Anulare act administrativ fiscal. Decizia 473/2010. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 473
Ședința publică de la 23 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 2: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 3: Laura Chimoiu
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 16 februarie 2010 privind recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.343 din 16 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din data de 16 februarie 2010 au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 343/16.02.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtului D cu sediul în C,-, jud.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că reclamantul are calitatea de funcționar public cu statut special căruia i se aplica prevederile lg.360/2002 privind statutul polițistului, având specialitatea de medic.
Una din criticile aduse de reclamant evaluării sale este aceea ca a fost analizată activitatea sa strict polițienească, critica ce apare astfel ca neîntemeiata, având în vedere ca a fost analizată activitatea de funcționar public cu statut special și nu cea de medic, aceasta din urma fiind specializarea reclamantului, funcția sa fiind cea militară.
Referitor la motivul de nulitate invocat de reclamant, în sensul că evaluarea trebuia făcuta de ambii șefi nemijlocit nu este întemeiata, având in vedere faptul ca art.83 alin.1 din Ordinul MAI nr.300/2004 statuează ca evaluarea personalului se realizează, de regula, de către seful nemijlocit si se aproba de către seful ierarhic al acestuia.
Instanța a constatat, așadar, ca nu exista motivul de nulitate invocat, textul de lege nefiind imperativ, permițând si situații de excepție prin folosirea sintagmei "de regula".
De asemenea, nu poate primi relevanta juridica faptul că, ulterior formulării contestației la cu privire la calificativul obținut, comisia de soluționare a schimbat calificativul de la "nesatisfăcător" la "bun", criteriile avute in vedere fiind prezentate in cuprinsul notei-raport nr.S/5 din 11.01.2008.
Instanța a apreciat ca fata de rezultatele obținute de reclamant la indicatorii menționați, activitatea sa a fost una obișnuit, fără a fi însă una excepțională. De asemenea, așa cum rezulta și din fisa-raport aflata la fila 69 din dosar, indicatorii respectivi reflecta calitățile personale ale polițistului evaluat ce pot fi cunoscute în amănunt doar de seful nemijlocit si cel ierarhic. Din actele aflate la dosar rezulta ca reclamantul a avut o conduita necorespunzătoare în raport de statutul său profesional. Astfel, din procesul-verbal din 26.02.2007 întocmit de comisia care a efectuat verificarea prezentei salariaților, în temeiul lg.360/2002, s-a constat absenta nemotivata da la locul de munca a reclamantului la 15 minute de la începerea programului(fila 23). De asemenea, din procesul-verbal întocmit la data de 21.01.2008 rezulta ca reclamantul determina prin atitudinea sa o stare conflictuala si un climat de munca tensionat ce consta în numeroase rapoarte cu caracter reclamativ si ilogice, amenințări cu chemarea în instanță, articole defăimătoare în ziare centrale si locale, ieșiri jignitoare si violente fata de unii din colegii de serviciu(fila 123). Din nota-raport din 20.09.2007 rezulta, de asemenea, ca reclamantul a avut o ieșire necontrolata si ofensatoare fata de comisarul economist.
Din adresa nr.- din 11.01.2008 rezulta ca din raportul trimis de reclamant rezulta ca acesta nu cunoaște ordinele si dispozițiile de linie care reglementează activitatea sa ca medic de unitate, nu cunoaște cadrul legal în care își desfășoară activitatea ca medic specialist (fila 128). Din chestionarul de evaluare completat chiar de câtre reclamant, acesta susține ca este parțial mulțumit de rezultatele obținute în activitatea profesionala. În consecința, instanța a apreciat că față de toate aceste aspecte nu se impune schimbarea calificativului "bun" cu "foarte bun", activitatea reclamantului fiind analizata în mod complex, inclusiv comportamentul fata de colegi, la locul de munca în general si fata de toate aceste criterii, calificativul a fost în mod corect stabilit.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, recurentul a susținut că instanța de fond nu a coroborat probele existente la dosar bazându-se mai mult pe procesul verbal întocmit la data de 21.01.2008 și adresa nr. -/11.01.2008 care oricum sunt întocmite după data evaluării. De asemenea, nota raport din 20.09.2007 a care face referire instanța privind ieșire necontrolată și ofensatoare la adresa comisarului ec. trebuia să fie înaintată șefului IPJ D, rezoluționată și apoi luată o măsură la adresa sa, ceea ce nu s-a întâmplat.
Recurentul a mai susținut că instanța de fond trebuia să țină cont în primul rând de faptul că evaluarea sa nu a fost făcută de către persoanele abilitate, ca ar fi trebuit să fie exceptat de la verificări deoarece a absolvit cursurile de master în anul 2007 și are pregătirea corespunzătoare postului său și își îndeplinește atribuțiile care îi revin. De asemenea, nici comisia care a analizat contestația nu a avut specialitatea necesară pentru evaluare precizând că nu se poate pronunța în mod neechivoc asupra evaluării deoarece indicatorii care reflectă calitățile personale ale polițistului evaluat pot fi cunoscute în amănunt doar de șeful nemijlocit și cel ierarhic, așa cum se menționează în nota de raport nr. S/5 din 11.01.2008. Instanța de fond a ignorat în totalitate apărările sale, inclusiv faptul că nota raport din 20.09.2009 comisia a constatat că indicatorii reflectă "calitățile persoane" iar calificativul "" a fost acordat pentru cei 11 indicatori referitori la " capacitățile profesionale".
Cu privire la faptul că procesul verbal din 26.02.2007 întocmit de comisia care a efectuat prezența salariaților în temeiul legii nr. 360/2002, a susținut că la dosar s-au depus doar câteva din actele doveditoare, fără a se depune cele din care rezultă că reclamantul își desfășoară activitatea și la Poliția de Frontieră C, iar cât privește răspunsul la întrebarea nr. 1 din chestionar, răspunsul a fost că " este nemulțumit de rezultatele obținute în activitatea profesională deoarece nu a avut sprijinul necesar pentru obținerea unor rezultate pe măsura pregătirii sale profesionale, rezultate care ar fi fost superioare dacă găsea sprijinul și înțelegerea unui climat de muncă normal" însă instanța reținut trunchiat acest răspuns. răspunsul său la întrebarea nr. 1 din chestionar.
În final a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și pe fond admiterea contestației și schimbarea calificativului din "bun" în "foarte bun".
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond prin prisma motivelor de recurs formulate de reclamant și a dispozițiilor art. 3041Cod pr. civilă se rețin următoarele aspecte:
Prin acțiunea promovată, reclamantul a contestat calificativul "" acordat de D și modul de evaluare a activității desfășurate în anul 2007, susținând în esență, că prin aprecierea făcută a fost nedreptățit, deoarece nu s-a ținut cont de argumentele prezentate și comisia care a analizat contestația nu a avut specialitatea necesară pentru a verifica activitatea profesională ci numai conduita strict polițienească și nici aceasta nu a fost evaluată corect. După ce a expus punctual activitățile la care consideră că nu a fost corect evaluat, în final a solicitat schimbarea calificativului acordat "bun" în " ".
Sintetizând susținerile reclamantului cu privire la evaluarea activității sale în perioada 01.01.2006- 30.11.2007, se constată că acestea vizează atât nelegalitatea evaluării, sub aspectul compentenței comisiei de evaluare și a comisiei de soluționare a contestației, cât și netemeinicia evaluării, sub aspectul punctajului acordat la o parte din indicatorii de evaluare.
Raportul de evaluare reprezintă un act administrativ care poate fi contestat de către persoana nemulțumită în fața instanței de contencios administrativ care este competentă, în condițiile Legii nr. 544/2004 privind contenciosul administrativ să se pronunțe cu privire la legalitatea acestuia.
Cu toate acestea, instanța de contencios administrativ, fără a reține un motiv de nelegalitate a acestui act administrativ nu-l poate modifica în sensul înlocuirii calificativului acordat de persoana competentă, cu un calificativ superior încălcând astfel dispozițiile art.83 alin.1 din Ordinul nr. 300/2004 potrivit căruia evaluarea personalului se realizează de regulă de către șeful nemijlocit și se aprobă de șeful ierarhic al acestuia.
În raport de aceste considerente se constată nefondate criticile reclamantului vizând temeinicia notelor acordate pentru îndeplinirea criteriilor de performanță și îndeplinirea obiectivelor, instanța judecătorească neavând competență de a modifica calificativele acordate prin raportul de evaluare, întrucât astfel s-ar depăși atribuțiile puterii judecătorești, substituindu-se persoanei căreia îi revine, potrivit legii, competența de a realiza activitatea de evaluare.
Posibilitatea funcționarului de a contesta rezultatul evaluării, la instanța de contencios administrativ, nu conduce la concluzia abilitării instanței de a analiza modul de îndeplinire a sarcinilor de serviciu ale funcționarului public, ci doar de a analiza eventualele motive de nelegalitate ale raportului de evaluare.
Ori, în speță, așa cum a reținut prima instanță, reclamantul are calitatea de funcționar public cu statut special căruia i se aplică prevederile Legii nr. 360/2002 privind statutul polițistului. Este evident că, evaluarea sa a privit strict calitatea de funcționar public cu statut special, funcția sa fiind militară, ci nu activitatea de medic, ca specializare. În aceste condiții, instanța de fond a verificat în mod corect motivele care vizau legalitatea actului administrativ constatând că este neîntemeiată susținerea reclamantului în sensul că evaluarea nu s-a făcut de o comisie de specialitate și nu a vizat activitatea medicală, ci numai conduita strict polițienească, având în vedere că, în cazul de față, evaluarea s-a făcut de comisia de specialitate din cadrul D,iar evaluarea s-a circumscrie actelor normative aplicabile întregului personal
Nici criticile recurentului reclamant în sensul că trebuia să fie exceptat de la evaluare deoarece în anul 2007 absolvit cursurile de master și are pregătirea necesară postului său, nu pot fi reținute neavând nici un suport legal.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, se constată nefondat recursul declarat de reclamant, urmând a fi respins în temeiul art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă, Curtea menținând ca legală și temeinică sentința instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.343 din 16 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Februarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud. -
Tehnored.
2ex/22.03.2010
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti, Costinel Moțîrlichie, Laura Chimoiu