Anulare act administrativ fiscal. Decizia 644/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 644
Ședința publică de la 16 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. - -
JUDECĂTOR 1: Ioan Apostu
JUDECĂTOR 2: Elena Romila
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE G,-, împotriva sentinței nr. 157/29.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsind reprezentantul recurentei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE și intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
CURTEA
Asupra recursului în contencios fiscal de față:
Analizând actele și lucrările dosarului reține următoarele:
Prin cererea înregistrata sub nr- pe rolul Tribunalului Galați reclamantul a solicitat instanței anularea actului administrativ fiscal seria - nr.-/15.08.2007 emisa de precum și obligarea pârâtei la restituirea taxei speciale pentru autoturisme achitata, în cuantum de 1794 lei.
Reclamantul și-a motivat acțiunea arătând ca în luna 10.08.2007 a achiziționat un autoturism marca VOLKSWAGEN pentru înmatricularea căruia a fost obligata sa plătească în România taxa speciala în data de 15.08.2007, ca a solicitat restituirea acestei taxe, dar cererea i-a fost respinsa de
Reclamantul considera nelegala aceasta decizie, fata de prevederile art. 90 paragraf I din Tratatul privind Instituirea Comunității Europene.
Prin sent. civ. nr. 157/29.01.2009 instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive si excepția inadmisibilității invocate de Administrația Finanțelor Publice G ca nefondate.
A admis acțiunea formulata de reclamantul domiciliat în G- -.83, în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice G cu sediul în G-.
A obligat parata Administrația Finanțelor Publice G sa restituie reclamantului suma de 1794 încasata cu titlu de taxa pentru autoturisme si autovehicule plus dobânda legala de la data plații si pana la restituirea integrala precum și la plata sumei de 4,3 cu titlu de cheltuieli de judecata către reclamant.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut ca suma plătita de reclamant nu a fost datorata potrivit legislației comunitare, taxa trebuie restituita. Faptul ca reclamantul a achitat voluntar aceasta taxa este irelevant, întrucât altfel nu ar fi avut posibilitatea înmatriculării autoturismului in România. Cum organul fiscal a refuzat în mod expres restituirea taxei încasate, adresa constituie acte administrative fiscale în sensul art.41 din OG 92/2003 privind Codul d e Procedura Fiscala întrucât sunt emise de organele fiscale competente si privesc drepturi si obligații fiscale, astfel încât sunt cenzurabile pe calea contenciosului administrativ întrucât constituie acte administrative în înțelesul art. 2 alin 1 lit. c din Legea 544, urmând a fi anulata
Pentru repararea integral a prejudiciului, pârâta a fost obligata sa achite si folosul nerealizat, potrivit art. 1084 raportat la 1082 Cod Civil, respectiv dobânda legala ca1culata conform art. 3 alin 3 din OG9/2000, de la data încasării sumei pana la data restituirii integrale si efective.
In ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, invocate de parata, instanța a retinut ca este nefondata, pentru considerentele că taxa speciala ce face obiectul prezentei cauze a fost încasata in baza legislației interne in vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 si care a fost apreciata ca fiind contrara normelor comunitare. Intr-o atare ipoteza, se aplica principiul conform căruia un stat membru a impus sau aprobat o taxa contrara dreptului comunitar este obligat sa restituie taxa perceputa prin inca1carea acestuia.
Din aceasta perspectiva reclamantul are dreptul la restituirea integrala a taxei speciale încasate in temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
In astfel de situații Curtea de Justiție Europeana a decis ca statele membre trebuie sa asigure rambursarea taxelor colectate cu înca1carea prevederilor art.90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurala si îmbogățirea fără justa cauza. Totodată, a mai decis ca in astfel de cauze pot fi plătite si daune pentru pierderile suferite.
In acest context, nu se poate retine justificat ca Statul R are un temei legal de reținere a unei parți din taxa încasata ilegal anterior datei de I iulie 2008 pe care sa o compenseze in parte cu o alta taxa ce urmează a fi perceputa in temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal in baza căruia s-a încasat nelegal taxa speciala.
Instanța mai retine, in context, că noua taxa instituita de OUG nr.50/2008 este stabilita pe alte principii decât taxa speciala anterioara, are alt mod de ca1cul si alta destinație.
In ultimul rând, instanța retine ca restituirea doar a diferenței intre taxa speciala încasata anterior pe baza unei norme legale abrogate la iulie 2008 si taxa de poluare ce urmează a se percepe in temeiul actului normativ aplicabil după aceasta data pune problema aplicării noului act normativ si pentru trecut, respectiv taxa speciala încasata ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactiva a unui alt act normativ inactiv la data nașterii si consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art.15 alin.2 din Constituție.
Pentru toate aceste motive instanța a admis acțiunea, si a obligat parata 1a restituirea sumei de 1794 RON si reprezentând taxa special autoturisme si dobânda lega1a pana la data plății efective.
Împotriva hotărârii primei instanțe a declarat recurs Administrația Finanțelor Publice B, invocând motive de netemeinicie și nelegalitate, constând în analiza insuficientă a probelor cauzei, care, a condus la aplicarea greșită a legii.
Se susține că prima instanță s-a substituit puterii legislative, creând o nouă lege, contribuind decisiv la încălcarea legii române în vigoare.
Sub un alt aspect, instanța trebuia să observe că acțiunea este inadmisibilă în raport de disp.art.5 alin.2 din Legea nr.554/2004.
Pe cale de excepție, s-a invocat și lipsa calității procesuale pasive a Administrației Finanțelor Publice, având în vedere că, instituția ca atare, este un încasator al unor fonduri ordonanțe de stat.
În sfârșit, un ultim motiv de recurs, se referă la competența instanței, susținându-se încălcări ale art.10 alin.1, apreciindu-se competența Curții de APEL GALAȚI, ca primă instanță, întrucât, în cauză, este atacat un act administrativ emis de o autoritate publică centrală privind codul fiscal, precum și încălcări ale nr.OUG50/2008 privind taxa de poluare.
În examinarea motivelor de recurs, Curtea, va avea în vedere normele juridice interne referitoare la chestiunea dedusă judecății cât și cele ale dreptului comunitar, cu caracter obligatoriu.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
La data de 10.08.2007 reclamantul a achiziționat un autoturism marca Volskwagen fabricat în anul 2007 pentru care a plătit taxa de primă înmatriculare în sumă de 1794 lei.
Problema de drept care se pune în cauză este dacă legislația internă potrivit căreia reclamantul ar datora taxa pe poluare este compatibilă cu prevederile legislației internaționale și comunitare.
Potrivit OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, se datorează aceasta taxă pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) și N(1)-N(3), astfel cum sunt acestea definite în privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003 (art. 3).
Autoturismul reclamantului intră în categoriile exceptate de la plata taxei pe poluare (art. 3 alin. 2 și art. 9 alin.1).
Obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art. 4 lit. a), fără ca textul să facă distincția între autoturismele produse în România și cele în afara acesteia, sau între autoturismele noi și cele second-hand.
Deoarece această ordonanță a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14 alin 1), rezultă ca taxa pe poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație, înmatriculate în țară. Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă (art. 5 alin. 1).
Rezulta că, în conformitate cu dispozițiile legale anterior indicate, pentru autovehiculul în cauză, reclamantul datorează taxa de poluare, la prima înmatriculare in România.
Art. 90 par.l din Tratatul de instituire a Comunității Europene prevede: "Nici un stat membru nu poate aplica, direct sau indirect, produselor altor sate membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare".
Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se refera la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne.
Analizând dispozițiile OUG 50/2008 cu modificările ulterioare, rezultă că pentru un autoturism second hand produs în România sau în alte state membre UE nu se percepe la o nouă înmatriculare taxa de poluare, dacă a fost anterior înmatriculat tot în România, dar se percepe această taxă de poluare la autoturismul produs în țară sau în alt stat membru UE, dacă este înmatriculat pentru prima dată în România
OUG nr. 50/2008 este contrara art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel din acest litigiu, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România si, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România. Or, după aderarea României la UE, acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte tari membre ale UE, atât timp cat norma fiscala naționala diminuează sau este susceptibila sa diminueze, chiar si potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
În legătură cu inadmisibilitatea acțiunii în raport de disp.art.5 pct.2 din Legea nr.554/2004, Curtea constată că, referirea la textul citat, excede obiectului cauzei.
Față de aceste considerente, văzând disp. art. 312.pr.civ. urmează să respingă ca nefondat recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de reclamanta pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE G,-, împotriva sentinței nr. 157/29.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 16.06.2009.
PREȘEDINTE: Ioan Apostu dr. - - | JUDECĂTOR 2: Elena Romila - - | JUDECĂTOR 3: Simona Gavrila - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. 2 ex./09.07.2009
Fond -
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu, Elena Romila, Simona Gavrila
