosarul cauzei, un punct de vedere, fie și sub forma unei expertize extrajudiciare, aparținând unui specialist în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, ci părerea unui inginer topograf.

Ca atare, acest motiv de recurs nu poate fi primit, expertiza tehnică topografică efectuată în cauză reprezentând o probă efectuată în cauză în condițiile art 201 și urm cod procedură civilă.

Întrucât concluziile expertului topografic sunt în sensul celor expuse prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuată în prima judecare a cauzei, aceasta din urmă rămâne câștigată cauzei în condițiile impuse prin îndrumările date de instanța de recurs cu ocazia casării.

Această a doua expertiză efectuată în cauză este mult mai riguroasă, conținând mai multe argumente în sprijinul susținerilor expertului și concluzionează că terenul în discuție se află în sectorul 2c din subzona 2 PUZ Centrală.

în care expertul a înțeles să explice situarea în teren și în planul schițelor PUZ Centrală a terenul reclamantei, respectiv prin raportare exactă la vecinătăți, prin delimitarea aliniamentelor și prin materializarea acestor argumente într-un plan de situație este convingător în privința susținerilor sale.

Expertul observator al pârâtului nu a înțeles să argumenteze opinia sa potrivit cu care din punct de vedere urbanistic, terenul se încadrează în sectorul 2d decât prin simpla referire la amplasarea terenului raportat la punctele cardinale S, E și V, fără alte detalii.

Analizând planurile existente la dosar, atât cele ale PUZ centrală cât și cele de situație depuse, unele emanând de la pârât sau fiind certificate de către acesta, se constată că expertul topo a argumentat în mod convingător susținerea sa referitoare la încadrarea terenului în sectorul 2c, toate argumentele aduse sub formă de apărare, de către pârât nefiind în măsură să înlăture rațiunile acestui expert.

Pârâtul a expus părerea unor specialiști în domeniu, prezentată anterior, în contextul expunerii conținutului coraportului de expertiză întocmit de ing, în sensul că nu este o eroare e delimitare a sectoarelor 2c și 2d, rezolvarea la limita sectoarelor fiind flexibilă, terenul putând trece de la un sector la altul, dar numai cu respectarea indicatorilor specifici din PUZ centrală pentru sectorul în care este stabilit amplasamentul prin regimul juridic al certificatului de urbanism.

Această opinie nu posibilitatea încadrării terenului în sectorul 2c și, totodată, evidențiază importanța încadrării terenului din perspectiva indicatorilor specifici din PUZ centrală ce urmează a fi stabiliți de autoritatea competentă.

Și acest aspect conduce la concluzia admisibilității acestei solicitări a reclamantei de a se stabili încadrarea corectă în PUZ centrală a terenului său.

În consecință, analiza tuturor probelor dosarului conduc la concluzia că argumentele și concluziile expertului topo sunt conforme cu realitatea, instanța urmând a face referire la acestea ca dovedite.

Se poate observa că acest expert nu a făcut vorbire despre indicatorii tehnici ai zonei, fiind vorba despre competența instituției emitente într-o atare situație de contradicții între documentațiile de urbanism.

Expertiza tehnică judiciară efectuată în prima judecare a fondului nu va fi avută în vedere sub aspectul răspunsului la obiectivul II formulat de pârât, neexistând nicio motivare a stabilirii în această manieră a Procentului de Ocupare a, iar acest aspect nefăcând obiectul analizei instanței.

- calificarea sau nu drept "spațiu " a terenului reclamantei.

Se impune a fi sintetizate, din această perspectivă, argumentele pro și contra aduse de părți și expuse, de altfel în diferite contexte, cu ocazia prezentării probelor administrate în prezenta cauză, cu atât mai mult cu cât situația calificării drept spațiu al terenului reclamantei a fost impusă prin decizia de casare.

Argumente expuse în vederea dovedirii calității de "spațiu " a terenului reclamantei:

- expertul observator a făcut vorbire în coraportul de expertiză despre un o altă expertiză întocmită într-un dosar civil în care se arăta, cu referire la același teren, în anul 2000, că are categoria de folosință "" și că terenul a fost amenajat ca spațiu, așa cum se poate observa și în prezent, pe el aflându-se plantați și pomi ornamentali;

- același expert, în înscrisul intitulat "completare la coraportul de expertiză tehnică", a susținut că, potrivit 19, terenul în discuție se află în zona, iar conform Regulamentului Local de Urbanism, punctul 4.7.1 este parc orășenesc istoric ( ), că terenul proprietatea reclamantei face parte din parcul central al municipiului, numit "", acest parc, inclusiv proprietatea reclamantei, fiind amenajat cu mai mult de 15-20 de ani în urmă, că amenajarea parcului constă în plantarea cu iarbă-gazon, plantarea cu arbori ornamentali, alee de promenadă, scări de acces, scări de acces din str - -, ziduri de consolidare din piatră de calcar, pavaje din gresie, ceas stradal de dimensiune mare, stâlpi de iluminat tip candelabru, mici terase de vară, bănci de odihnă, etc și că niciuna dintre aceste amenajări nu au fost făcute de reclamantă, ele fiind realizate exclusiv de Primăria Mun - V;

- în cuprinsul adresei purtând nr 11/9.02.2009 emisă la solicitarea Primăriei Mun - V de către elaboratorii documentației de urbanism PUZ Centrală ( arhitecți și ) specialiști cu drept de semnătură în Registrul din România, prin care s-a răspuns întrebărilor primăriei, s-a arătat că terenul în discuție este spațiu amenajat conform planului de urbanism aprobat anterior datei întocmirii PUZ Centrală;

- printr-o adresă emisă la 02.08.2001 de Primăria Mun - V către Prefectura - V, cu ocazia demersurilor legale efectuate de Comisia de aplicare a Legii nr 18/1991, s-a precizat că terenul situat pe- din - V, este amenajat ca parc, fiind inclus în Lista cuprinzând bunurile ce aparțin domeniului public al municipiului - V;

- înscris emanat de la Primăria Mun - V, nedatat, intitulat "Evidența spațiilor verzi din intravilanul Municipiului - V" și în cuprinsul căruia nu este prevăzut terenul în discuție, ci cel, identificat și cu ajutorul unei schițe;

- planșe foto ce ilustrează terenul în discuție pe care sunt plantați arbori și gazon.

Argumente expuse în vederea dovedirii neîncadrării terenului reclamantei în categoria "spațiu ":

- în certificatul de urbanism emis în vederea înstrăinării imobilului nu se face vorbire despre această calificare;

- prin certificatul de urbanism emis reclamantei nu se face vorbire de vreun motiv al imposibilității realizării obiectivului de investiții datorată unei astfel de incompatibilități, respectiv interzicerea prin lege ( art 71 din OUG nr 195/2005 aprobată prin legea nr 265/2006 ) a schimbării destinației terenului, potrivit obligației impuse de art 31 al 8 din Ordinul ne 1430/2005;

- terenul în cauză a fost atribuit primului proprietar prin Ordin al Prefectului, iar apoi, în contractul de vânzare-cumpărare este intitulat "teren curți construcții";

- potrivit înscrisului existent la fila 22 dos nr - Tr Bv, ce conține fișa de bilanț teritorial subzona 2 din PUZ Centrală - situația existentă la momentul întocmirii, în sectorul 2d ocuparea cu spații verzi stradale este de 0, 03, iar în sectorul 2c de 0, 00, iar situația propusă conține aceleași cifre;

- potrivit raportului de expertiză topografică, în niciun document oficial pus la dispoziție de către părți sau depus la dosarul cauzei, nu se face referire la alocarea terenului în cauză ca spațiu. În extrasul de carte funciară, în partea A, este stipulat numai "teren intravilan situat în mun - V, în suprafață de 280, 05 mp". Terenul din vecinătatea sudică, care a fost concesionat de către - SRL, este teren construibil, întrucât firma concesionară a construit un complex comercial.

Toate aceste înscrisuri existente la dosar dau relevanță și susținere opiniei expertului care a întocmit expertiza topografică, întrucât în cauză nu există dovezi ale încadrării respectivului teren în această categorie, faptul că este plantat cu gazon și pomi neputând conduce la schimbarea destinației terenului în cea de "spațiu ".

Susținerea potrivit cu care terenul face parte din zona de parcuri orășenești nu poate fi primită, planșa 19 din nerelevând acest aspect raportat la situarea terenului, dar și la vecinătățile acestuia.

Nu poate fi primită susținerea potrivit cu care terenul ar fi avut cândva o asemenea destinație, în măsura în care aceasta nu a fost dovedită, iar documentațiile ulterioare de urbanism nu o prevăd. De asemenea, nici evidențele depuse de primărie nu conțin acest teren, nici un document oficial emanat de la autoritatea publică locală nefăcând dovada în acest sens.

Cu atât mai mult, acest teren a fost atribuit conform Legii nr 18/1991, prin ordin al prefectului și a fost înstrăinat în vederea edificării unei construcții, iar în măsura în care această calitate nu a fost opusă reclamantei la emiterea certificatului de urbanism în considerarea scopului urmărit, denotă din partea autorității emitente o simplă descriere a terenului ca având aspect de spațiu și nicidecum o încadrare în zonele de spațiu ale orașului, ce poartă interdicția de schimbare a destinației.

Este corectă și interpretarea dată de recurenta reclamantă dispozițiilor art 71 din OUG nr 195/2005 privind protecția mediului în sensul că interdicția de schimbare a destinației terenurilor se referă la terenurile aflate în administrarea unităților administrativ teritoriale sau care figurează cu titlu de spațiu în documentațiile de urbanism, o altă interpretare conducând la încălcarea dreptului de proprietate. De altfel chiar expertiza întocmită într-un alt dosar în anul 2000 de expertul, despre care face vorbire pârâtul, descrie, la momentul efectuării sale, starea deplorabilă în care se afla respectivul teren cu recomandarea ca terenul să fie atribuit tocmai pentru înlăturarea unor serii de gunoaie și obiceiuri ale cetățenilor.

De altfel, la momentul emiterii certificatului de urbanism dispozițiile aceluiași text de lege erau următoarele: "Schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi prevăzute în planurile urbanistice este interzisă".

Întrucât legea civilă nu retroactivează, iar reclamanta trebuie să se bucure de drepturile conferite de lege la momentul solicitării și, respectiv emiterii certificatului de urbanism, pentru a putea să i se opună interdicția de schimbare a destinației terenului, în mod logic, trebuie ca autoritatea publică locală să facă dovada unei asemenea calificări a terenului și anume prevederea în planurile urbanistice a amenajării respectivului teren ca spațiu.

Ca urmare, sub acest aspect, motivul de recurs III formulat de reclamantă este întemeiat, urmând ca hotărârea atacată să fie cenzurată.

Întrucât în cauză nu s-a făcut dovada amenajării terenului ca spațiu și prevederii în acest sens în planurile urbanistice, primul motiv de recurs al pârâtului a rămas fără obiect.

Ca urmare, este evident faptul că certificatul de urbanism atacat conține cel puțin două greșeli, din perspectiva investirii instanței prin acțiunea introductivă, și anume sub aspectul modului de încadrare în PUZ Centrală a Mun - V și a calificării terenului drept amenajat ca "spațiu ".

Prin motivul IV de recurs, pârâtul a invocat faptul că în cauză nu este îndeplinită condiția prevăzută de art 1 și urm din Legea nr 554/2004 privind vătămarea unei persoane într-un drept al său sau într-un interes legitim întrucât valabilitatea certificatului de urbanism atacat a încetat la un an de la emiterea lui, respectiv la 27.06.2007, prin certificatul de urbanism s-a stabilit același regim economic și tehnic ca cel din sectorul 2c, iar reclamanta nu a solicitat emiterea unei autorizații de construire întrucât nu a dorit să construiască în regimul de înălțime stabilit prin certificatul de urbanism.

Niciuna dintre aceste susțineri nu poate fi primită întrucât, astfel cum s-a arătat anterior, încadrarea terenului într-un sector maximal construit ar fi atras riscul refuzului emiterii unei autorizații de construire, certificatul de urbanism fiind doar un act de informare și neputând sta la baza autorizării edificării unei construcții, iar interesul reclamantei era de a beneficia de un certificat de urbanism fără vicii și care să-i creeze certitudinea și condițiile unei investiții.

Situația amplasării terenului în documentațiile de urbanism nu este certă nici la acest moment, autoritatea emitentă fiind în mod corect obligată să emită un certificat de urbanism cu încadrarea terenului în sector 2c din subzona 2 PUZ Centrală.

Este adevărat că valabilitatea certificatului de urbanism ataca este de 12 luni, însă a considera că la momentul expirării acestui termen, supunerea la controlul de legalitate al instanței asigurat de lege, ar rămâne fără obiect, ar însemna o încălcare a accesului liber la justiție.

Potrivit dispozițiilor Legii nr 554/2004, reclamanta avea posibilitatea atacării în termenul legal al acestui act administrativ, interesul acesteia existând la momentul formulării acțiunii precum și pe parcursul soluționării cauzei.

Întrucât certificatul de urbanism are o serie de vicii ce pot conduce la încălcarea drepturilor reclamantei, trebuie să fie asigurat dreptul beneficiarului de a cunoaște elementele care caracterizează regimul juridic, economic și tehnic al unui imobil, stabilite prin evidențele existente și documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului.

O altă interpretare ar conduce la încălcarea dreptului persoanei care se consideră vătămată într-un drept al său de a obliga autoritatea competentă să emită un act cu respectarea dispozițiilor legale.

Solicitarea unei autorizații de construire ar fi dat posibilitatea autorității publice locale să opună valabilitatea unui certificat de urbanism neatacat în justiție, iar realizarea unui asemenea demers legal, constând în solicitarea unei astfel de autorizări stă la latitudinea persoanei vătămate și nu este o condiție a justificării interesului.

Argumentele avute în vedere de instanța de fond la respingerea excepției lipsei de obiect sunt întemeiate și vin în susținerea netemeiniciei acestui motiv de recurs.

Referitor la motivul V de recurs al pârâtului, se constată că dispozițiile legale invocate de acesta reglementează modalitatea obișnuită, curentă de obținere a unui certificat de urbanism, și nu contravin Legii contenciosului administrativ care reglementează controlul de legalitate al actelor administrative, printre care se numără și certificatele de urbanism.

Potrivit art 8 din Legea nr 554/2004, persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, poate sesiza instanța pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și eventual, reparații pentru daune morale.

Anterior, în procedura prealabilă, reclamanta a solicitat autorității emitente revocarea actului și emiterea unui nou certificat de urbanism, iar față de refuzul acesteia, s-a adresat instanței în vederea anulării actului și obligării pârâtului la emiterea unui nou certificat de urbanism.

Ca urmare, existența unei proceduri legale de obținere a certificatului de urbanism nu exclude dreptul instanței ca, în urma controlului de legalitate a unui asemenea act, să oblige, la solicitarea persoanei vătămate, la emiterea unui nou certificat cu respectarea dispozițiilor legale.

În consecință, nici acest motiv de recurs nu poate fi primit.

Pe de altă parte însă, motivul de recurs invocat de ambii recurenți, vizând anularea doar în parte a certificatului de urbanism ( motivul I reclamantă și motivul II pârât ) este întemeiat întrucât, pe de o parte, reclamanta a solicitat anularea în tot a acestuia, iar pe de altă parte, anularea în parte conduce la emiterea unui nou certificat de urbanism parțial, care nu se poate completa cu cel anterior a cărui valabilitate din perspectivă utilizării în fața autorităților publice, a expirat.

Ca urmare, dincolo de susținerile părților la care s-a răspuns anterior, pentru considerente de ordin practic și, totodată, pentru a asigura reclamantei posibilitatea folosirii certificatului de urbanism în aceleași scopuri și condiții ca la data emiterii celui atacat, se impune anularea în întregime a actului administrativ contestat.

De asemenea, întrucât instanța de fond a stabilit în mod corect că terenul este amplasat în sectorul 2c, subzona 2 din PUZ Centrală al Mun - V, autoritatea publică locală are obligația de a da emite un nou certificat de urbanism în considerarea acestei încadrări, ocazie cu care va da o rezolvare și situației generate de necorelarea documentațiilor de urbanism, în sensul stabilirii regimurilor prevăzute de lege și, implicit a coeficienților urbanistici cu un rol foarte important la autorizarea executării unei construcții. Instanța a constatat că autoritatea emitentă nu a înțeles să stabilească în mod exact, potrivit dispozițiilor legale, sub aspectul regimului tehnic, indicatorii de specialitate, urmând să se conformeze pe această cale. De altfel, aceasta este și solicitarea reclamantei exprimată în motivul de recurs nr 1, urmând a fi avut în vedere modul de cenzurare al expertizelor tehnice efectuate în cauză.

Aceste motive de recurs fiind întemeiate, urmează ca hotărârea primei instanțe să fie modificată din acest punct de vedere.

Motivul II de recurs al reclamantei vizează neacordarea despăgubirilor civile și presupune analiza mai multor aspecte invocate.

Astfel, recurenta a invocat încălcarea de către instanța investită cu a doua rejudecare a fondului, a principiului neagravării în propria cale de atac.

Faptul că instanța de recurs, în îndrumările date prin decizia de casare, a statuat că, în măsura în care nu survin modificări determinate de rezultatul expertizei topografice și de efectele acesteia asupra celorlalte expertize deja efectuate, aceste expertize rămân câștigate cauzei, nu conduce la concluzia că această instanță a impus ca odată câștigate cauzei, respectivele expertize să fie avute în vedere strict în favoarea reclamantei, ci că nu pot fi înlăturate ca probe de la dosar.

Cu ocazia soluționării cauzei în recurs după prima judecare în fond a cauzei, nu s-a supus analizei cererea reclamantei vizând despăgubirile civile. O altă interpretare ar conduce la imposibilitatea analizării în recurs a criticilor aduse de pârât modul de soluționare a acestui petit.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că prin expertiza topografică efectuată în cauză, coroborată cu alte înscrisuri existente la dosar, s-a ajuns la concluzia unei necorelări între documentațiile de urbanism în vigoare la momentul emiterii certificatului de urbanism, aspect ce face ca, în privința coeficienților urbanistici, concluziile primului raport de expertiză tehnică să fie înlăturate pentru considerentele anterior expuse.

Noua expertiză topografică a oferit o nouă perspectivă în analizarea situației regimurilor aplicabile terenului reclamantei, perspectivă care are efecte și asupra capătului de cerere ce vizează acordarea despăgubirilor civile, aspect neanalizat de prima instanță de recurs.

Pornind de la primul certificat de urbanism emis cu privire la teren vânzătorului, coeficienții urbanistici menționați în cuprinsul acestuia nu ofereau posibilitatea realizării investiției pe care reclamanta intenționa să o realizeze, aceasta din perspectiva suprafeței de teren ocupată de construcție la sol, precum și a celei desfășurate, astfel cum s-a prezentat anterior.

Cea de a doua expertiză efectuată în cauză, și anume cea topografică, și mai precis suplimentul la aceasta, oferă o imagine de ansamblu a documentațiilor de urbanism în vigoare și la necorelarea acestora și, implicit, oferă explicații cu privire la modul combinat în care au fost stabiliți POT-ul și -ul în primul certificat de urbanism și felul de prezentare a acestora în cel atacat, respectiv atât din PUZ cât și din.

Ca urmare, modul de calcul stabilit de expertiza judiciară contabilă nu se mai poate corobora cu susținerile reclamantei referitoare la condițiile tehnice în care putea fi edificată construcția.

Susținerea reclamantei a fost în sensul că a cumpărat terenul și a dorit realizarea investiției în considerarea regimurilor oferite de certificatul de urbanism emis vânzătorului, astfel că, în lipsa unor probe prin care să dovedească faptul că ar fi procedat la realizarea investiției și în condițiile stabilite de primul certificat, având în vedere că, astfel cum s-a arătat anterior, modificările din perspectiva coeficienților urbanistici nu ar fi putut conduce, la edificarea unei construcții cu o suprafață la sol și/sau desfășurată mai mare, susținerile sale referitoare la producerea unei pagube nu pot fi primite.

Lipsa diligenței reclamantei în consultarea unui specialist care să-i aducă la cunoștință rezultatul îndeplinirii cumulative a coeficienților urbanistici impuși prin certificatul de urbanism emis vânzătorului, în sensul că suprafața desfășurată a construcției ce ar fi putut fi edificată era de aproximativ un sfert din cea indicată în modul de calcul al despăgubirilor civile, aspect adus la cunoștință prin răspunsul la plângerea prealabilă, nu poate fi imputată pârâtului.

Situația juridică neclară a documentațiilor de urbanism aplicabile, dovedită și de părerile diferite ale unor specialiști în domeniu, exprimate în înscrisurile existente la dosar, nu este consecința activității emitentului actului, căruia nu-îi poate fi imputată decât emiterea actului fără respectarea dispozițiilor art 32 din Legea nr 530/2001 și art 28 al2 din Ordinul nr 1430/2005, ambele în forma în vigoare la data emiterii actului administrativ contestat.

Totodată, trebuie avute în vedere și dispozițiile art 6 al 3 din Legea nr 50/1991 ( forma în vigoare la momentul emiterii certificatului de urbanism ) potrivit cu care "certificatul de urbanism se semnează de către președintele consiliului județean sau de primar, după caz, de secretar și de arhitectul-șef sau de către persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului din aparatul propriu al autorității administrației publice emitente, responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor, potrivit atribuțiilor stabilite conform legii".

Ca urmare, deși considerentele avute în vedere de instanța de fond la respingerea acestui capăt de cerere, nu sunt întemeiate, pentru rațiunile expuse anterior, în mod corect s-a dispus în acest sens.

Toate aceste considerente privesc atât despăgubirile civile solicitate pentru paguba pretinsă a fi fost produsă ca urmare a imposibilității efectuării investiției precum și pentru refuzul revocării actului administrativ atacat, întrucât revocarea ambele au produs aceleași consecințe juridice.

Ca urmare, nici acest motiv de recurs formulat de recurenta reclamantă nu poate fi primit, nefiind întemeiat.

În considerarea celor expuse mai sus, Curtea constată că hotărârea atacată se impune a fi modificată sub aspectul greșitei anulări în parte a certificatului de urbanism atacat, al impunerii cu ocazia obligării la emiterea unui nou certificat de urbanism la un modul de corelare a documentațiilor de urbanism sub aspectul regimului economic, incluzând și calificarea de "spațiu " a terenului.

În consecință, Curtea, în baza art 312 al 2 cod procedură civilă și art 20 al 3 din Legea nr 554/2004, va admite în parte recursurile formulate de reclamanta - - -. și de pârâtul Primarul Municipiului -. V și va modifica în parte sentința civilă atacată, în sensul că va anula integral certificatul de urbanism nr 1349/27.06.2006 emis de pârâtul Primarul Municipiului -. V și va obliga pârâtul Primarul Municipiului -. V la emiterea unui nou certificat de urbanism conform cererii înregistrate de reclamanta - - -. V la Primăria municipiului -. V sub nr 18713/13.06.2006 prin care se va stabili un regim economic și tehnic al unui imobil situat în PUZ Centrală-subzona 2 sector 2c fără calificarea terenului în cadrul regimului juridic ca fiind "spații verzi".

Va menține restul dispozițiilor sentinței civile atacate.

Sub aspectul cheltuielilor de judecată, raportat la modul de soluționare a celor două recursuri și față de dispozițiile art 274 cod procedură civilă, va acorda recurentei reclamante suma de 10.000 lei cu titlu de cheltuieli parțiale avansate în recurs și va respinge restul cheltuielilor de judecată solicitate în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite în parte recursurile formulate de reclamanta - - -. și de pârâtul Primarul Municipiului -. V împotriva sentinței civile nr 403/CA/09.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov -Secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr -, pe care o modifică în parte, în sensul că,

Anulează integral certificatul de urbanism nr 1349/27.06.2006 emis de pârâtul Primarul Municipiului -.

Obligă pârâtul Primarul Municipiului -. V la emiterea unui nou certificat de urbanism conform cererii înregistrate de reclamanta - - -. V la Primăria municipiului -. V sub nr 18713/13.06.2006 prin care se va stabili un regim economic și tehnic al unui imobil situat în PUZ Centrală-subzona 2 sector 2c fără calificarea terenului în cadrul regimului juridic ca fiind "spații verzi".

Menține restul dispozițiilor sentinței civile atacate.

Obligă recurentul pârât Primarul Municipiului -. V la plata către recurenta reclamantă - - -. Vas umei de 10.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale și respinge restul cheltuielilor de judecată solicitate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 17.11.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red. -15.01.2010

Dact. T- 18.01.2010

Jud fond- M

Președinte:Clara Elena Ciapă
Judecători:Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche Lorența

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 784/2009. Curtea de Apel Brasov Anulare act administrativ fiscal. Decizia 783/2009. Curtea de Apel Brasov Obligare emitere act administrativ. Decizia 786/2009. Curtea de Apel Brasov