Anulare act administrativ fiscal. Decizia 5166/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 5166
Ședința publică de la 08 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Mariana Chimoiu
JUDECĂTOR 2: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 3: Gabriela
Grefier
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva nr.2305 din 24 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant lipsind intimații pârâți SERVICIUL DE ASISTENȚĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ DIN CADRUL PRIMĂRIEI COM. PRIMĂRIA COMUNEI și PRIMARUL COMUNEI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Recurentul reclamant precizează că formulează recurs împotriva sentinței nr.2305 din 24 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr- prin care s-a respins acțiunea privind anularea dispoziției nr. 61/2006 a Primarului com..
Față de precizarea recurentului și împrejurarea că prin decizia nr.1739 din 9 aprilie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, în dosar nr- s-a soluționat recursul declarat împotriva aceleiași sentințe, instanța pune în discuție inadmisibilitatea recursului de față.
Recurentul reclamant lasă la aprecierea instanței privind soluționarea excepției, depunând concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.2305 din 24 noiembrie 2008, Tribunalul Mehedinția respins excepția tardivității acțiunii invocată de pârâții Primăria comunei și Primarul comunei. A respins acțiunea reclamantului, împotriva pârâților Serviciul de Asistență și Protecție Socială din cadrul Primăriei comunei, Primăria comunei și Primarul comunei. obligat reclamantul la 500 lei cheltuieli de judecată către pârâții Primăria comunei și Primarul comunei.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut de tribunal, referitor la excepția tardivității formulării acțiunii că nu este întemeiată, ținându-se seama că pârâta nu a dovedit că a comunicat dispoziția nr. 61/2006 reclamantului, fiind lipsit de relevanță că acesta a luat cunoștință de existența și conținutul acestei dispoziții ca urmare a formulării unei plângeri penale împotriva Primarului com..
Pe fond, s-a apreciat că dispoziția nr. 61/4.09.2006 emisă de Primarul com.,prin care s-a dispus suspendarea ajutorului social acordat reclamantului, începând cu luna august 2006 este legală, deoarece reclamantul nu a prezentat certificatul medical de constatare a capacității de muncă, prevăzut de art.30 alin.2 lit.c din HG nr. 1010/2006.
A mai reținut tribunalul că potrivit actelor medicale depuse de reclamant la dosar, acesta suferă de gonartroză care este o afecțiune degenerativă cronică invalidantă astfel că era necesar să prezinte actul medical mai sus arătat, care se eliberează de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei județene de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, pentru persoanele cu afecțiuni cronice invalidante.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, considerând-o netemeinică și nelegală.
A invocat că nici Legea 416/2001 și nici Legea 115/2006 nu prevăd obligația de a prezenta un certificat medical de constatare a capacității de muncă emis de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei județene de pensii pentru a putea primi ajutorul social solicitat, care în mod abuziv i-a fost suspendat.
A precizat recurentul că Primarul comunei i-a cerut expres să prezinte adeverință eliberată de cadrele medicale de la medicina muncii, din care să rezulte că este scutit pentru efectuarea celor 72 ore de muncă ce trebuiau prestate în vederea obținerii ajutorului social.
Curtea de APEL CRAIOVA, prin decizia nr.1739 din 9 aprilie 2009 respins recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței nr.2305 din data de 24 noiembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mehedinți.
Instanța a apreciat că recursul este nefundat, pentru următoarele considerente:
În baza dispoziției nr.62 din 04.09.2006, Primăria comunei, Județul M, a acordat reclamantul ajutor social, începând cu data de 01.08.2006, conform prevederilor Legii 416/2001 privind venitul minim garantat și HG nr.1099/2001 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a acestei legi.
Ulterior a fost emisă Dispoziția nr.61 din aceeași dată, prin care același pârât a dispus suspendarea ajutorului social acordat, ca urmare a neîndeplinirii de către reclamant a obligației prevăzute de art.6 alin.2 din Legea 416/2001, respectiv obligația de a presta acțiuni sau lucrări de interes local, neluându-se în considerație certificatul medical nr.1485 din 27 iulie 2006, emis de Unitatea Sanitară Ambulatoriu de Specialitate, din care rezultă că acesta suferă de aritmie extrasistolică ventriculară și nici adeverința medicală din 21.06.2006, emisă de Unitatea Sanitară, prin care se constată că reclamantul suferă de "gonartroză ", cu recomandarea de a fi scutit de efort fizic.
Dispozițiile art.6 alin.2 din Legea 416/2001 privind venitul minim garantat prevăd că pentru sumele acordate cu titlu de ajutor social, una din persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară are obligația de a presta lunar, la solicitarea primarului, acțiuni sau lucrări de interes local, fără a putea depăși regimul normal de lucru și cu respectarea normelor de securitate și igienă a muncii.
De asemenea, dispozițiile art.7 alin.2 lit.d din aceeași lege, prevăd că u are obligația de a face dovada prevăzută la alin. (1) persoana adultă a cărei incapacitate de muncă este dovedită prin acte medicale.
În vederea aplicării unitare a acestor dispoziții legale, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a stabilit, prin adresa nr. 410/04.03.2002 (fila 11 dosar fond) că, persoanele cu afecțiuni cronice invalidante și care nu sunt asigurate în sistemul public de pensii, vor face dovada invalidității (incapacității de muncă), prin certificatul medical de constatare a capacității de muncă emis de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei județene de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, pe baza documentelor medicale prezentate.
Aceste cerințe sunt de altfel prevăzute expres și prin art.30 alin.2 lit.c din HG nr.1010/2006, privind normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 416/2001.
În consecință, pentru a putea beneficia de ajutorul social, reclamantul trebuia ca, în baza actelor medicale depuse la dosar, să se prezinte la medicul expert din cadrul casei județene de pensii, în vederea eliberării certificatului medical de constatare a capacității de muncă.
Este adevărat că prin adresa comunicată reclamantului cu nr.941 din 12 iulie 2006, Primăria justifică suspendarea acordării ajutorului social, ca urmare a nedepunerii unor acte medicale pentru scutirea de efort fizic, eliberate de cadrele medicale de medicina muncii, fără a indica acestuia instituția abilitată pentru eliberarea unor astfel de acte, însă este cert că în lipsa unui certificat medical de constatare a capacității de muncă emis de medicul expert din cadrul casei județene de pensii -astfel cum prevede legea- ajutorul social, în mod legal, nu poate fi acordat.
Împotriva deciziei nr.2305 din 24 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-, a declarat recurs reclamantul.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 299.pr.civ. sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs hotărârile pronunțate în apel și hotărârile date în primă instanță fără drept de apel. Așadar căii de atac a recursului îi sunt supuse hotărârile definitive, stabilite ca atare prin dispozițiile art. 377.pr.civ.Din dispozițiile art. 377 alin.2 pr.civ. cu referire la hotărârile irevocabile, raportat la art. 299.pr.civ. rezultă că sistemul român de jurisdicție a statuat principiul unicității recursului, dreptul la această cale de atac stingându-se prin exercitare. Drept urmare, posibilitatea legală a declarării mai multor recursuri este exclusă.
De asemenea, din cuprinsul art. 299 și urm. pr.civ. rezultă că împotriva unei hotărâri se poate declara, de către partea nemulțumită, un singur recurs.
Această prevedere legală este rațională și în concordanță cu principiul puterii lucrului judecat prevăzut în art. 166.pr.civ. Prin urmare, un al doilea recurs în aceeași cauză trebuie privit ca inadmisibil.
Ori, deși prin decizia nr.1739 din 9 aprilie 2009 s-a respins recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței nr.2305 din data de 24 noiembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mehedinți, la data de 26 octombrie 2009, reclamantul a formulat o nouă cerere de recurs împotriva hotărârii prin care s-a soluționat cauza de către instanța de fond, astfel că instanța urmează a respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței nr.2305 din 24 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 2009
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.jud.-
Tehnored.
17 2009
Jud.recurs.
Jud.Fond.
Președinte:Laura Mariana ChimoiuJudecători:Laura Mariana Chimoiu, Daniela Vijloi, Gabriela