Anulare act administrativ fiscal. Decizia 585/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.585/CA
Ședința publică din 13 2008.
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Eufrosina Chirica
JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea recursului în contencios administrativ declarat de recurenta pârâtă - AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - cu sediul în B, sect.1, Calea, nr.202, împotriva sentinței civile nr.1082/CA/03.07.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - - domiciliată în C,-, jud.C, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru intimata reclamantă, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.10276/13.10.2008 depusă la dosar, lipsind recurenta pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art.87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îîndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Întrebat fiind apărătorul intimatei reclamante, arată că nu mai are alte cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Curtea, luând concluziile apărătorului intimatei reclamante, potrivit cu care nu mai are cereri prealabile, în condițiile art.150 Cod procedură civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Având cuvântul intimata reclamantă, prin apărătorul său, solicită respingerea recursului ca nefundat, menținerea sentinței civile nr. 1082/CA/03.07.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, ca temeinică și legală.
Curtea, rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Examinând actele și lucrările dosarului, se constată:
Reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, formulând contestație împotriva Deciziei nr.24 /14.01.2008 solicitând completarea compensațiilor cu drepturi bănești corespunzătoare pentru un imobil compus din teren 1000. și casă 3 camere + grajd și 10 ha teren arabil.
În fapt, se arată că reclamanta este unica moștenitoare a lui G conform certificatului de moștenitor 6/23.01.2007.
Prin hotărârea 1295/2003 Comisia Județeană Cas tabilit pentru autorul G compensații în valoare de 295,47 lei.
După decesul acestuia, reclamanta a descoperit că acesta mai avea în Bulgaria următoarele bunuri:
- 2 camere și grajd și 1000. conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 8022/21.12.1935 la care a mai construit o cameră și aplecătoare așa cum rezultă din situația de avere din 2.12.1940;
- 10 ha teren arabil conform situației de avere confirmată prin declarația de avere din 8.09.1940.
Aceste aspecte le-a comunicat la 26.03.2007.
Prin Decizia 24/14.01.2008 a validat Hotărârea 1295 fără a mai lua în calcul cele solicitate ulterior emiterii hotărârii.
În dovedirea cererii depune copii de pe următoarele înscrisuri: decizia 24/2008, Hotărârea 1295/2003, cerere formulată la 26.02.2007, act vânzare-cumpărare din 21.12.1935, declarațiune 8.09.1946.
a formulat întâmpinare la 24.04.2008 prin care a invocat excepția tardivității formulării cererii, excepție ce a fost respinsă de instanță prin încheierea din 26.06.2008.
Prin sentința civilă nr.1082/CA din 03.07.2008 Tribunalul Constanțaa admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR și a anulat decizia nr. 24/14.01.2008 emisă de pârâtă.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut:
Pârâta nu a stabilit compensațiile cu respectarea dispozițiilor art. 3 Lg.9/98, respectiv chiar dacă autorul reclamantei a fost despăgubit parțial, pentru prejudiciile suferite în urma aplicării tratatului, aceasta avea dreptul la compensație proporțională pentru prejudiciul rămas neacoperit.
Conform Situației Comisiei Mixte Româno- /fila 41) autorul a deținut în Bulgaria 10 ha, o casă (3 cam.+aplecătoare) și 1000. teren aferent.
Reclamanta a depus contractul de vânzare-cumpărare din 21.12.1935 (fila 12) din care rezultă că autorul acesteia a cumpărat în satul 2 camere, grajd și 1000.
Autorul a cumpărat de la Statul Român prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 11 în urma colonizării 10 ha teren agricol și imobil compus din 1 cameră și teren în suprafață de 2500.
Prin decizia 24/2008, pârâta a acordat compensații doar pentru recoltele neculese fără a avea în vedere și calcula diferența de valoare dintre bunurile rămase în Bulgaria și cele primite în România.
Instanța va admite cererea, va anula Decizia 24/2008 urmând ca pârâta să stabilească valoarea despăgubirilor în raport de toate înscrisurile aflate la dosar în vederea stabilirii despăgubirilor conform art. 3 din Legea 9/1998.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta susținând că a despăgubit-o pe reclamantă iar bunurile pentru care depășesc suma totală nu au fost acordate.
Recursul este nefondat.
Potrivit art.3 din Legea nr.9/1998 în cazul în care anterior cei îndreptățiți au fost despăgubiți parțial în bani sau natură pentru prejudiciile suferite în urma aplicării tratamentului, aceștia au dreptul la compensații proporțional cu prejudiciul neacoperit în limitele stabilite.
Pe de altă parte potrivit art.5 din Legea nr.9/1998 dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor și construcții pentru care se solicită compensații se face cu înscrisuri.
În cauză reclamanta a depus la dosarul cauzei contractul de vânzare - cumpărare din 21.12.1935 din care rezultă că autorul acesteia a cumpărat satul 2 camere și grajd și 1000 mp - iar de la statul Român a cumpărat 10 ha teren agricol și imobil compus dintr-o cameră și teren în suprafață de 2500 mp.
Prin decizia nr.24&14.01.2008 pârâta i-a acordat compensații doar pentru recoltele neculese fără să aibă în vedere diferența de valoare dintre bunurile rămase în Bulgaria și cele primite în România.
Cum reclamanta a făcut dovada acestei diferențe cu înscrisuri respectiv contractul de vânzare - cumpărare din 21.12.1935 iar pârâta nu a dovedit o situație contrară conform art.1169 cod civil - corect prima instanță a admis acțiunea.
Așa fiind se constată că recursul este nefundat urmând ca în baza art.312 Cod procedură civilă să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul în contencios administrativ declarat de recurenta pârâtă - AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - cu sediul în B, sect.1, Calea, nr.202, împotriva sentinței civile nr.1082/CA/03.07.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - - domiciliată în C,-, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.jud.hot.
Red.jud.dec./17.11.2008
Dact.gref.
2 exemp./20 2008
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Eufrosina Chirica, Adriana Pintea
