Anulare act administrativ . Decizia 90/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 90
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 2: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 3: Laura Mariana
Grefier
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta G împotriva sentinței nr.2013 din 16 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta pârâtă G prin consilier juridic și intimata reclamantă - EXPLOATAREA MINERALE OLTENIA SRL prin avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, apreciindu-se dosarul în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă G arată că actele contestate au fost emise cu respectarea prevederilor legale în vigoare, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
Avocat pentru intimata reclamantă - EXPLOATAREA MINERALE OLTENIA SRL arată că la data efectuării inspecției fiscale se afla în vigoare licența de exploatare, nefiind notificați cu privire la redevența de 2% din valoarea producției miniere realizate.
Solicită respingerea recursului cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de fata, deliberand, retine urmatoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Gorj data de 23.09.2008, reclamanta - EXPLOATAREA MINERALE OLTENIA SRL a solicitat anularea deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de Inspecția fiscală din cadrul G nr. 554/20.05.2008 și a raportului de inspecție fiscală parțială nr. 2954 din 20.05.2008.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că începând cu data de 28.01.2008 la sediul său s-a desfășurat o activitate de inspecție fiscală în urma căreia a fost întocmit raportul contestat.
Reclamanta a considerat actele fiscale ca netemeinice și nelegale, întrucât acestea nu țin cont de prevederile art. IV din OUG nr. 10/2007 în care se prevede că momentul de la care se evidențiază în contabilitate un procent de 4 % pentru redevența minieră este dat de termenul de finalizare a renegocierii licențelor de concesiune care se stabilește prin ordin al conducătorului autorității competente și prin încheierea unui act adițional între autoritatea competentă și titular.
A considerat reclamanta că, atâta timp cât acest termen nu s-a împlinit, titularul licenței trebuie să înregistreze o redevență de 2 %.
Prin sentința nr. 2166 din data de 29 octombrie 2008 a fost respinsă contestația formulată de reclamanta - EXPLOATAREA MINERALE OLTENIA SRL, împotriva deciziei de impunere nr.554 din 20.05.2008 și a raportului de inspecție fiscală parțială nr. 2954 din 20.05.2008, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice
S-a reținut că, litigiul dedus judecății derivă din diferențele de interpretare a dispozițiilor art. I punctul 5 din nr.OUG 101/2007, care dispun în sensul că textul art. 45 alin 1 lit. din Legea minelor nr. 85/2003 prevede că redevența minieră cuvenită bugetului de stat se stabilește la încheierea licenței ori la eliberarea permisului de exploatare, la o cotă procentuală din valoarea producției miniere de 4 %.
S-a susținut că procentul de 4 % se aplică doar de la momentul renegocierii licenței și cum societatea a depus deja o cerere pentru emiterea unei noi licențe, iar în prezent nu s-a emis un nou ordin, nefiind imputabil reclamantei faptul că nu s-a renegociat încă.
S-a constatat că susținerile reclamantei nu sunt fondate, întrucât dispozițiile art. IV alin 1 din nr.OUG 101/2007obligă la renegocierea unei licențe aflată în vigoare în conformitate cu prevederile acestui act normativ.
La data intrării în vigoare a OUG nr. 101/2007, republicată în Monitorul Oficial nr. 684 din 08.10.2007, adică data de 08.10.2007, reclamanta desfășura activitate în baza licenței de exploatare nr. 3076/2002, fiindu-i pe deplin aplicabile dispozițiile art. IV alin 1 din OUG nr. 101/2007.
Dispozițiile art. I punctul 5 vizează eliberarea de noi licențe de exploatare, iar nu situația în care activitatea se desfășoară deja pe baza unei licențe de exploatare cu durata inițiator expirator.
Cum dispozițiile art. IV din OUG nr. 101/2007nu prevăd că pentru licențele deja existente se prorogă termenul de aplicare a procentului de 4 %, că, dimpotrivă devine obligatorie modificarea acestora conform dispozițiilor OUG nr. 101/2007.
De asemenea, potrivit art. 115 alin 5 din Constituția României, ordonanța de urgență intră în vigoare după publicarea ei în Monitorul Oficial.
Interpretarea dată textelor de lege de către reclamantă a fost considerată eronată, așa încât în mod corect intimata a emis documentele fiscale de impunere pentru diferența de redevență.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta - EXPLOATAREA MINERALE OLTENIA SRL, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului reclamanta a susținut că hotărârea pronunțată de instanța de fond a încălcat dispoz. art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.
Astfel, s-a susținut că instanța a reținut greșit că dispoz. art. IV din OUG nr. 101/2007, prin alin. 1 obligă la renegocierea unei licențe aflată în vigoare, în conformitate cu dispozițiile actului normativ arătat mai sus.
De asemenea, recurenta reclamantă a aratat că prin sentința recurată nu s-au avut în vedere dispozițiile stabilite de ordonanță în alin. 2 și 4 ale aceluiași articol, astfel încât s-a dat o interpretare eronată a dispozițiilor legale.
La dosarul cauzei s-au depus: aviz nr. 9/LS din 28.01.2008 emis de Agenția Națională pentru Resurse Minerale și jurisprudența ICCJ.
Prin decizia nr.2182 din 30.04.2009 Curtea de Apel Craiovaa admis recursul declarat de reclamanta - EXPLOATAREA MINERALE OLTENIA SRL, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
S-a retinut ca prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat anularea deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. 554 din 20.05.2008 și a raportului de inspecție fiscală parțială nr. 2954 din aceeași dată.
Prin sentința recurată, Tribunalul Gorja respins contestația fără să se pronunțe asupra actelor administrativ fiscale contestate prin cererea de chemare în judecată.
Nici în considerentele sentinței și nici în dispozitivul acesteia nu s-a făcut nici o mențiune referitoare la decizia de impunere contestată și nici la raportul de inspecție fiscală sau la inspecția fiscală parțială, acte administrativ fiscale emise la 20.05.2008, a căror anulare se solicită în cauză.
Din actele dosarului s-a reținut că s-au depus actele administrativ fiscale contestate, însă instanța nu s-a pronunțat asupra acestora, considerentele sentinței făcând referire succintă la referințele OUG nr. 101/2007, aplicabile în cauză.
Procedând astfel, instanța a pronunțat o sentință nelegală, fiind dată cu încălcarea dispozițiilor art. 304 pct. 6 și pct. 9 Cod pr. civilă, în cauză fiind aplicabile dispoz. art. 312 alin. 3 Cod pr. civilă, în sensul că instanța a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, fiind astfel necesară administrarea de probe în cauză.
Cauza a fost reînregistrată sub nr- cu termen de judecată la data de 08.07.2009 pentru când părțile au fost legal citate.
Cu această ocazie reclamanta a formulat o cerere de completare a motivelor contestației prin care a aratat că solicită anularea deciziei de impunere nr. 554/20.05.2008 și a raportului de inspecție fiscală nr. 2954 /20.05.2007.
A apreciat că actele fiscale emise de pârâtă sunt netemeinice și nelegale fiind date cu interpretarea greșită a dispozițiilor legale, respectiv nr.OUG 101/2007 pentru modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003 și a Legii petrolului nr. 238/2004.
Potrivit art. 1 pct.3 al. 2 din OUG nr. 101/2007 reclamanta a executat lucrări de exploatare geologică în perimetrul, județul G în cadrul licenței de exploatare nr. 3076/2002, obținând la finele explorării în baza art. 18 al. 2 lit. și art. 20 din Legea nr. 85/2003 și licența de exploatare nr. 5809 din 22.12.2004. Licența de exploatare a fost prelungită potrivit dispozițiilor legale aplicabile în materie.
A mai susținut reclamanta că prevederile licenței inițiale cu privire cuantumul redevenței au rămas nemodificate, nepurtându-se negocieri și cu privire la cota inițială a redevenței.
În primul ciclu procesual pârâta a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii întrucât organele de inspecție fiscală aui procedat corect la calcularea redevenței miniere folosind cota de 4%, rezultând obligație de plată suplimentară în sumă de 111.501 lei din care suma de 37.312 lei aferentă perioadei 12.10.2007 - 31.12.2007 și suma de 74.289 lei aferentă trim. 2008, precum și penalitățile de întârziere aferente.
Totodată, a susținut pârâta, reclamanta avea obligația de a renegocia condițiile în care a fost eliberată licența de exploatare nr. 3076/2002 conform OUG nr. 101/2007, inclusiv cotele procentuale de redevență minieră deoarece odată cu intrarea în vigoare a OUG 101/2007 noul procent de redevență minieră este de 4% din valoarea producției miniere.
Acțiunea a fost legal timbrată.
Prin sentinta nr. 2013 din 16 octombrie 2009, Tribunalul Gorj Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a admis actiunea si a anulat decizia de impunere nr. 554/20.05.2008 si raportul de inspectie fiscala nr. 2954/20.05.2008. a fost obligata parata la plata cheltuielilor de judecata catre reclamanta in cuanttum de 1.004 lei.
Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut ca prin decizia de impunere nr. 554 din 20.05.2008 care a avut la bază raportul de inspecție fiscală nr. 2954/20.05.2008 au reținut în sarcina reclamantei obligația de plată a sumei de 131.042 lei, din care 122.124 lei reprezentând redevența minieră pe perioada 12.10.2007 - 31.12.2007 și 8.917 lei penalități de întârziere, reținându-se că aceste sume reprezintă diferența de calcul a procentului de redevență de la 2 % la 4 %, deși cu începere de la 12.10.2007 potrivit OUG nr. 101/2007 procentul de redevență era de 4%.
În perioada supusă controlului, reclamanta a declarat o redevență minieră în sumă totală de 367.740 lei la o bază impozabilă în sumă totală de 18.387.050 lei iar organele de control au stabilit o valoare a redevenței miniere în sumă de 489.864 lei la o bază impozabilă în sumă de 18.918.286 lei.
Tribunalul a reținut că în cauză organele fiscale de control au dat o greșită interpretare dispozițiilor legale aplicabile în materie.
Astfel, potrivit art. 1 pct.2 din OUG nr. 101/2007 care modifică și completează Legea minelor nr. 85/2003 și Legea petrolului nr. 238/2004, art. 21 al. 2 al Legii nr. 85/2003: prevederile licențelor în vigoare rămân nemodificate pe toată durata inițială a acestora cu excepția cazurilor în care părțile convin modificarea sau completarea acestora.
S-a retinut că reclamanta a executat lucrări de exploatare geologică în perimetrul localității, județul G, conform licenței de exploatare nr. 3076/2002 iar la sfârșitul explorării reclamanta a obținut în conformitate cu disp. art. 18 al.2 lit. a și art. 20 din Legea nr. 85/2002 licența de exploatare nr. 5809/2004 semnată la 22.11.2004.
Prima licență de exploatare a fost prelungită la solicitarea reclamantei în condițiile art. 17 al. 2 din legea sus citată, iar prin actul adițional nr. 5 s-a stabilit ca aceasta să fie prelungită până la intrarea în vigoare a licenței de exploatare nr. 5809/2004.
A reținut tribunalul că prevederile licenței inițiale cu privire la cuantumul redevenței au rămas nemodificate, nepurtându-se renegocieri și cu privire la cota procentuală a redevenței. iar simplul fapt al intrării în vigoare a OUG nr. 101/2007 nu este de natură să conducă la majorarea automată a redevenței.
Dacă ar fi dorit să majoreze redevența în calitate de autoritate competentă, era obligată să notifice reclamanta având în vedere calitatea acesteia de titular a unei licențe de exploatare, cu privire la data renegocierii și cu privire la modificările ce se doresc a fi aduse potrivit art. 21 alin. 3 din Legea nr. 85/2003 modificată.
În cazul prelungirii duratei licenței de concesiune - administrare, autoritatea competentă va renegocia condițiile concesiunii - administrării conform legii citate prin încheierea de acte administrative semnate de aceasta și de titular. Modificarea sau completarea licențelor în vigoare se realizează prin acte adiționale semnate de autoritatea competentă și titular.
În prezenta speță, autoritatea competentă nu a demarat procedurile legale iar acest aspect nu poate fi imputat reclamantei.
Mai mult, ulterior inspecției fiscale, autoritatea competentă a emis avizul nr.9 - LS/28.01.2008 (fila 10) în care se prevede neîndoielnic că redevența minieră este stabilită la o cotă de 2 % din valoarea producției miniere realizate conform art. 821 din licența de exploatare nr. 3076/2002
Rezultă față de considerentele de mai sus că atât timp cât reclamanta își desfășura activitatea de exploatare în baza unei licențe emise anterior intrării în vigoare a OUG nr. 101/2007 și întrucât între autoritatea competentă și reclamantă nu s-au purtat renegocieri cu privire la valoarea procentuală a redevenței, neexistând nici o notificare în acest sens, stabilirea unei redevențe de 4% este contrar legislației în vigoare.
Intrarea în vigoare a OUG nr. 101/2007 la 8.10.2007 nu are ca efect creșterea redevenței de la 2% la 4% fără a fi respectată procedura stabilită de acest act normativ.
S-a facut aplicarea art. 274 alin.3 civ.Cod Penal, pârâta fiind obligată la 1.004 lei cheltuieli de judecata catre reclamanta si nu la 5.004 lei.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs parata DGFP G, care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
A solicitat admiterea recursului, modificarea sentintei in sensul respingerii actiunii.
Prin intampinarea formulata la data de 08.12.2009, intimata reclamanta a slicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizand actele dosarului, criticile recurentei prin prisma dispozitiilor art. 304.civ.Cod Penal si examinand cauza sub toate aspectele, conform art. 304 ind.1 civ.Cod Penal, Curtea constata ca hotararea atacata a fost data cu aplicarea gresita a legii, fiind incident in speta motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9.civ.Cod Penal, concluzie fundamentata pe argumentele care se vor arata in continuare.
Litigiul dedus judecatii are ca obiect stabilirea legalitatii redeventei de 4% stabilita in sarcina reclamantei - Exploatarea Minerale Oltenia SRL de inspectia fiscala din cadrul DGFP
Noul procent de redeventa miniera de 4% cuvenita bugetului de stat a fost stabilit prin art. I pct. 5 din OUG nr. 101/2007, act normativ care a modificat conditiile de valabilitate a licentelor si a cotelor procentuale pentru calculul redeventei miniere - "redeventa miniera cuvenita bugetului de stat se stabileste, la incheierea licentei ori la eliberarea permisului de de exploatare, la o cota procentuala din valoarea productiei miniere, dupa cum urmeaza: 4% pentru carbuni -".
In baza licentei nr. 3076/2002, reclamanta a calculat si virat la bugetul de stat redeventa miniera utilizand cota procentuala de 2%, asa cum prevedea art. 8.2 din licenta si dupa aparitia OUG nr. 101/2007, in opinia sa procentul de 4% aplicandu-se de la momentul renegocierii licentei, ceea ce in cauza nu s-a realizat.
Tot astfel, in fata instantei recurs reclamanta a sustinut a detine o licenta de exploatare valabila, prelungita inainte de intrarea in vigoare a OUG nr. 101/2007 prin actul aditional nr. 5, pana la intrarea in vigoare a licentei de exploatare nr. 5809/2004.
Curtea va inlatura aceste aparari intrucat dispozitiile art. IV alin.1 din OUG nr. 101/2007 obliga la renegocierea unei licente aflate in vigoare in conformitate cu prevederile acestui act normativ.
Omisiunea autoritatii competente in stabilirea noului procent de redeventa miniera prin avizul nr. 09-LS/28.01.2008 nu conduce la concluzia ca reclamantei nu i se aplica prevederile legale in materie, in vigoare de la data publicarii OUG nr. 101/2007 (12.10.2007).
De altfel, prin adresele nr. -/10.04.2008 si -/12.02.2008 Ministerul Economiei si Finantelor si Agentia Nationala Resurse Minerale si-au exprimat punctul de vedere sub acest aspect, in sensul ca "pentru licentele de exploatare a caror durata initiala a expirat si care se prelungesc prin act aditional se aplica noul procent de calcul al redeventei miniere, incepand cu data intrarii in vigoare a ordonantei sau odata cu incheierea actului aditional.
Prin urmare, la data intrarii in vigoare a OUG nr. 101/2007 reclamanta desfasura activitate in baza licentei de exploatare nr. 3076/2002, fiindu-i aplicabile dispozitiile art.IV alin.1 din OUG nr. 101/2007 - " de concesiune - intrate in vigoare se renegociaza in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta".
Potrivit acestor dispozitii legale, autoritatea competenta Agentia Nationala de Resurse Minerale si reclamanta - Exploatarea Minerale Oltenia SRL aveau obligatia de a renegocia conditiile in care a fost incheiata licenta de exploatare nr. 3076/2002, inclusiv cotele procentuale de redeventa miniera intrucat, odata cu intrarea in vigoare a OUG nr. 101/2007, noul procent de redeventa miniera este de 4% din valoarea productiei miniere.
Faptul ca intre cele doua nu s-a realizat aceasta renegociere nu indreptateste reclamanta sa eludeze prevederile legale mentionate.
Asa fiind, in mod corect inspectia fiscala a stabilit in sarcina reclamantei redeventa miniera datorata bugetului de stat prin aplicarea cotei de 4% la valoarea productiei de carbune, pe perioada 12.10.2007-31.12.2007, respectiv pe primul trimestru al anului 2008, stabilind o obligatie suplimentara de plata in suma de 111.501 lei, la care se adauga majorarile de intarziere aferente.
In consecinta, fata de toate aceste considerente, in temeiul art. 312 alin.1 coroborat cu art. 304 pct. 9.civ.Cod Penal, va fi admis recursul, modificandu-se hotararea atacata in sensul respingerii actiunii formulate de reclamanta - Exploatarea Minerale Oltenia SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta G împotriva sentinței nr.2013 din 16 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, in contradictoriu cu intimata reclamanta - Exploatarea Minerale Oltenia SRL.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Ianuarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.Jud.-
Ex.2/19.02.2010
Jud.fond
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti, Daniela Vijloi, Laura Mariana
