Anulare act administrativ fiscal. Decizia 209/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA nr. 209/CA

Ședința publică de la 13 aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbâltoc

JUDECĂTOR 2: Aurelia Gheorghe

JUDECĂTOR 3: Iustinian

Grefier:

Pe rol fiind judecarea recursurilor introduse de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului H împotriva sentinței civile nr. 292/ din 17.11.2009 a Tribunalului Vaslui, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect anulare act administrativ - restituire taxă de primă înmatriculare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual al dosarului, care este la al doilea termen de judecată și faptul că se solicită judecarea cauzei și în lipsă.

Prin serviciul de registratură al instanței Administrația Finanțelor Publice a Municipiului H, precum și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V, au depus precizări.

Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

După deliberare;

CURTEA DE APEL:

Asupra recursului de contencios administrativ de față.

Prin sentința civilă 292/CA/17.11.2008 a Tribunalului Vasluis -a dispus:

Respinge excepția de lipsă de calitate procesuală pasivă invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice

Admite acțiunea formulată de, domiciliat în H, B-dul 1 -, -. A,. 1, jud. V în contradictoriu cu Direcția Generală a Finanțelor Publice cu sediul în V,-, jud. V și Administrația Finanțelor Publice H, cu sediul în H,-, jud.

Obligă pârâtele să plătească petentului diferența dintre taxa de înmatriculare achitată în sumă de 5093,5 lei și taxa de poluare prevăzută de OUG 50/2008, cu dobânzi legale până la data plății efective.

A reținut instanța de fond:

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale civile a DGFP Plata sumei de 5093,5 lei a fost făcută in contul trezoreriei și au fost vărsați la bugetul de stat. In contextul în care acțiunea de fata va fi admisa cele doua pirite vor fi obligate la restituirea sumei deoarece in contul acestora a fost suma achitata. Drept urmare Tribunalul va constata ca aceasta excepție este nefondata și urmează a fi respinsa.

Pe fondul cauzei:

Potrivit dispozițiilor art. 90, paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, "nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect, produselor naționale similare."

Astfel, procedurile menționate din Tratat limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste.

Taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în codul fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit cu aplicabilitate de la 01 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele iar după modificarea acestei legi prin OUG nr. 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale prevăzându-se categorii de persoane exceptate, cuantumul taxei speciale calculându-se conform formulei prevăzute de art. 214, indice 1, alin.3, cod fiscal.

Această taxă nu este percepută pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România.

Prin modificarea codului fiscal și introducerea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule s-au încălcat prevederile art. 90(1) din Tratat, astfel că și taxa a fost încasată în contul bugetului statului cu încălcarea acestor prevederi, precum și ale Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, ratificat de România prin Legea nr. 157/2005.

Reclamantul a achitat taxa specială conform dispozițiilor codului fiscal și calculației stabilite de Ministerul Finanțelor, obligația de plată a taxei echivalând cu un act administrativ de obligare la plată.

Prin OUG nr. 50/21.04.2008 ce a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008, s-a stabilit cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.

Potrivit art. 11 din ordonanță, taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil pe perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite de normele metodologice de aplicare a ordonanței.

-se procedura de restituire a taxei prin Ordinul MEF-ANAF nr. 986/30.06.2008, reclamanta avea posibilitatea de a solicita restituirea taxei, neavând nici o relevanță faptul că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată înainte de intrarea în vigoare a ordonanței de urgență.

Cum prin Ordinul nr. 986/2008 a fost reglementată procedura de restituire a taxei rezultată ca diferență între suma achitată cu titlu de taxă de primă înmatriculare și taxa pe poluare și pe care reclamanta nu înțelege să o urmeze, instanța urmează să admită în parte cererea.

În consecință va obliga pârâtele să plătească reclamantei diferența dintre taxa de primă înmatriculare achitată, de 5093,5 lei, și taxa pe poluare datorată potrivit OUG nr. 50/2008, cu dobânzile legale până la data restituirii potrivit art. 1082-1084 cod civil.

Împotriva acestei sentințe au formulat cereri de recurs pârâtele.

Recurenta H prin motivele de recurs critică sentința primei instanțe sub aspectul acordării dobânzii legale aferentă sumei restituite reclamantului, motivat de împrejurarea că ordonanța 50/2008 nu prevede acordarea acestora, menținerea soluției primei instanțe fiind de natură a crea un regim discriminatoriu între reclamant și celelalte persoane ce au solicitat aplicarea acestui act normativ.

Recurenta V prin motivele sale de recurs consideră că în mod eronat prima instanță a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive, calitate procesuală pasivă având-o doar H, ce a încasat efectiv suma în litigiu, susținând totodată și cererea de recurs a Hp rivind nelegala acordare a dobânzii legale de instanța de fond.

Intimata nu a depus întâmpinare.

La dosarul cauzei a fost administrată proba cu înscrisuri.

Curtea, verificând probatoriul cauzei, coroborat cu susținerile părților, constată recursul V ca fiind întemeiat, sub aspectul respingerii de instanța de fond a excepției privind lipsa sa de calitate procesuală pasivă, având în vedere că raportul juridic în speță s-a derulat doar între reclamant și recurenta H, în conturile căreia s-au făcut plățile, în concordanță cu competența stabilită prin lege, astfel încât curtea va admite recursul pârâtei V, cu consecința modificării sentinței civile 292/CA/2008 a Tribunalului Vaslui, în sensul respingerii acțiunii reclamantului în contradictoriu cu

Cât privește recursul H, acesta urmează a fi respins ca nefondat, temeiul de drept al cererii de obligare a organului administrativ la plata de dobânzi legale fiind art. 1082-1084 Cod civil, iar nu OUG50/2008.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul introdus de Direcția Generală a Finanțelor Publice V împotriva sentinței nr. 292/CA/17.11.2008 a Tribunalului Vaslui sentință pe care o modifică în parte.

În fond, respinge acțiunea introdusă de reclamantul împotriva pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice V pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâtei.

Respinge recursul introdus de Administrația Finanțelor Publice

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 13 aprilie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - G - - -

Grefier

Red,

Tehnored.

2 ex.

08.05.2009

Tribunalul Vaslui:

-

Președinte:Dan Mircea Tăbâltoc
Judecători:Dan Mircea Tăbâltoc, Aurelia Gheorghe, Iustinian

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Decizia 209/2009. Curtea de Apel Iasi