Obligare emitere act administrativ. Decizia 786/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.786/R/2009 Dosar nr-
Ședința publică din data de 17 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă
JUDECĂTORI: Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche Lorența
-
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta - SRL sentinței civile nr. 691/CA/24.06.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect obligare emitere act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 27 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 3 noiembrie 2009 și apoi din lipsă de timp pentru data de 10 noiembrie 2009 și apoi pentru 17 noiembrie2009.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.691/CA/24 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantă - " " SRL în contradictoriu cu pârâții rimăria p. unicipiului B prin rimar p. și rimarul p. unicipiului
S-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantă - " " SRL, contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului B în dosarul conex nr-.
S-a admis cererea de intervenție în interesul pârâților formulată de intervenientele -, și.
Reclamanta a fost obligată să plătească intervenienților suma de 3500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele considerente:
În ce privește pretenția reclamantei ca intimatul Primarul Municipiului B să-i elibereze autorizație provizorie de construire, respectiv autorizație de schimbare de destinație din spațiu de locuit în spațiu comercial, instanța apreciază ca fiind neîntemeiată în raport de prevederile art. 7 alin.11 din Legea nr. 50/1991 republicată care prevăd că: " în condițiile prezentei legii nu se emit autorizații provizorii".
Relativ la acțiunea din dosarul conex, instanța de fond constatat în fapt că prin certificatul de urbanism nr. 4526/29 octombrie 2008 eliberat de intimat societății reclamante se înserează cerința, pentru obținerea autorizației de construire, de prezenta acord notarial, în mod obligatoriu cu specificarea că sunt unici proprietari, în caz contrar specificându-se cuantumul din părțile de uz comun pe care le dețin în proprietate, al proprietarilor imobilelor învecinare (stânga, dreapta, spate) pentru schimbare destinației și pentru amenajare terasă sezonieră.
Reclamanta a susținut inițial că prin sentințele civile nr.701/C/10 martie 2008 și nr. 1956/C/15 septembrie 2009 ale Tribunalului Brașovs -au admis acțiunile reclamantei - " " SRL și au fost obligate pârâtele - și să-și dea acordul notarial în vederea obținerii autorizației de construire pentru schimbarea destinației imobilului, însă prin Deciziile nr. 108/AP/2008 și nr. 3/Ap/2009 ale Curții de APEL BRAȘOVs -au admis apelurile declarate de pârâtele - și și s-au schimbat hotărârile în sensul respingerii acțiunilor formulate de reclamanta - " " SRL.
Ulterior reclamanta a susținut în considerentele acțiunii conexe că este nelegală cerința stabilită prin certificatul de urbanism nr. 4526/2008 a condiției acordului notarial al imobilelor învecinate, însă nu a atacat în contencios administrativ certificatul de urbanism sus identificat.
Prin adresa nr.573 c 49935/07/4 ianuarie 2008 emisă de Direcția Arhitect ( fila 16 din dosar) s-a comunicat - " " SRL că își menține punctul de vedere în ce privește necesitatea prezentării acordului notarial, în mod obligatoriu cu specificarea cuantumului din părțile de uz comuni pe care le de3țin în proprietate al tuturor coproprietarilor imobilului din- și al proprietarilor imobilului din-.
În aceste condiții, s-a stabilit în sarcina societății reclamante obligația depunerii acordului notarial al vecinilor de la nr. 26 și 22, intervenienților și -.
Reclamanta a susținut că nu este necesar acest acord în contextul în care prin acțiune a renunțat la amenajarea terasei sezoniere.
În drept, potrivit art. 2.5.6 din anexa 1 din Legea nr.50/1991, " Acordul vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare exprimat în formă autentică, pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate și numai dacă sunt necesar măsurii de intervenție pentru partajarea acestora, pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente precum și în cazul amplasării de construcții cu altă destinație de cât cea a clădirilor învecinate".
Pe cale de consecință, pentru obținerea autorizației de construire având ca obiect schimbare destinație din locuință în restaurant este necesar acordul notarial al intervenienților având în vedere că imobilele intervenienților sunt case de locuit.
Chiar dacă în vederea schimbării destinației imobilului reclamantei în restaurant nu ar fi necesare lucrări de construire ce ar afecta structura de rezistență și caracteristicile sau aspectul arhitectural al clădirii, simpla schimbare de destinație în restaurant a imobilului reclamantei necesită în mod obligatoriu acordul notarial solicitat.
Refuzul intimatul Primarul Municipiului B de a elibera autorizație de construire pentru schimbarea destinație spațiu societății reclamante este justificat.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, văzând prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004 instanța de fond a respins acțiunea și a admis cererile de intervenție accesorii potrivit dispozitivului.
Văzând prevederile art. 274 alin.1 Cod procedură civilă, cupla procesuală aparține reclamantei care a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către interveniente.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamanta - Serv SRL solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii formulate în dosarul conexat nr- și respingerii cererii de intervenție accesorie formulată de interveneintele - și.
În motivare recurenta a arătat că respingerea acțiunii conexate este rezultatul interpretării eronate a textului art. 2.5.6 din anexa 1 la Legea nr. 50/1991.
Recurenta a susținut că în mod eronat instanța de fond a concluzionat că schimbarea de destinație a imobilului reclamantei în restaurant necesită în mod obligatoriu acordul notarial solicitat.
Recurenta a precizat că legiuitorul a apreciat că schimbarea de destinație a unui imobil trebuie autorizată, însă aceasta nu implică un acord notarial al vecinilor decât în situația în care schimbarea de destinație implică lucrări constructive.
Recurenta a mai arătat că schimbarea de destinație poate presupune o serie de lucrări care nu trebuie autorizate, cum sunt cele prevăzute de art. 11 din Legea nr. 50/1991.
Recurenta a susținut că, în cazul său,schimbarea destinației imobilului a presupus doar lucrări de înlocuire a gresiei, faianței, a ușilor, zugrăveli și vopsire, iar nu modificarea structurii de rezistență, a caracteristicilor inițiale ale construcției sau aspectul arhitectural al acesteia.
Intimații Primăria Municipiului B și Primarul Municipiului B au depus la dosar întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Aceștia au susținut că în mod corect instanța de fond a apreciat refuzul pârâtului Primarul Municipiului B de a elibera autorizația de construire pentru schimbarea de destinație din spațiu de locuit în spațiu comercial este justificat.
Intimații au arătat că recurentei reclamante i s-a eliberat Certificatul de Urbanism nr. 4526/29.10.2008 prin care i s-au adus la cunoștință elementele privind regimul juridic, economic și tehnic al imobilului situat în B,- având în vedere solicitarea acesteia și anume, aceea de a schimba destinația imobilului din locuința în restaurant și amenajare terasă sezonieră.
Așa cum reiese și din cuprinsul Certificatului de Urbanism nr. 4526, la pct. 3 - Regimul tehnic, recurentei - reclamante i s-au stabilit anumite condiții pe care trebuie să le îndeplinească cumulativ în vederea obținerii ulterioare a autorizației de construire. Astfel, printre altele, s-a stabilit că aceasta să prezinte acordul notarial, în mod obligatoriu cu specificarea ca sunt unici proprietari, în caz contrar specificându-se cuantumul din părțile de uz comun pe care le dețin în proprietate, al proprietarilor imobilelor învecinate (stânga, dreapta, spate) pentru schimbare de destinație și pentru amenajare terasă sezonieră.
Susținerea recurentei - reclamante potrivit căreia nu este necesar acordul notarial al vecinilor întrucât schimbarea de destinație nu presupune lucrări constructive pentru care este necesara eliberarea autorizației de construire, nu poate fi primită.
Lucrările executate de recurenta - reclamantă sunt lucrări pentru care este necesară autorizație de construire așa cum prevede și art. 3 lit. a din Legea nr. 50/1991.
Recurenta - reclamanta susține că schimbarea de destinație a presupus doar lucrări simple ce au constat în faianțari, înlocuiri de uși în goluri existente, gresie, zugrăveli, lucrări prevăzute de art. 11 din Legea nr. 50/1991. Prin această susținere recurenta - reclamanta
încearcă să inducă instanța în eroare.
Intimații au susținut că recurenta a efectuat lucrări pentru care era necesară obținerea autorizației de construire, acesta fiind sancționată de inspectorii din cadrul Direcției Arhitect - Serviciul Autorizări și Discipline în Construcții pentru nerespectarea prevederilor art. 26 alin. 1 lit. b din Legea nr. 50/1991, ncheind procesul - verbal de contravenție nr. -/21.03.2008 prin care s-a reținut în sarcina societății fapta de a executa fără autorizație de construire lucrări de construire și anume schimbare de destinație din locuința în restaurant și modificări interioare, iar ca măsura complementara s-a dispus sistarea imediată a lucrărilor și intrarea în legalitate.
Împotriva procesului - verbal seria A nr. -/21.03.2008, Serv a formulat plângere pe care instanța de judecată, prin Sentința Civila nr. 6777/30.06.2008 pronunțata în dosar nr- al Judecătoriei Brașova respins-o menținând dispozițiile procesului - verbal, iar prin Decizia Civila nr. 1177/RC/12.12.2008, instanța a respins recursul declarat de Serv împotriva Sentinței Civile nr. 6777/30.06.2008.
Astfel, condiția stabilită în certificatul de urbanism cu privire la acordul notarial al vecinilor nu este nelegală. In acest sens, instanța de fond în mod corect a apreciat ca este necesar acordul notarial al intervenientelor având în vedere ca imobilele acestora sunt case de locuit.
De asemenea, învederează că a fost emisă dispoziția nr. 483/26.01.2009 prin care Primarul Municipiului Bad ispus suspendarea activității pe perioada 01.02.2009 până la data intrării în legalitate, a restaurantului - crama "", aparținând Serv, cu punct de lucru situat în B,-.
Împotriva acestei dispoziții Serv a formulat cerere de suspendare întemeiată pe art. 14 (1) din Legea nr. 554/2004, cerere ce a fost respinsa prin Sentința Civila nr. 308/CA/17.03.2009 pronunțata în dosar nr-, iar prin Decizia nr. 432/R/CA/05.06.2009, instanța de fond a respins recursul declarat de Serv împotriva Sentinței Civile nr. 308/CA/17.03.2009.
Intimatele - și au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Acestea au precizat că susținerile recurentei nu sunt veridice și nici conforme cu dispozițiile legale.
Astfel, potrivit art. 3 lit. a din Legea nr.50/1991, autorizația de construire se eliberează pentru lucrări de construire, reconstruire, consolidate, modificare, extindere, schimbare de destinație sau de reparare a construcțiilor. "
Conform anexei 1 pct. 2,5,6 din Legea nr. 50/1991, se impune acordul vecinilor, exprimat în formă autentică pentru lucrări de construcții necesare in vederea schimbării de destinație.
Intimatele interveniente - și au arătat că au fost chemate în judecată pentru ca instanța să le oblige să își dea acordul în vederea modificării construcției pentru a schimba destinația. În urma administrării probe instanța de apel, Curtea de APEL BRAȘOV prin Decizia nr. 108/AP 72008 și Decizia nr. 3/Ap/2009, s-au admis apelurile, a fost respinsă cererea reclamantei de a fi obligate să își dea acordul.
În anul 2004, reclamanta - recurenta a achiziționat imobilul de pe- -, imobil care era descris în Cf. ca fiind " casă de locuit cu două camere, situata pe teren în suprafață de 478 mp. Menționează că frontul stradal al acestui imobil este de 15 ml. A probat faptul că imobilul recurentei nu este adecvat pentru desfășurarea unei activități de alimentație publică și că poluează toată zona.
Pentru a desfășura activitatea, recurenta a construit dintr-o casa cu două camere mai multe spații de deservire, respectiv: restaurant, cramă, bar, terasă de vară și terasă acoperită, modificând în esență imobilul achiziționat.
Locuințele intimatelor se află amplasate pe lateralele imobilului recurentei au ziduri comune, acoperiș comun, cerdac ce leagă construcțiile etc. adică părți comune care conduc la amplificarea zgomotului.
Recurenta a demarat activitatea de alimentație publică cu mult înainte de a solicita acordul și desfășoară activitate de alimentație publică și în prezent, cu petreceri zgomotoase, și reclame pe mijloacele mass media, fără să dispună de autorizație, în sfidarea legii și a bunelor moravuri.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, instanța de control judiciar constată că recursul promovat împotriva sentinței civile nr. 691/CA/24 iunie 2009, Tribunalului Brașov este nefondat.
Prin acțiunea ce face obiectul dosarului conexat nr-, reclamanta - Serv SRL a solicitat obligarea pârâtului Primarul Municipiului B să emită actul administrativ autorizație de construire având ca obiect schimbarea destinației din locuință în restaurant, fără amenajarea terasă sezonieră.
Această acțiune a fost în mod corect respinsă de instanța de fond cu motivarea că "pentru obținerea autorizației de construire având ca obiect schimbarea destinației din locuință în restaurant este necesar acordul notarial al intervenienților având în vedere că imobilele intervenienților sunt case de locuit". Astfel refuzul Primarului Municipiului B de a elibera această autorizația este justificat.
Susținerile recurentei - Serv SRL potrivit cărora pentru schimbarea destinației spațiului din locuință în restaurant nu este necesar acordul notarial al proprietarilor imobilelor învecinate pentru obținerea autorizației de construire sunt neîntemeiate.
Potrivit art. 3 lit. a din Legea nr. 50/1991republicată, "autorizația de construirea se eliberează pentru a) lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinație sau de reparare a construcțiilor de orice fel, precum și a instalațiilor aferente acestora, cu excepția celor prevăzute laart. 11;."
Recurenta a susținut că în cazul său la schimbarea de desființare efectuează doar lucrări din cele prevăzute de art. 11 din Legea nr. 50/1991, astfel că nu are nevoie de autorizație de construire.
Interpretând în mod logic dispozițiile art. 3 lit. a și art. 11 din Legea nr. 50/1991 rezultă fără putere de tăgadă că este necesară eliberarea autorizației de construire pentru schimbarea de destinație, deoarece exceptarea prevederilor de art. 11 vizează efectuarea de lucrări dintre cele enumerate în acest articol la un imobil a cărui destinație nu se schimbă. Cu alte cuvinte pentru înlocuirea ușilor, a gresiei, a faianței în casa de locuit nu este necesar acordul notarial al vecinilor. Însă în situația în care casa de locuit se transformă într-un restaurant acordul notarial al vecinilor, ca o condiție pentru eliberarea autorizației de construire, este necesar.
De altfel, în certificatul de urbanism eliberat recurentei s-a prevăzut condiția obținerii acordului notarial al coproprietarilor, în cazul în care aceștia există, precum și al vecinilor. Recurenta nu a contestat această condiție impusă și a promovat acțiuni în justiție împotriva celor două vecine, intervenientele - și, pentru a obține acordul acestora, acțiuni ce în apel, a fost respinse.
Mai mult recurenta a efectuat aceste lucrări de schimbarea destinației spațiului, a desfășurat activitate în acel spațiu fără a avea autorizație de construire.
Pentru aceste considerente va respinge recursul declarat de reclamanta - SRL împotriva sentinței civile nr. 691/CA/24 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-. va bbliga recurenta să plătească intervenientei - suma de 900 lei și intervenientei suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta - SRL cu sediul ales la cabinet avocat - B, B dul M -, nr. 8,. D,.1, județ B, împotriva sentinței civile nr. 691/CA/24 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-.
Obligă recurenta să plătească intervenientei - suma de 900 lei și intervenientei suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche Lorența
- - - - - -
Grefier,
Red. - 29.01.2010
Dact. - 3.02.2010/2 ex.
Jud fond- A
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche Lorența
