Anulare act administrativ fiscal. Decizia 183/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 183
Ședința publică din data de 4 februarie 2009
PREȘEDINTE: Chirica Elena
JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Giurgiu
G
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâții ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE T in nume propriu și pentru MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în T, nr. 166, Cod poștal -, Județ împotriva sentinței nr. 1093 din 30.10.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata reclamantă domiciliată în T, STR. - -,. 8A,. 1,. 8, Cod poștal -, Județ
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta pârâtă Târgoviște în nume propriu și pentru F - P D și intimata reclamantă -.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședintă, care învederează că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului registraturii concluzii scrise din partea intimatei reclamante -, recurenta solicitând judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 242 al. 2 civ.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal sub nr. 4171/120/9.07.2008, reclamanta - a chemat în judecată Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice D pentru Administrația Finanțelor Publice Târgoviște solicitând să fie obligate să îi restituie suma de 9775 lei, achitată cu titlu de taxă specială de primă înmatriculare, ca și a dobânzii legale de la data plății până la restituirea efectivă a sumei.
În motivarea cererii, reclamanta a aratat că la data de 25.09.2007 a cumpărat, din Olanda, un autoutilitara marca Mercedes Benz, conform contractului de vânzare cumpărare pentru autovehicul folosit, iar în momentul în care dorit să înmatriculeze autoturismul, a achitat suma de 9775 lei, la Trezoreria Târgoviște, cu chitanța seria - nr. -/19.11.2007. Reclamanta apreciază că taxa i-a fost percepută nelegal, că, deși este reglementată de prevederile art. 2141Cod fiscal, ea intră în contradicție cu dispozițiile legale comunitare în materie, în concret, a art.90 din Tratatul Comunității Europene, aceasta introducând un regim discriminatoriu pentru autoturismele aduse din Uniunea Europeană, față de cele interne.
Reclamanta a depus la dosar in dovedirea cererii copia chitanței seria - nr. -/19.11.2007 cu care a fost achitată taxa specială de înmatriculare, adeverința nr. 6025/02.07.2008 emisă de pârâta Administrația Finanțelor Publice Târgoviște, certificatul de înmatriculare al autoutilitarei în România, cartea de identitate acesteia, iar factura de vânzare cumpărare prin care a fost achiziționată și certificatul de înmatriculare emis de Regatul Olandei, în copii traduse, cu legalizare de semnătură a traducătorului.
Prin întâmpinare, pârâta Administrația Finanțelor Publice Târgoviște solicită admiterea, în parte acțiunii reclamantei, motivat de faptul că, în speță, nu se regăsesc situațiile reglementate de Legea 554/2004, apoi, organul fiscal a procedat la calcularea taxei speciale cu respectarea prevederilor legale în materie, respectiv art. 2141Cod fiscal și procedurii de calcul prevăzută de Ordinul MEF nr. 418/2007, dar având în vedere și dispozițiile OUG 50/2008 prin care a fost instituită, începând cu 01.07.2008 taxa de poluare pentru autovehicule.
Reclamanta a depus la dosar, la termenul din 30.10.2008, adresa înregistrată sub nr. 14720/02.07.2008 prin care a solicitat pârâtei restituirea taxei și adresa nr. 14988/15.07.2008 prin care aceasta din urmă a răspuns solicitării reclamantei.
Prin sentința nr. 1093 din data de 30 octombrie 2008 Tribunalul Dâmbovițaa admis acțiunea formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice D și Administrația Finanțelor Publice Târgoviște, a obligat pârâții să restituie reclamantei suma de 9775 lei achitată cu titlul de taxă specială de primă înmatriculare,cu dobânda legală, fiind obligati pârâții și la 40,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, în urma probatoriul administrat în cauză, s-a reținut că reclamanta a achitat în contul Trezoreriei Târgoviște suma de 9775 lei, taxă de primă înmatriculare a autovehiculului marca Mercedes Benz cu chitanța seria - nr. -/19.11.2007; autovehiculul, identificat cu nr.-R-, a fost dobândit prin cumpărare, conform facturii de vânzare cumpărare și certificatului de înmatriculare din Olanda, fiind deja înmatriculat sub nr. 14-VS-RZ, prima înmatriculare fiind efectuată la 24.11.2000, așa cum reiese din copia acestui certificat, depusă la dosar de reclamantă, filele 10 și 11.
La înmatricularea în țară a autovehiculului, potrivit art.21412143din Codul fiscal și pct. 311-312din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, reclamantul a fost obligat la plata unei noi taxe de înmatriculare.
Conform art.90 paragraful 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene - niciun stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Reglementarea comunitară are ca scop asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, eliminarea discriminării fiscale între produsele importate și cele similare autohtone.
Deoarece România este stat membru al Uniunii Europene de la 01.01.2007, prin Legea 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare la UE și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele Comunității, dinainte de aderare; potrivit art.148 alin.2 din Constituția României, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din aderare.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autovehiculele înmatriculate și reînmatriculate în țară, dar se percepe o astfel de taxă pentru autovehiculele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, astfel că discriminarea regimului fiscal este evidentă și contravine dispozițiilor Tratatului CEE.
În această situație, instanța a constatat că dispozițiile art.2141-2143sunt reglementări contrare legislației europene și nu pot fi considerate aplicabile în speță, astfel că, taxa specială pentru reînmatricularea autovehiculului în România, în cuantum de 9775lei, a fost încasată cu încălcarea prevederilor art.90 alin.1 din Tratatul Constitutiv al UE, motiv pentru care a dispus obligarea pârâților la restituirea acestei sume reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Târgoviște, în nume propriu și pentru pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului se arată că la data pronunțării hotărârii recurate erau deja aplicabile prevederile nr.OUG 50/2008, prin care s-a instituit, începând cu 1.07.2008 taxa de poluare, taxă ce intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Pentru stabilirea acestei taxe este necesară efectuarea unei expertize tehnice de către Registrul Auto Român. Mai mult, potrivit art. 11 din același act normativ, taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1.01.2007-30.06.2008 cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor nr.OUG 50/2008, privind taxa pe poluare pentru autovehicule, se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a acestei ordonanțe. Procedura de restituire a sumelor reprezentând această diferență este reglementată la Cap. VI, secțiunea I, art. 6 din Anexa la HG. nr. 686/2008.
Recurenta apreciază că dintr-o gravă eroare instanța de fond a confundat taxa auto cu taxele vamale, aceasta fiind considerată ca fiind nelegală, adică "împotriva legii". Evident, această taxă este prevăzută de art. 2141Cod fiscal, ea fiind în prezent percepută în mod legal, pe baza actelor normative în vigoare. Taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a căror primă înmatriculare în România s-a realizat după 1.01.2007 a fost introdusă prin Legea nr. 343/2006 și a înlocuit în fapt regimul accizelor prevăzut în Codul fiscal pentru autoturismele și automobilele de teren, inclusiv cele rulate din import, regim care s-a aplicat până la 31.12.2006.
În acest context intenția legiuitorului a fost de introducere a unei taxe ecologice care este menită nu doar să protejeze mediul înconjurător, ci să vină în armonizare cu condițiile Precizează recurenta că în raportul dintre dreptul comunitar și dreptul intern al statelor membre, un element ce caracterizează acest raport este coexistența normelor naționale cu cele comunitare și armonizarea legislației naționale cu dreptul comunitar.
Se mai arată că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 90 din Tratutul, întrucât taxa de primă înmatriculare urmează a fi plătită de toți proprietarii unor autoturisme sau autovehicule, indiferent de proveniența acestora, la momentul primei inmatriculări în România, dispozițiile mai sus amintite având în vedere introducerea unor limitări ale drepturilor statelor de a introduce pentru produse comunitare mai mari decât pentru produsele interne. Totodată, nici Comisia Europeană nu este împotriva perceperii unei taxe cu ocazia primei înmatriculări a autoturismelor, ci doar a modului de determinare a taxei.
Cu privire la obligația generică de armonizare a legislației interne cu cea europeană, instituită prin art. 148 alin.2 din Constituția României, și cea specială, prevăzută de art. 90 paragraful I din Tratatul, se arată că ea revine în exclusivitate Parlamentului, nu și instanțelor judecătorești, având în vedere partea finală a art. 148 alin.2 care prevede expres că prioritatea reglementărilor comunitare asupra dreptului intern se realizează cu respectarea prevederilor tratatului de aderare, tratat care instituie obligația Statului Român, deci a organului competent - Parlamentul, de armonizare a legislației interne cu cea europeană.
Recurenta menționează că procedura de restituire a sumelor reprezentând diferența între taxa specială pentru autoturisme și autovehicule și taxa de poluare pentru autovehicule impune numai restituirea în parte a taxei achitate în perioada 1.01.2007-30.06.2008 și nu restituirea integrală a taxei, astfel că se solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii în parte a acțiunii, dispunându-se numai restituirea diferenței dintre taxa achitată și taxa de poluare datorată, conform nr.OUG 50/2008.
Intimata-reclamantă - a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând în esență că sentința recurată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate în recurs, Curtea reține următoarele:
Prima critică, vizând încălcarea dispozițiilor nr.OUG 50/2008, este nefondată, întrucât actul normativ se referă la taxa de poluare, iar obiectul acțiunii îl constituie taxa de primă înmatriculare care își are sorgintea în dispozițiile art. 2141Cod fiscal.
Referitor la caracterul de act administrativ al plății efective a acestei taxe, instanța constată că aceasta are caracter fiscal, întrucât plata taxei se materializează în chitanța fiscală contestată, întrunind astfel cerințele legii general aplicabile în materie, respectiv Legea nr. 544/2004, cât și a legii speciale nr.OG 92/2003 republicată.
Incontestabil că organul fiscal a respectat metodologia de calcul instituită de legiuitor prin Codul fiscal și nr. 418/2007, însă reclamanta nu critică acest aspect ci baza legală internă, care contravine legislației comunitare, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond.
Sub acest aspect instanța va respinge susținerile recurentei vizând inaplicarea prevederilor art. 90 din Tratatul constitutiv al, ci numai a legislației interne, întrucât începând cu data de 1.01.2007 România a devenit stat membru al și prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele comunitare și înainte de aderare. Prin urmare, reglementările comunitare au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne și cum în niciun stat membru nu se percepe o atare taxă, nici România nu poate să prevadă prin norme interne asemenea taxe.
Cu privire la art. 11 din nr.OUG 50/2008, invocat de recurentă, Curtea constată că acesta este inaplicabil litigiilor în curs de soluționare și care au ca obiect restituirea integrală a sumelor colectate în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008.
Astfel, nu se poate reține justificat că Statul R are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială. Noua taxă instituită de nr.OUG 50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară, are alt mod de calcul și altă destinație.
Restituirea doar a diferenței între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogate la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituție.
Din această perspectivă, aplicarea nr.OUG 50/2008 nu poate paraliza demersul reclamantei și nici nu poate pune sub semnul îndoielii legalitatea și temeinicia sentinței recurate astfel că, în baza dispozițiilor art. 312 Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat, în cauză nefiind incident niciunul din motivele prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă, sentința recurată fiind temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Târgoviște- D, cu sediul în Târgoviște,-, jud. D, în nume propriu și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5 împotriva sentinței nr. 1093 din data de 30 octombrie 2008 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu reclamanta -, domiciliată în Târgoviște, str. - -,. 8A,.1,.8, jud. D.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședinta publică azi, 4 februarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Giurgiu
- - - - - G
Grefier,
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. /
3 ex./6.02.2009
Dosar fond - - Tribunalul Dâmbovița
Jud. fond -
Președinte:Chirica ElenaJudecători:Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Giurgiu
