Anulare act administrativ fiscal. Decizia 1937/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act administrativ -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.1937
Ședința publică din6 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Grosu Cristinel
JUDECĂTOR 2: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 3: Surdu Oana
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea recursului declarat depârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților- Serviciul pentru aplicarea Legii nr.290/2003, împotrivasentințeinr.1200 din 15 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-, în contradictoriu cureclamantul-intimat, pârâtă-intimată fiind Comisia județeană pentru aplicarea Legii nr.290/2003 de pe lângă Instituția Prefectului județului
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se de către grefierul de ședință că pârâta-recurentă a depus "Note scrise", în care a solicitat, printre altele, a se da eficiență dispozițiilor art.242 alin.2 din Codul d e procedură civilă, precum și faptul că reclamantul-intimat, prin avocatul său, a invocat excepția nemotivării recursului, solicitând anularea căii extraordinare de atac ca fiind nemotivată.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin contestația adresată Tribunalului Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal și înregistrată sub nr.2116/86 din 24.03.2009, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr.290/2003 și Comisia Județeană S pentru aplicarea Legii nr.290/2003, anularea Deciziei nr.356 din 3.02.2009 emisă de prim-pârâtă, precum și Hotărârea nr.60/2008, emisă de secund-pârâtă.
In motivarea contestației s-a arătat, în esență, că din ordinul de serviciu nr.1739 din 27.03.1944 emis de Ministerul Culturii Naționale și al cultelor - Liceul de Sf. -, rezultă că mama sa a fost refugiată începând cu data de 27.03.1944 din, iar din adeverința nr.25832 din 12.08.1944 eliberată de Inspectoratul Școlar C rezultă că mama sa a funcționat în anul școlar 1943-1944 până la data de 27.03.1944 la, iar în ceea ce privește înregistrarea în cartea de muncă, aceasta este eronată, la fel fiind și locul nașterii din certificatul de deces seria - nr.-.
In dovedirea celor de mai sus s-au depus înscrisuri.
De asemenea, contestatorul a formulat precizări, în care a reiterat pe larg cele susținute în contestație.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr.290/2003 a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată, deoarece din documentele depuse la dosar s-a constatat faptul că în momentul refugiului din anul 1944 aceștia nu au abandonat bunurile din Chișinău pentru care se solicită despăgubiri, ci alte bunuri situate în, dar despre care atât reclamantul, cât și martorii nu oferă nici o informație, iar în ceea ce privește bunurile pentru care se solicită despăgubiri din Chișinău, având în vedere că autorii s-au întors în după primul refugiu din anul 1940, aceștia aveau posibilitatea să le vândă, deoarece ulterior s-au stabilit în.
Pârâta a depus la dosar documentația care a stat la baza emiterii Deciziei nr.356 din 3.02.2009, înscrisuri atașate la dosar.
Tribunalul Suceava- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr.1200 din 15 iunie 2009 a admis contestația formulată de reclamant, a anulat Decizia nr.356 din 03.02.2008 emisă de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr.290/2003, a anulat Hotărârea nr.60 din 21.02.2008 adoptată de Comisia Județeană S pentru Aplicarea Legii nr.290/2003 și a dispus acordarea către reclamant a despăgubirilor, compensațiilor și a celorlalte măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr.290/2003 pentru bunurile pe care le-au deținut autorii săi și în localitatea Chișinău,.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin Decizia nr.356 din 3.02.2009 emisă de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr.290/2003 s-a respins contestația cu nr.2332/2008 formulată de petentul împotriva Hotărârii nr.60 din 21.02.2008 adoptată de Comisia Județeană S pentru aplicarea Legii nr.290/2003, motivat de faptul că autoarea lui, nu are calitatea de refugiat în perioada de referință a acestei legi, locuind pe teritoriul actual al României.
Conform disp.art.1 din Legea nr.290/2003, "cetățenii români, deposedați ca urmare a părăsirii forțate a, de Nord și a, precum și ca urmare a celui de al Mondial și a aplicării Tratatului de între România și Aliate și Asociate, semnat la la 10 februarie 1947, au dreptul la despăgubiri sau compensații pentru bunurile imobile avute în proprietatea lor în aceste teritorii, precum și pentru recolta neculeasă din anul părăsirii forțate a bunurilor, în condițiile prezentei legi. De prevederile prezentei legi beneficiază foștii proprietari, moștenitorii legali ai acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv, sau moștenitorii testamentari ai acestora, dacă au la data formulării cererii cetățenia română".
Potrivit art.5 al.1 din același act normativ, "Persoanele îndreptățite vor depune cereri proprii, până la data de 1 mai 2007, la comisiile constituite în cadrul prefecturilor, în temeiul art. 6 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la 7 septembrie 1940, republicată. Cererile trebuie însoțite de acte doveditoare, certificate de autorități, sau de declarația autentică a petentului, însoțită de declarațiile a cel puțin 2 martori, de asemenea, autentificate".
Instanța a apreciat, în speță, că reclamantul a produs proba calității de refugiat a autoarei cu înscrisurile depuse la dosar (Ordinul de serviciu nr.1738 din 27.03.1944 eliberat de Liceul de băieți Sf. din, adeverința nr.25832 din 12.08.1944 eliberată de Inspectoratul Școlar C).
Cât privește calitatea de refugiat a autorului s-a dovedit aceasta prin adeverința nr.25832 din 12.08.1944 (68) și nr.2575A din 1.08.1941 (69), această calitate nefiind contestată de pârâtă.
Referitor la bunurile deținute de autorii reclamantului, prima instanță a constatat că reclamantul a dovedit, conform dispozițiilor art.5 al.1 din Legea nr.290/2003 și art.2 al.4 și 5 din HG nr.1120/2006, deținerea acestora de către autorii săi în localitatea Chișinău.
Cât privește susținerea pârâtei că bunurile abandonate trebuiau să se afle în, din declarația autentificată a reclamantului și a martorilor care susțin că bunurile deținute de autorii reclamantului se aflau în Chișinău aceasta nu se confirmă.
De altfel, în același sens sunt și declarațiile autentificate ale martorilor (85 dosar fond) și (48dosar fond).
Mai mult, instanța a constatat că reclamantul s-a adresat autorităților, dar nu a primit documentele aferente, fiind astfel aplicabile disp.art.2 al.4 și 5 din HG.1120/2006 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.290/2003.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr.290/2003, pe care însă nu l-a motivat.
Conform art. 303 din Codul d e procedură civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs, iar potrivit art. 303 al.2 din Codul d e procedură civilă, termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.
Este adevărat că la data de 4 noiembrie 2009, recurenta a depus "Note scrise", însă acestea nu pot complini lipsa motivării recursului în termenul prevăzut de lege.
Cum nu s-au constatat motive de ordine publică care să fie invocate din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 306 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, Curtea va anula recursul pentru nemotivare.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Anulează, ca nemotivat, recursul declarat depârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților- Serviciul pentru aplicarea Legii nr.290/2003, împotrivasentințeinr.1200 din 15 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul-intimat, pârâtă-intimată fiind Comisia județeană pentru aplicarea Legii nr.290/2003 de pe lângă Instituția Prefectului județului
Ia act că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./17.11.2009
jud.fond
Președinte:Grosu CristinelJudecători:Grosu Cristinel, Rață Gabriela, Surdu Oana
