Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1055/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 24.07.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.1055
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 16.10.2008
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Victoria Catargiu
JUDECĂTOR 3: Anca Buta
GREFIER:- -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor formulate de pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI A împotriva sentinței civile nr.149/09.06.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta - intimată " - ITALIA" A, având ca obiect anulare acte administrative.
La apelul nominal, lipsă părțile.
Procedura este legal îndeplinită. Dată fără citarea părților.
dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul din 09.10.2008, potrivit căreia instanța a amânat pronunțarea cauzei la 16.10.2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.149/09.06.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arad admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta " - ITALIA" A împotriva pârâtelor Direcția Generală a Finanțelor Publice A și Administrația Finanțelor Publice
Anulează decizia nr.112/22.08.2007 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice A și decizia nr.1145/01.12.2007 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice
Obligă pârâtele la rambursarea sumei de 16.480 lei cu titlu de TVA.
Obligă pârâtele să plătească reclamantei suma de 5039,30 lei, cheltuieli de judecată.
Considerentele în temeiul cărora instanța a adoptat această soluție sunt următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 16.11.2007, reclamanta " - ITALIA" a chemat în judecată pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice A și Administrația Finanțelor Publice A solicitând anularea deciziei de impunere nr.112/22.08.2007 emisă de Administrația Finanțelor Publice A, anularea deciziei nr.1145/01.11.2007 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice A, rambursarea sumei de 16.480 lei și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanta arată în fapt că la data de 12.10.2004, cu factura nr.-, a achiziționat un teren în suprafață de 2.827 mp cu scopul investiției necesare realizării obiectului principal de activitate, respectiv, de colectare și valorificare a deșeurilor de fie vechi. Întrucât conform normelor aprobate prin Ordinul Ministrului Industriei și resurselor nr.265/2001 pentru aplicarea nr.OUG16/2001, pentru obținerea autorizației de colectare și valorificare a deșeurilor de fie vechi, este necesară o suprafață de 5.000 mp, iar suprafața de mai sus era insuficientă și cum în vecinătate nu exista un alt teren disponibil achiziționării, a efectuat un schimb de terenuri cu ""
Schimbul imobiliar s-a efectuat în baza contractelor de schimb din 14.07.2006 și din 12.09.2006, autentificat de - B M, sub nr.3010.
Reclamanta mai arată că suprafața de 2.027 mp respectiv cea de 5.500 mp obținută prin schimb, a fost și este destinată investiției, scop în care au fost efectuate lucrări de construcții, instalații, betonări, etc. de către societățile de construcții și, pe baza contractelor de execuție și prestări servicii.
La terminarea investiției, eșalonat, cu ocazia recepționării lucrărilor de construcții, instalații și amenajări, societatea a emis facturile nr.-/11.09.2006, nr.-, nr.- și nr.-/02.10.2006. Deși toate facturile au fost emise pentru aceleași lucrări de investiții pe aceeași suprafață de teren, pentru factura nr.-/11.09.2006, organul fiscal a refuzat rambursarea TVA - ului iar pentru celelalte trei facturi din 02.10.2006 s-a rambursat.
Se susține că organul fiscal avea obligația legală să dispună deducerea integrală a TVA în conformitate cu art.147 alin.3 din legea nr.571/2003 care prevede că în cazul unor investiții destinate realizării obiectului de activitate este permisă deducerea pe parcursul procesului investițional.
Reclamanta învederează că această dispoziție legală a fost greșit interpretată de organul fiscal care a apreciat că prin schimbul de teren a fost întrerupt procesul investițional cu toate că în mod evident, rezultă că l-a continuat și finalizat prin lucrările efectuate pe acest teren.
Decizia nr.112/12.10.2007 prin care s-a respins rambursarea TVA - ului, a contestat-o în conformitate cu dispozițiile Codului d e procedură fiscală însă contestația a fost respinsă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta Administrația Finanțelor Publice Aas olicitat respingerea acțiunii.
În motivare arată că susținerile reclamantei sunt neîntemeiate deoarece organele de control au acordat societății drept deducere pentru TVA aferentă facturii nr.-/11.09.2006 emisă pentru lucrările de construcții efectuate pe terenul obținut prin schimb, iar suma respinsă la rambursare, contestată de petentă, provine din ajustarea dreptului de deducere pentru bunurile achiziționate în ultimii 5 ani respectiv, imobilul situat în B M,-, apreciind că în perioada supusă verificării (01.01.2005 - 30.09.2006), imobilul nu se mai afla în proces investițional, astfel că nu beneficia de deducere TVA.
Din actele și lucrările dosarului, respectiv, contractul de schimb, contractul de executare lucrări nr.101/2006, decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare, raportul de inspecție fiscală, decontul TVA pentru luna decembrie 2006, raportul de expertiză contabilă și răspunsul la obiecțiuni, instanța reține în fapt că în cursul anului 2004 reclamanta a achiziționat un teren în scopul realizării investiției conform obiectului de activitate și anume colectarea și valorificarea deșeurilor de fier vechi. Cum terenul achiziționat nu avea suprafața minimă de 5.000 mp necesară pentru desfășurarea unei astfel de activități, reclamanta a efectuat un schimb de teren obținând un teren de 5.500 mp pe care a efectuat lucrări de investiții conform contractelor încheiate cu "" și ""
Pentru efectuarea lucrărilor de investiții, a emis facturile nr.-/11.09.2006, nr.-, nr.- și nr.-/02.10.2006, facturi pentru care a beneficiat de dreptul rambursării TVA, mai puțin pentru factura nr.-/11.09.2006, aferent căreia organele fiscale au refuzat rambursarea TVA în sumă de 16.480 lei pentru trimestrul III al anului 2006.
Refuzul rambursării TVA a fost motivat de împrejurarea că societatea nu a respectat prevederile art.147 alin.2 și 5 din Legea nr.571/2003 în sensul că nu a calculat ajustarea dreptului de deducere pentru bunurile imobile achiziționate în ultimii 5 ani respectiv, pentru imobilul situat în B M,- care a fost închiriat în baza contractului de închiriere din 14.07.2004, deducând în mod eronat în trimestrul III 2005 taxa pe valoare adăugată astfel că, organele fiscale în urma inspecției au modificat baza de impozitare a TVA aferentă perioadei 01.01.2005 - 30.09.2006 cu suma de 42.349 lei și au dispus respingerea la rambursare a TVA - ului de 16.480 lei.
Organele de control au apreciat că în perioada supusă verificării începând cu 01.01.2005, imobilul situat în B M,-, pentru care societatea reclamantă a dedus integral TVA, nu se mai găsește în proces investițional întrucât nu au fost efectuate lucrări de investiții.
Expertiza contabilă ale cărei concluzii instanța și le însușește, constată însă că în perioada supusă controlului (01.01.2005 - 31.12.2006), reclamanta se afla în proces investițional pentru bunurile achiziționate în ultimii 5 ani respectiv, pentru imobilul din B M-, astfel că nu datorează TVA suplimentară și nici ca urmare a ajustării TVA, deoarece baza de impozitare pentru această perioadă este suma de 86.662 lei și nu cum au calculat organele fiscale modificând baza de impozitare cu suma de 42.349 lei din care 42.221 lei aferentă ajustării de TVA și 128 lei dedusă în mod eronat.
Pornind de la această bază de impozitare reținută de expertiză, rezultă că reclamanta este îndreptățită la rambursarea TVA - ului în valoare de 16.465 lei aferentă facturilor nr.-/22.09.2005, nr.-/12.09.2006 și nr.-/11.09.2006, ca urmare a neefectuării ajustării dreptului de deducere TVA pentru aceste facturi.
Dispozițiile legale nu prevăd un termen limită pentru efectuarea unui proces investițional și nici o anumită frecvență a lucrărilor de investiții iar faptul că în anul 2005 și 2006 nu s-au efectuat lucrări de investiții asupra imobilului situat în B M,-, nu reprezintă întreruperea procesului investițional, situație confirmată și prin sentința civilă nr.1494/23.11.2005.
Față de aceste considerente, instanța admite acțiunea reclamantei.
Pârâtele A și A recurează sentința suscitată, solicitând admiterea recursului în sensul modificării soluției, prin respingerea acțiunii cu consecința menținerii actelor administrativ - fiscale atacate.
În motivare, relevă că instanța de fond în mod greșit a reținut că reclamanta se află în proces investițional pentru bunurile achiziționate în ultimii 5 ani respectiv, pentru imobilul din B M-.
În fapt, societatea a achiziționat un teren în suprafață de 2.827 mp în scopul investiției necesare realizării obiectului principal de activitate. Reclamanta afirmă că pentru a putea realiza obiectul său principal de activitate trebuia să obțină autorizația de funcționare, iar pentru aceasta avea nevoie de o suprafață de 5.000 mp, De aceea a efectuat un schimb de terenuri cu "" Suprafața obținută la schimb era destinată investiției, astfel că societatea a încheiat contracte de execuție și prestări servicii. Pentru aceste lucrări au fost emise facturile nr.-/11.09.2006, nr.-, nr.- și nr.- din data de 02.10.2006, iar societatea solicită să se ramburseze taxa pe valoarea adăugată aferentă facturii nr.-/11.09.2006 susținând că a fost emisă în scopul investiției ca și celelalte facturi menționate mai sus.
Or, societatea nu a respectat prevederile art.147 alin.2 și alin.5 din legea nr.571/2003, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu pct.50 alin.7, lit. a) respectiv pct.42 alin.7 din nr.HG44/2004 cu modificările și completările ulterioare, în sensul că nu a calculat ajustarea dreptului de deducere pentru bunurile imobile achiziționate în ultimii 5 ani, respectiv pentru imobilul situat în B M,- care a fost închiriat către "METRAN" în baza contractului de închiriere /14.07.2004, pentru care se aplică scutirea de TVA fără drept de deducere prevăzută la art.141, alin.2, lit. k) din Codul fiscal.
Consideră că în perioada supusă verificării, începând cu 01.01.2005 imobilul menționat nu se mai regăsește în proces investițional, întrucât nu au fost efectuate lucrări de investiții, bunurile imobiliare regăsindu-se înregistrate în evidența contabilă la prețul de achiziție cu ajutorului contului 211 "terenuri" la valoarea de 286.965 lei respectiv cu ajutorul contului 212.1 "clădiri" la valoarea de 347.941 lei până la data vânzării acestora către ""
La calcularea ajustării dreptului de deducere inspecția fiscală, face trimitere la art.47 din Codul fiscal și la pct.42 alin.7 dar aplică și pct.50 alin.7, care dispune că: "în cazul bunurilor imobile închiriate, concesionate sau arendate, pentru care persoana impozabilă aplica regimul de scutire pentru o parte din bunul imobil, ajustarea dreptului de deducere pentru partea respectivă se efectuează conform prevederilor pct.42 alin.7".
Factura nr.-/11.09.2006 emisă de "" " B M în valoare totală de 79.191,79 lei și TVA aferentă în sumă de 15.046,44 lei prin care se înregistrează cu ajutorul contului 231.1 "investiții corporale în curs", reprezintă lucrări de construcții efectuate asupra altor bunuri imobiliare decât cel în cauză și anume, asupra celor achiziționate de la "" în baza contractului de schimb cu factura nr.-/07.09.2006 în valoare de 1.394.625,83 lei, fapt precizat în raportul de inspecție fiscală nr.1906 i/22.08.2007. Lucrările de construcții au fost efectuate deci asupra noului imobil achiziționat situat în B M,- fapt rezultat și de situațiile de lucrări întocmite de executant care însoțesc factura nr.-/11.09.2006 emisă de "" B M, motiv pentru care organele de control au dat drept de deducere integrală asupra TVA înscrisă în această factură pe parcursul noului proces investițional.
Factura nr.-/07.03.2006 în valoare de 741.228,72 lei este emisă de " - ITALIA" către "" și reprezintă vânzarea imobilului situat în B M,-, identificat în nr.16005 și 15736 B M, nr. top 3488/1/1/2/1/3/2 și nr. top 3487/1/1/3/1.
Factura nr.-/07.03.2006 în valoare de 1.394.925,83 lei este emisă de "" către " - ITALIA" și reprezintă cumpărarea imobilului situat în B M,-, identificat în nr.3338 B M de sub, nr. top 3236/1 și de sub, nr. top 3264/1 de sub B - 26,27,29.
Ambele facturi au fost emise urmare a schimbului imobiliar între cele două părți, operațiuni care implică o livrare de bunuri, ambele persoane impozabile, atât vânzătorul cât și cumpărătorul fiind considerate ca efectuând o livrare de bunuri cu plata, conform art.131, alin.1 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.
Instanța de fond în mod greșit consideră că prin tranzacție, respectiv prin schimbul imobiliar efectuat de " - ITALIA" nu se întrerupe procesul investițional. Imobilul asupra căruia organele de control au calculat ajustarea taxei pe valoare adăugată a fost livrat în aceeași stare fără nici un fel de investiții și concomitent a achiziționat un alt imobil, la altă adresă asupra căruia s-au efectuat ulterior alte investiții.
TVA a fost calculată asupra bunului imobiliar situat în B M,- care nu a suferit niciun fel de investiții, proprietarul l-a închiriat în regim de scutire de TVA pe care ulterior l-a schimbat cu un alt bun imobiliar care a făcut obiectul controlului pe perioada 01.10.2006 - 31.12.2006 unde organele fiscale au acordat dreptul de rambursare a TVA solicitat având în vedere investițiile realizate noului imobil situat în B M,-.
Instanța de fond în mod greșit consideră că reclamanta este îndreptățită la rambursarea de TVA în valoare de 16.456 lei și că taxa pe valoare adăugată respinsă la rambursare este aferentă facturilor nr.-/22.09.2005, nr.-/11.09.2006 și nr.-/12.09.2006, întrucât organele de control au dat drept de deducere pentru aceste facturi, conchid recurentele.
Analizând recursurile de față, prin prisma celor susredate și în temeiul prevederilor art.3041Cod procedură civilă, constată că sunt nefondate.
Recurentele expun o stare de fapt confuză și trunchiată în susținerea temeiniciei și legalității actelor emise.
Dimpotrivă, expertiza ale cărei concluzii nu pot fi combătute, verificând și expunând situația reală rezultată din evidențele contabile și actele de control întocmite de recurentele - pârâte, stabilește:
Din documentele aflate la dosarul cauzei și din cele puse la dispoziția expertizei de reclamantă rezultă că în 10.08.2007 începe inspecția fiscală pentru care se întocmesc două Rapoarte de inspecție fiscală la data de 22.08.2007, dar pentru perioade diferite.
Primul raport verifică perioada în cauză, 01.01.2005 - 30.09.2006 și face referire la constatările Raportului de inspecție fiscală 4544 din 01.06.2005, susținând aceleași puncte de vedere, deși prin sentința civilă nr.1494/23.11.2005 instanța s-a pronunțat anulând decizia emisă de A de respingere de la rambursare a sumei de 122.105 lei reprezentând TVA. Pornind de la aceleași premize, inspecția fiscală susține că "în perioada supusă verificării, începând cu 01.01.2005 imobilul menționat nu se mai regăsește în proces investițional întrucât nu a efectuat lucrări de investiții" și ca urmare trebuiau aplicate prevederile art.147 alin.2 și 5 din Legea nr.571/2003, coroborat cu pct.50 alin.7 lit. a) respectiv pct.42 alin.7 din nr.HG44/2004 și trebuia calculată ajustarea dreptului de deducere pentru bunurile imobile achiziționate.
Sentința civilă nr.1494/23.11.2005 admite că societatea beneficiază de deducerea integrală a TVA în conformitate cu prevederile art.147 alin.5 din Legea nr.571/2003 deoarece se afla în "proces investițional deși nici perioada respectivă nu s-au efectuat lucrări de investiții în sensul interpretat de inspecția financiară, deoarece conform Legii nr.82/1991, legea contabilității, cumpărarea unui teren, clădire și a oricărui bun destinat folosirii în procesul de producție reprezenta o investiție.
În calcularea ajustării dreptului de deducere inspecția fiscală face trimitere la art.147 pct.42 alin.7, care se referă la persoanele impozabile care aplică TVA pentru oricare dintre operațiunile prevăzute la art.141 alin.2 lit. k) din nr.HG44/2004, făcând trimitere din nou la acel contract de închiriere cu titlu gratuit, situație clarificată deja prin sentința civilă nr.1494/23.11.2005, și nu aplică pct.50 alin.7 lit. a) deși face trimitere la acesta". Taxa pe valoarea adăugată dedusă pentru un obiectiv de investiții, înainte de punerea în funcțiune a acestuia, se ajustează la sfârșitul anului calendaristic următor celui de punere în funcțiune a investiției.
Susținerea din raportul de inspecție "în perioada supusă verificării, începând cu 01.01.2005 imobilul menționat nu se mai regăsește în proces investițional întrucât nu a efectuat lucrări de investiții" (perioada supusă verificării este 01.01.2005 - 30.09.2006) este contrazisă de documentele contabile și chiar de raportul de inspecție fiscală (pag.9) astfel în baza facturii fiscale -/11.09.2006 se înregistrează lucrări de construcții efectuate la bunurile imobiliare în valoare de 79.179,79 lei înregistrată în evidența contabilă cu ajutorul contului 231.1 "investiții corporale în curs".
Pentru a justifica ajustarea dreptului de deducere inspecția fiscală face trimitere la factura -/07.09.2006, și nu se face referire și la factura -/07.09.2006 și la contractul de schimb autentic, cu plata unei diferențe, încheiate între aceleași părți respectiv " - ITALIA" A și "" B M și la aceeași dată.
Valoarea imobilului din-, respectiv 622.881,28 lei, TVA 118.347 fost inclusă în valoarea imobilului din-, respectiv 1.171.954,48 lei, prin schimbul făcut, " - ITALIA" a achitat numai diferența de 549.073,2 lei.
TVA se va face, conform legii, de la data închirierii procesului investițional și începerea procesului de producție.
Lucrările de investiții demarează imediat după efectuarea schimbului de terenuri și îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege privind suprafața platformei betonate și se emit mai multe facturi pentru lucruri de construcții pentru care se solicită de fapt și rambursarea TVA.
În raportul de inspecție fiscală se arată la pag.8 "în perioada 01.01.2006 - 30.09.2006 societatea a achiziționat bunuri și servicii destinate realizării de operațiuni taxabile, de la furnizori interni plătitori și neplătitori de TVA, ceea ce îi dă dreptul la deducere TVA conform prevederilor art.145 alin.3 lit. a), art.147 alin.5 din Legea nr.571/2003 cu modificările ulterioare.", în consecință inspectorii fiscali consideră că reclamanta era în anul 2006 în proces investițional și are dreptul la deducerea TVA.
Al doilea raport are în vedere decontul lunii decembrie 2006 prin care se solicită "rambursarea soldului sumei negative a TVA în sumă de 27.805 lei"; perioada verificată conform deciziei de nemodificare a bazei de impunere este de la 01.10.2006 până la 31.12.2006. În urma controlului organele de inspecție constată că suma solicitată la rambursare se justifică a fi rambursată și aprobă rambursarea sumei de 27.805 lei.
În conformitate cu cele prezentate mai sus, expertiza contabilă afirmă că în perioada supusă controlului din primul și din al doilea raport de inspecție fiscală respectiv 01.01.2005 - 31.12.2006 rezultă că reclamanta se afla în proces investițional și nu datorează TVA suplimentară conform raportului de inspecție fiscală încheiat la 21.08.2007 de către A ca urmare a ajustării dreptului de deducere TVA pentru bunurile achiziționate în ultimii 5 ani, respectiv pentru imobilul din B M,-, ajustarea dreptului de deducere urmând a să se facă la sfârșitul anului calendaristic următor celui de punere în funcțiune a investiției.
Cele susredate, reținute din expertiza de specialitate se găsesc a fi întemeiate în fapt și în drept, în recurs nefiind produse dovezi contrare.
În consecință, soluția temeinică și legală a instanței de fond se va menține și în baza prevederilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă, recursurile urmează a fi respinse.
Potrivit dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, la cererea intimatei - reclamante, pârâtele - recurente îi vor restitui cheltuieli de judecată avansate constând în plata onorariului de avocat, în valoare de 2380 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâtele A și A, împotriva sentinței civile nr.149/9.06.2008, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului Arad.
Obligă pe recurente la cheltuieli de judecată intimatei. -.. ITALIA, A, în sumă de 2380 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, 16.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- LIBER - - - -
GREFIER,
- -
RED:/10.12.08
TEHNORED:/11.12.08
2.ex./SM/
Primă instanță: Tribunalul Arad
Judecător -
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Victoria Catargiu, Anca Buta
