Anulare act administrativ fiscal. Decizia 281/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 281
Ședința publică din data de 17 FEBRUARIE 2010
PREȘEDINTE: Chirica Elena
JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta domiciliată în comuna, nr. 492, Cod poștal -, Județ împotriva sentinței nr. 1653 din data de 24.11.2009 pronunțată de Tribunalul în contradictoriu cu intimatul pârât SPITALUL DE PSIHIATRIE ȘI PENTRU MĂSURI DE SIGURANȚĂ cu sediul în, Cod poștal -, Județ
Recursul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 8 lei, potrivit chitanței nr.16624/20.01.2010 și timbru judiciar de 0,15 lei, acestea fiind anulate de către instanță și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenta reclamantă personal și intimatul pârât Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță reprezentată de avocat din Baroul Buzău.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul se află la primul termen de judecată, este motivat și legal timbrat, după care,
Părțile prezente personal și prin apărător având pe rând cuvântul, arată că alte cereri nu mai au de formulat în cauză.
Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurenta reclamantă având cuvântul arată că sentința nr. 1653 din 24.11.2009 este nelegală și netemeinică, instanța de fond nu a dat dovadă de rol activ și nu a luat în calcul dovezile clare ale demersurilor imediate ce le-a promovat și care constau în plângerile prealabile aflate la filele 15,16 17, dosar fond.
Precizează că nu este funcționar public, își exercită activitatea de administrator în baza unui contract de administrare și totuși a îndeplinit cerința prevăzută de art. 7 din Legea 554/2004 și cu sesizarea înaintată Ministerului Sănătății - organul ierarhic superior, în care a contestat de asemenea legalitatea dispoziției de sancționare.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond, Tribunalului Buzău.
Avocat având cuvântul pentru intimată arată că reclamanta nu a parcurs procedura prealabilă obligatorie înainte de a se adresa
instanței de judecată, în mod corect instanța de fond a admis excepția lipsei procedurii prealabile și a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluției instanței de fond ca legală și temeinică.
Nu solicită cheltueili de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Buzău sub nr.4667/2009, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Spitalul de Psihiatrie și pentru măsuri de Siguranță anularea deciziei nr.197/18.09.2009 prin care a fost sancționată cu avertisment.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 18.09.2009 a avut un incident cu managerul interimar al instituției, d-nul, care a jignit-o și a amenințat-o, în urma soluției propuse de reclamantă privind măsuri de îmbunătățire desfășurării activității în sectorul de "Supraveghere cantină" a pacienților.
A mai învederat reclamanta că la 21.09.2009 a depus la secretariatul pârâtei nota de relații solicitată de același manager interimar, privind schimbarea programului pentru unul dintre infirmieri, însă înscrisul i-a fost returnat cu mențiunea că a fost înregistrat tardiv, deși dispozițiile legale în vigoare nu prevăd un termen de prezentare a acestei note, în urma acestor împrejurări, la aceeași dată de 21.09.2009, petiționara primind decizia de sancționare cu avertisment emisă la 18.09.2009.
Apreciind că sancțiunea dispusă de pârâtă este abuzivă, reclamanta s-a considerat îndreptățită să solicite anularea acesteia în instanță.
În drept acțiunea a fost fundamentată pe dispozițiile Legii nr.554/2004.
Pârâta, în conformitate cu dispozițiile art.115 Cod proc.civ. a formulat întâmpinare invocând prin aceasta excepția lipsei procedurii prealabile.
După administrarea probatoriilor cu înscrisuri,prin sentința nr. 1653 din 24.11.2009 Tribunalul Buzăua admis excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâtă și a respins acțiunea de contencios administrativ a reclamantei, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a constatat, în temeiul art.137 Cod proc.civ. că nu au fost respectate dispozițiile art.109 alin.2 Cod proc.civ. coroborat cu art.7 din Legea nr.554/2004, care instituie obligativitatea formulării plângerii prealabile de către persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, ori într-un interes legitim, printr-un act administrativ apreciat nelegal, anterior investirii instanței de judecată.
S-a arătat că această procedură s-a instituit în scopul evitării unor litigii, prin posibilitatea oferită emitentului actului de a-l revoca, în cazul constatării nelegalității acestuia.
Cum reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii acestei proceduri, instanța a admis excepția invocată de pârâtă și a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că Tribunalul Buzău nu
și-a exercitat rolul activ, nu a analizat actele depuse la dosar, din care rezulta că reclamanta a îndeplinit procedura prealabilă administrativă prevăzută de Legea nr. 554/2004.
Recurenta a învederat că decizia atacată, nr. 197/18.09.2009 i-a fost comunicată de intimată la 21.09.2009, după primire recurenta adresând un memoriu conducerii instituției, în care a contestat legalitatea dispoziției, a invocat necesitatea motivării acesteia și a contestat procedura urmată în emiterea acestei decizii.
Recurenta a susținut că s-a adresat și ministerului Sănătății - organ ierarhic superior al pârâtei cu o contestație în care a invocat nelegalitatea dispoziției de sancționare, aceste demersuri constituind procedura administrativă reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004, solicitându-se admiterea recursului și casarea sentinței, cu trimitere spre rejudecare, pe fondul cauzei.
Intimata, prin reprezentantul său în instanță, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentința criticată, prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual, trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, revocarea în tot sau în parte a respectivului act, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente.
Recurenta reclamantă a fost sancționată cu, avertisment " prin decizia nr. 197 din 18.09.2009 emisă de intimata pârâtă Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță, decizie care i-a fost comunicată la data de 21.09.2009.
Imediat după primirea acestei decizii, recurenta reclamantă a înregistrat memoriul nr.11114 din 22.09.2009 precum și adresa cu nr. 11117 din 22.09.2009 adresate managerului care a semnat decizia de sancționare ( filele 9-10 dosar recurs), prin care a contestat procedura de aplicare a sancțiunii disciplinare, precum și împrejurările reținute în decizia de sancționare, care au condus la aplicarea,avertismentului ".
Recurenta reclamantă a urmat calea recursului grațios, adresându-se și Ministerului Sănătății cu un memoriu înregistrat sub nr. 566/16.10.2009, în care a prezentat situația care a condus la sancționarea sa, prezentând detaliat argumente în susținerea caracterului abuziv al sancțiunii aplicate.
În aceste condiții, nu se poate considera că recurenta reclamantă nu a efectuat procedura prealabilă administrativă prevăzută de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, deoarece, chiar dacă recurenta reclamantă nu a solicitat expres în aceste memorii anularea sancțiunii aplicate, în mod evident aceasta a contestat legalitatea procedurii, împrejurările reținute de instituția pârâtă pentru aplicarea, avertismentului ", rezultând neechivoc că recurenta reclamantă a considerat nelegală decizia nr. 197/2009 emisă de intimată.
A considera altfel ar însemna ca recurentei reclamante să-i fie încălcat dreptul de acces la o instanță,așa cum acesta este reglementat de art. 6 CEDO, jurisprudența Curții de la Strasbourg fiind orientată în sensul recunoașterii și apărării unor drepturi reale și efective și nu iluzorii, dreptul de acces la instanță,componentă
dreptului la un proces echitabil, făcând parte dintre drepturile fundamentale ocrotite de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul reclamantei, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare, Tribunalului Buzău.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul reclamanta domiciliată în comuna, nr. 492, Cod poștal -, Județ B împotriva sentinței nr. 1653 din data de 24.11.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu intimatul pârât SPITALUL DE PSIHIATRIE ȘI PENTRU MĂSURI DE SIGURANȚĂ cu sediul în, Cod poștal -, Județ B și în consecință:
Casează sentința nr. nr. 1653 din data de 24.11.2009 și trimite cauza spre rejudecare, pe fond, Tribunalului Buzău.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 17 februarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare nr. 3120
Red.
Tehnored.CMF
4 ex./19.02.2010
dos.fond - - - Tribunal B
jud.fond -
Președinte:Chirica ElenaJudecători:Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
