Anulare act administrativ . Decizia 853/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 853/CA/2008
Ședința publică de la 25 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iosif Morcan
JUDECĂTOR 2: Gabriela Costinaș
JUDECĂTOR 3: Ioan Cibu
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenții reclamanți și împotriva sentinței 231/CA/1.04.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă în instanță recurenții reclamanți, lipsind intimatul pârât.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că recursul este motivat; recurenții reclamanți au fost citați cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru, în cuantum de 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0,30 lei; intimatul pârât a formulat și depus la dosar, prin Serviciul Registratură al instanței, întâmpinare - în două exemplare.
Recurenții reclamanți depun la dosar chitanța justificativă privind plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, un set de planșe foto ale terenului de joacă, copia declarației de martor a numitului dată la 6.12.2006 și note scrise.
Se comunică recurenților reclamanți un exemplar din întâmpinarea formulată de intimatul pârât, aceștia învederând instanței că nu înțeleg să solicite acordarea unui nou termen de judecată pentru studiul întâmpinării, solicitând să se judece la acest termen.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurenții reclamanți arată că susțin motivele de recurs astfel cum au fost formulate, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii în contencios, respectiv anularea în totalitate a Hotărârii nr. 185/2007 emisă de Consiliul Local.
Recurenții reclamanți arată că terenul este la fel ca și anul trecut, nu s-au făcut nici un fel de amenajări și apreciază că prin materialul probator administrat s-a făcut dovada faptul că drepturile fundamentale ale cetățenilor care locuiesc în acea zonă sunt grav încălcate.
Cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial și taxa judiciară de timbru.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local anularea Hotărârii nr. 185/27 09 2007 și acordarea daunelor morale în suma de 50.000 lei. În subsidiar s-a solicitat obligarea pârâtului să monteze pe terenul în litigiu panouri de izolare fonică, cu plata unor daune-cominatorii pe zi de întârziere. În motivarea cererii se arată că pentru terenul aflat în vecinătatea casei reclamanților, consiliul a hotărât să fie afectat temporar unui loc de joaca pentru copii, dar că prin aceasta se aduce atingere dreptului de proprietate, dreptului la intimitate și se tulbură liniștea publică.
Secția de contencios administrativ a Tribunalului Sibiu prin sentința nr. 231/CA/2008 a respins acțiunea în contencios administrativ. Instanța a reținut prin considerentele expuse că hotărârea a fost adoptata de pârât cu respectarea atribuțiilor ce-i revin în calitate de autoritate publică deliberativă și potrivit art. 36 din 215/2001, iar adoptarea acestora nu aduce vreo vătămare reclamanților în sensul art. 1 din 554/2004. Se mai arată că între ternul în litigiu și proprietatea reclamanților este o distanță de 12, iar folosirea ca loc de joacă pentru copii înlătură posibilitatea de a fi folosit de persoane ce tulbură liniștea publică.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții solicitând modificarea hotărârii și admiterea acțiunii. Prin motivele de recurs se arată că în mod greșit instanța a reținut că terenul a fost amenajat ca loc de joacă pentru copii, deoarece nu există această amenajare, că datorită lipsei panourilor fonoizolante le este tulburată liniștea,că se produce zgomot datorită faptului că terenul nu este utilizat exclusiv ca loc de joacă. În drept s-au invocat prevederile art. 304 indice 1, 312 din Codul d e procedură civilă. Recursul este legal timbrat.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, deoarece hotărârea adăpată este legală, fiind emisă în calitatea pârâtului de administrator al domeniul public al orașului, iar amenajarea locului de joacă este necesar pentru copii.
Analizând sentința atacată sub aspectul recursului declarat, Curtea constată că acesta este fondat pentru următoarele considerente:
Prin hotărârea nr. 185/27 09 2007, Consiliul local a aprobat amenajarea temporară a unui loc de joacă pentru copii pe terenul ce constituie domeniul public al orașului, urmând ca sumele necesare pentru amenajare să fie aprobate prin hotărâre de consiliu, pe baza documentației întocmite.
Din procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit de instanța de fond reiese că terenul este amplasat la 12 de proprietatea reclamanților și că este format dintr-o peluză betonată și un trotuar de 2m. Constatarea a fost efectuată la data de 18 03 2008. Martorul audiat în cauză a declarat că în zonă este, că este afectată recolta reclamanților din cauza celor care folosesc locul de joacă, că se aduc injurii reclamanților și se aruncă cu pietre.
Constituția României recunoaște tuturor persoanelor dreptul la un mediu înconjurător sănătos. Astfel, prin art. 35 se stabilește că Statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic. Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. Persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și a ameliora mediul înconjurător.
Reclamanții nu se opun ca terenul din aproprierea casei lor să fie folosit ca loc de joacă, dar aceasta afectare a terenului trebuie să se realizeze în condiții civilizate. Dreptul mediului ca drept public ce privește interesul comunitarii, impune ca statul prin autoritățile sale să ia acele măsuri care sunt necesare pentru a asigura un mediu sănătos pentru comunitate. Curtea constată că reglementarea dreptului la un mediu sănătos ca drept fundamental exprimă tocmai preocuparea legiuitorului de a asigura exercitarea dreptului la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, obligație conținută de art. 35 din Constituție, pretins a fi încălcat. De altfel, <LLNK 12005 195180 301 0 46>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 constituie, prin obiectul său de reglementare, protecția mediului, cadrul general în această materie. Sub imperativul protejării mediului înconjurător și al asigurării acestui drept fundamental, persoanele fizice și juridice au anumite obligații stabilite prin lege, acesta fiind și sensul prevederilor art. 44 alin. (7) din Legea fundamentală, potrivit cărora "Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea unei bune vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului". Ca atare, se apreciază că prin omisiunea pârâtului de a amenaja corespunzător terenul ce constituie loc de joacă se creează disconfort reclamanților a căror proprietate se învecinează cu acest teren și se încalcă dreptul la un mediu sănătos, ca drept fundamental. Datorita faptului că pârâtul nu a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau în acest sens și hotărârea adoptată încalcă acest drept al reclamanților se impune desființarea ei, fiind adoptată cu nesocotirea obligațiilor ce revin fiecărei autorități potrivit Constituției și legilor speciale în privința respectării dreptului la mediu și a dreptului de proprietate, deoarece documentația ce a stat la baza adoptării actului nu se preocupa de respectarea acestor drepturi.
In consecință, în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 si art. 304 indice 1 din Codul d e procedură civilă, se va admite ca întemeiat recursul reclamanților, se va modifica în parte sentința atacată, se va admite în parte acțiunea în contencios administrativ și se va anula Hotărârea nr. 185/2007. Se va respinge cererea subsidiară ca fiind rămasă fără obiect. Se va respinge capătul de cerere privind acordarea daunelor morale, deoarece se consideră că prin anularea actului atacat s-a realizat repararea proporțională și echitabilă a prejudiciului moral încercat. Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței privind respingerea cererii de suspendare.
În temeiul art. 274 din Codul d e procedura civila, va fi obligat intimatul să plătească reclamanților suma de 404,3 lei cheltuieli de judecata la fond reprezentând timbrajul cererii si onorariul avocațial si suma de 2,15 lei cheltuieli de judecata in recurs reprezentând timbrajul cererii.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții și împotriva sentinței 231/CA/1.04.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu și în consecință:
Modifică în parte sentința atacată în sensul că admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local.
Anulează Hotărârea nr. 185/27 septembrie 2007. Respinge capătul de cerere privind acordarea daunelor morale și cererea subsidiară.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Obligă intimatul să plătească recurenților suma de 404,3 lei cheltuieli de judecată la fond și suma de 2,15 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2008.
Președinte, - - - semn. vicepreședintele Curții de Apel - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. / 2 ex. / 23.07.2008
Jud. fond,
Președinte:Iosif MorcanJudecători:Iosif Morcan, Gabriela Costinaș, Ioan Cibu
