Anulare act administrativ fiscal. Decizia 1199/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 1199/
Ședința publică de la 03 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 2: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 3: Dorina Vasile
Grefier - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta - - G, cu sediul în G,-, jud.G împotriva sentinței nr. 821 din 29.06.2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta prin administrator G și intimata prin consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat, netimbrat, după acre;
Reprezentantul recurentei depune la dosar chitanța nr./1170/1029 în sumă de 2,00 lei și un timbru judiciar în valoare de 0,30 lei cu care face dovada achitării taxei de timbru.
Nemaifiind alte cereri de formulat Curtea acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum fost formulată și anularea deciziilor fiscale emise de către intimată, pentru concluziile scrie depuse la dosar.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind ca legală și temeinică hotărârii pronunțate de instanța de fond.
CURTEA
Asupra recursului în contencios de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, concluziile orale ale părților constată;
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Galați - - G, a solicitat anularea Deciziei nr.7/26.01.2009 emisă de DGFP
Tribunalul Galați prin sentința civilă nr. 821/29.06.2009 a respins acțiunea, reținând în motivare că reclamanta a invocat faptul ca organele fiscale au calculat nelegal accesorii în sumă de 65.508 lei reprezentând c/val. a două facturi seria - PRO nr.-/13 noiembrie 2007 și nr.-/16 noiembrie 2007 iar a aplicat sechestru asigurator asupra bunurilor imobile proprietatea societății în valoare de peste 2,4 milioane lei.
În același timp, potrivit afirmațiilor reclamantei G are calitatea de debitor față de - - pentru suma de 340.707, 87 lei stabilită prin Decizia civilă nr.132/2007 pronunțată de Curtea de Apel Galați, iar Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat prin sentința civilă nr.19/2004 să soluționeze cererea de trecere a unor bunuri în proprietatea statului în contul obligației bugetare aflată în sarcina societății.
Reține instanța că accesoriile au fost calculate prin decizia nr. 5535/17.10.2008 și reprezintă majorări de întârziere, în sumă de 65.508 lei în sarcina - aferente perioadei 30.06.2008-30.09.2008, prin neachitarea obligațiilor fiscale către bugetul general consolidat.
S-a apreciat incidente în cauză disp.art. 119 si 120 Cod procedură fiscală potrivit cărora pentru neachitarea la termenul scadent a obligațiilor de plată, contribuabilii datorează majorări de întârziere până la stingerea datoriei.
Instanța a înlăturat susținerea reclamantei în sensul nedatorării majorărilor de întârziere, sub motivul că acestea curg de drept până la achitarea integrală a debitului, mai ales că bunurile sechestrate nu au fost valorificate.
Art.175 al.3 pr. fiscală prevede procedura de stingere a creanțelor bugetare prin trecerea în proprietatea publică a statului a unor imobile supuse executării silite, dar în cauză nu a fost formulată o solicitare de către o instituție publică de preluare în administrarea acestor bunuri, astfel că legal au fost calculate majorările de întârziere.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs - -,criticând-o pentru motive de netemeinicie și nelegalitate, prin greșita evaluare a probelor cauzei și aplicarea greșită a legii.
Se susține prin motivele de recurs că din probele cauzei rezultă că datorează suma de 2.177.621,67 lei conform facturilor aflate la dosar și totodată aceasta are aplicate sechestre judiciare asupra bunurilor imobile proprietatea sa, în valoare de 2.400.000 lei.
Intimata a calculat majorări de întârziere deși era obligată să valorifice bunurile sechestrate astfel cum rezultă și din sentința civilă nr. 19/F 26 ianuarie 2004 Curții de Apel Galați și a încheierii din 2.03.2007 a Judecătoriei sector 5
Recursul s-a declarat în termen legal și a fost legal timbrat.
Recursul este fondat.
Hotărârea instanței de fond este criticată pentru ca nu dat eficiență situației de fapt, care deși stabilită corect, a condus la o soluție diferită de aceea care se impunea de luat în cauză.
Rezultă atât din hotărârile judecătorești pronunțate anterior dar și din corespondența purtată de societate atât cu cât și cu DGFP G și Ministerul Finanțelor că aceasta a făcut demersuri numeroase în vederea trecerii în proprietatea statului a bunurilor proprietatea sa, supuse executării silite, în vederea stingerii unor creanțe bugetare acumulate.
Bunurile societății fiind indisponibilizate este imposibil de acceptat ca activitatea pentru care a fost înființată a mai putut continua, în vederea achitării obligațiilor fiscale.
Pe de altă parte, organele fiscale au reușit valorificarea unor bunuri, dar ulterior executarea efectivă a fost sistată.
Cum niciuna dintre instituțiile cărora le-a fost adresată cererea de trecere a bunurilor în proprietatea statului nu au dat un răspuns concret cu privire la modalitatea practică de soluționare a acestei chestiuni, nu se poate găsi o justificare rezonabilă în calcularea în continuare a majorărilor de întârziere la debitele acumulate.
Textele din Codul d e procedură fiscală la care instanța de fond a făcut referire nu sunt aplicabile, întrucât nu s-a ținut seama de particularitățile cauzei de față.
Cu alte cuvinte, societatea nu poate fi suspectată de rea -credință în neachitarea datoriei, întrucât bunurile sale, fiind indisponibilizate integral, activitatea sa a fost blocată, nemaiputând fi înregistrat un profit din care datoriile să fie acoperite.
Pe de altă parte organele fiscale au refuzat o compensare cu ceea ce insele datorează societății și mai mult au menținut sechestrul asupra bunurilor care au fost valorificate și nici trecute în proprietatea statului, astfel cum - a făcut această ofertă.
Așa fiind reaua credință a organelor fiscale este evidentă, iar a calcula majorări de întârziere asupra unei datorii pentru care bunurile au fost sechestrate, lipsind societatea de posibilitatea realizării unui profit, și mai ales nestăruind în valorificarea acestora, este un fapt contrar legii, aceste instituții fiind în culpă.
Pentru aceste considerente, Curtea văzând și art.312 C.pr.civ. va admite, va modifica sentința Tribunalului Galați și în rejudecare va admite acțiunea și va anula Decizia nr.7/26.01.2009 și Decizia nr.5535/17.10.2008 emise de DGFP, exonerând reclamanta de plata obligațiilor reținute prin aceste acte.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta - - G, cu sediul în G,-, jud.G împotriva sentinței nr. 821 din 29.06.2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, ca fondat.
Modifică sentința nr.821/29.06.2009 a Tribunalului Galați și în rejudecare.
Admite acțiunea reclamantului și anulează Decizia nr.7/26.01.2009 și Decizia nr.5535/17.10.2008 emise de DGFP G și exonerează de la plata obligațiilor fiscale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința nepublică de la 3 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./01.02.2010
Tehnored./08.02.2010/2ex.
Fond -
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Mariana Trofimescu, Dorina Vasile
