Anulare act administrativ fiscal. Sentința 241/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--14.08.2008
SENTINȚA CIVILĂ NR. 241
Ședința publică din 1 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Pătru Răzvan
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea formulată în contencios administrative și fiscal formulată de reclamantul împotriva pârâtului Colegiul Medicilor din România, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul personal, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reclamantul depune la dosar 1 exemplar din acțiune și note scrise pentru a fi comunicate pârâtului.
Instanța din oficiu invocă excepția necompetenței materiale a acestei instanțe în soluționarea prezentei cauze și acordă cuvântul pe această excepție.
Reclamantul lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției invocate, aceea a necompetenței materiale a cestei instanței în soluționarea prezentei cauze.
CURTEA
Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr--14.08.2008, reclamantul a chemat în judecată pârâtul Colegiul Medicilor din România, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr. 53 din 9.05.2008, a Colegiului Medicilor din România care i-a fost comunicată la 31.07.2008 cu nr. 1357/28.07.2008, conform ștampilei poștei de pe plic.
În motivarea acțiunii se arată că, Colegiul Medicilor din România prin acest act a confirmat ca valabilă Decizia nr. 1 din 02.02.2007 a Colegiului Medicilor din Județul A prin care s-a dispus că nu se aplică sancțiuni disciplinare medicului - medic de familie medic specialist medicină generală de la Cabinetul Medical Individual Medicină Generală cu sediul în A str. -. - nr. 3, care la 12.12.2005 a eliberat Adeverință medicală nr. 7494 către notariat în care ascunde în loc să atesteze și diagnosticul sau mai ales diagnosticul Psihiatric a muribundului.
Dacă notarul ar fi cunoscut că testatoarea era grav bolnavă psihic în mod evident nu ar fi procedat la întocmirea și semnarea actelor cu caracter patrimonial.
Colegiul Medicilor din România consideră în urma "Expertizei de specialitate" efectuată în Decizia contestată, expertiză fără nume, fără a indica și explica în care domeniu anume și la care situație și problemă se referă - ajunge la concluzii false și nepertinente, contrare evidenței, certitudinii, clarității adevărului și realității care rezultă din actele medicale - mijloace de probă, dovezi clare pe care le-a avut la dispoziție puse de reclamant și pe care le prezintă astfel:
a) pagina 3 aliniatul 1 "Pacienta cu figurează cu boli psihice în înscrisurile medicului de familie conform fișei de consultații medicale din anul 1996, însă foaia de observație nr. 20014/12.12.1992 a Spitalului de Psihiatrie A, unde pacienta a stat internată 19 zile și de unde s-a externat cu diagnosticul maniacală depresivă, conform codului Organizației Mondiale a Sănătății nr. 212.0 ce a fi însemnând, lămurind, semnificând și marcând.
Nimic mai clar pentru orice și oricine, decât că pacienta este și va fi pentru toată viața de minte, bolnavă psihic, suferind de - maniacală, boală nevindecabilă până la moarte la ora actuală pe întregul mapamond.
Se arată în continuare că în expertiză Colegiul Medicilor din România menționează " adeverință care menționează diagnosticul și starea prezentă în momentul examinării".
Precizează în continuare că este fals, în acte medicale, o greșeală intenționată, evidentă, materială și demonstrată pe alb prin adeverința medicală nr. 7494/12.12.2005. În continuare se arată că fapta medicului nu poate fi discutabilă teoretic aceasta asumându-și răspunderea penală din motive ușor și facil de înțeles deși știa ce consecințe juridice are actul întocmit de aceasta pentru Notariat certificând că un nebun este sănătos, dar a crezut în mod ușuratic că nu va avea urmări, spunându-i se că muribunda nu are urmași, deși trebuia să știe și să prevadă urmările faptei sale, mai ales că nu a comis-o și nu i-a fost impusă de o judecată de urgență medicală, decât că testatoarea era muribundă, în stare de șoc septic și averea o va lua Primăria A, testatoarea murind a 2-a zi.
Aceasta era urgența interesul de a i se fura bolnavei apartamentul aceasta fiind în imposibilitate de a se apăra fapte pentru care acum s-au început cercetările penale pentru omor calificat.
Colegiul Medicilor din România concluzionează în Decizie "Medicul de familie nu era dator și nici nu avea dreptul să precizeze date cu privire la discernământul pacientei singura îndreptățită să facă precizări asupra discernământului fiind comisia medico - legală".
Reclamantul arată că doctorița avea obligația să-i spună Notarului conform regulilor și uzanțelor deontologice medicale, etice, morale, normale și de bun simț elementar că testatoarea suferă de una din cele 3 psihoze nevindecabile, fără leac în spațiul pământean și timpul actual, alături de oligofrenie și schizofrenie.
Aceleași aspecte le-a reținut și Judecătoria Arad - Secția Penală în dosarul nr- și le-a confirmat Tribunalul Arad prin sentința penală definitivă nr. 164/-.
Față de acestea reclamantul solicită anularea Deciziei Colegiului Medicilor din România conform articol 1 aliniatul 1 și art. 2 litera și Legea nr. -, deoarece Colegiul Medicilor din România la cererea reclamantul din 11.2006 prin care a reclamant dr. și dr. din Ministerul Sănătății pentru tergiversarea timp de 75 de zile în mod nejustificat a cererii sale privind pe medic și înregistrată sub nr. 32180/12.06.2006, întârziere ptru a - l decădea din dreptul de aor eclamanta pentru fapta comisă la 12.12.2005m conform art. 449 aliniatul 1 din Legea nr. 95/2006.
Colegiul Medicilor din România nu i-a răspuns la această cerere.
După 75 de zile, Ministerul Sănătății Publice i-a răspuns reclamantului să se adreseze Colegiului Medicilor din A, atunci câd a depus personal cererea la minister, sau să o trimită ei la
Reclamantul solicită anularea deciziei Colegiului Medicilor din România și pentru faptul că ar putea fi folosită de dr. - deși decizia este dată cu încălcarea legilor, deontologiei medicale și a bunului simț ca mijloc de probă în procesele ce vor urma.
Față de cele de mai sus solită să se dispună măsurile legale ce se impun cunoscut fiind și faptul că hotărârea Tribunalului Arada rămas definitivă.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Examinândcu prioritateexcepția necompetenței materiale a Curții de APEL TIMIȘOARA, invocată din oficiu la termenul din 1.10.2008, instanța constată că din conținutul cererii de chemare în judecată rezultă că reclamantul - domnul - a solicitat anularea Deciziei nr. 53/2008 emisă de Comisia Superioară de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România.
În privința competenței instanțelor de contencios administrativ, art. 10 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 dispune că "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluționează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."
Din conținutul acestei reglementări rezultă că sunt permise derogări prin lege specială de la regulile de competență stabilite prin acest text legal.
Pe de altă parte, conform art. 451 din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, " împotriva deciziei de sancționare a Comisiei superioare de disciplină, în termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancționat poate formula o acțiune în anulare la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază își desfășoară activitatea".
Din dispoziția art. 451 din Legea nr. 95/2006 rezultă că legiuitorul a înțeles să atribuie tribunalelor competența verificării legalității deciziilor de sancționare emise de Comisia Superioară de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România.
Deși în speță nu se contestă o decizie prin care să se fi dispus sancționarea medicului, Curtea constată că este în discuție o decizie emisă de aceeași Comisie Superioară de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România.
Pe de altă parte, referirea din art. 451 exclusiv deciziile de sancționare ar conduce la ideea că în cazul în care decizia atacată nu este una de sancționare a medicului, competența de soluționare a litigiului nu ar aparține tribunalului.
Însă o asemenea interpretare ar conduce la consecința că unul și același act ar putea fi atacat la instanțe diferite în funcție de conținutul, respectiv soluția acestuia.
Curtea apreciază că o asemenea interpretare nu este în concordanță cu intenția legiuitorului, o asemenea regulă de stabilire a competenței neîndeplinind cerințele de previzibilitate impuse unei norme de stabilire a competenței.
Având în vedere aceste constatări, instanța apreciază că prezentul litigiu este de competența Tribunalului Arad - Secția de contencios administrativ și fiscal, în conformitate cu dispozițiile art. 451 din Legea nr. 95/2006, fiind în discuție un litigiu având ca obiect legalitatea unei decizii emise de Comisia Superioară de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România.
În consecință, instanța va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Arad - Secția de contencios administrativ și fiscal, conform art. 137 și 158 alin. 3 Cod de Procedură Civilă, prezenta hotărâre fiind supusă căii de atac a recursului în termen de 5 zile de la pronunțarea hotărârii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de APEL TIMIȘOARA.
Declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Arad - Secția de contencios administrativ și fiscal.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțarea hotărârii.
Pronunțată în ședința publică din 1.10.2008.
JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - -
Red./ 17.10.2008
/ 2 ex./24.10.2008
Președinte:Pătru RăzvanJudecători:Pătru Răzvan
