Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 109/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 109/2010
Ședința publică de la 19 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Axente Irinel Andrei
JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 3: Danusia
GREFIER:
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 286 din 16 iunie 2009, pronunțată în dosarul nr- AL Tribunalului Bistrița N, în contradictoriu cu intimații DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B N ȘI ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de primă înmatriculare
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile sunt lipsă.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este legal timbrat.
S-a prezentat referatul cauzei, constatându-se că la data de 11 septembrie 2009 s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea intimatei Direcția Generală a Finanțelor Publice B N, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca nelegală și temeinică a sentinței civile atacate.
La data de 22 septembrie 2009, s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea intimatei Administrația Fondului pentru Mediu prin care solicită respingerea recursului, iar la data de 29 decembrie 2009, s-a depus la dosar, de către recurent, taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
Curtea, în urma deliberării, în lipsa vreunei cereri prealabile a părților, constată că prezenta cauză se află în stare de judecată, declară închise dezbaterile și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 286 din 16 iunie 2009 Tribunalului B N, s-au respins ca nefondate excepțiile nemotivării în fapt și în drept a prematurității și a inadmisibilității acțiunii introductive și s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios fiscal formulată de reclamantul, împotriva pârâtei DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B-
Totodată, s-a respinse ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție formulată de Direcția Generală a Finanțelor Publice B-N împotriva ADMINISTRAȚIEI FONDULUI PENTRU MEDIU, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, analizând, în primul rând, excepțiile invocate, le-a respins după cum urmează:
- nemotivarea în fapt și în drept a acțiunii nu constituie o excepție propriu-zisă ci eventual o carență a acțiunii, motivarea în drept putând fi suplinită de instanță;
- excepția prematurității este nefondată deoarece în cauză nu este vorba de o sumă stabilită printr-un act individual de impunere ci de o taxă stabilită printr-un act normativ;
- excepția inadmisibilității este nefondată deoarece în acțiune nu se face vorbire de neconstituționalitatea unui text de lege, iar reclamantul este îndreptățit să se adreseze instanței naționale atunci când apreciază că a fost vătămat prin aplicarea unui act normativ intern prin care se încalcă principiile Tratatului de instituire a Comunității Europene.
Referitor la fondul cauzei instanța de fond a reținut în fapt că reclamantul a achiziționat în toamna anului 2007 un autoturism Renault adus din Franța fabricat în anul 2000 cu o capacitate cilindrică de 1400 cm3, după care a solicitat înmatricularea acestuia.
Cu această ocazie i s-a adus la cunoștință că înmatricularea autovehiculului este condiționată de achitarea taxei pe poluare care în cazul reclamantului a fost stabilită la suma de 3.093 lei.
Reclamantul a făcut mai multe demersuri la pârâtă, solicitând scutirea de plata acestei taxe, iar dacă acest lucru nu este posibil a solicitat reducerea acestei taxe la minimum posibil, demersuri la care pârâta i-a comunicat că nu poate beneficia nici de scutire și nici de reducere.
Fiind nevoit să utilizeze autovehiculul achiziționat, reclamantul a achitat taxa în cuantumul stabilit după care a intentat prezenta acțiune prin care solicită restituirea acestei sume considerând că i-a fost percepută în mod abuziv după cum a arătat în motivarea acțiunii.
În acest context, instanța de fond a apreciat că se cuvine a fi făcută precizarea că reclamantul în acțiunea introductivă aduce critici unei alte taxe decât aceea care i-a fost percepută în realitate.
Astfel, el face referire la taxa specială de primă înmatriculare ce a fost reglementată prin art. 2141-2143din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în acest sens fiind și jurisprudența depusă la dosar.
Or, a menționat instanța de fond, taxa achitată și contestată de reclamant este o altă taxă, este taxa pe poluare care este instituită prin nr.OUG 50/2008, act normativ prin care s-au abrogat art. 2141-2143din Codul fiscal referitoare la taxa de primă înmatriculare.
Revenind la cauza dedusă judecății, tribunalul a dedus din finalul acțiunii introductive că reclamantul face probabil referire la art. 90 parg. 1 din Tratatul de instituire Comunității Europene potrivit căruia "Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Analizând prevederile nr.OUG 50/2008 instanța de fond a apreciat că acest act normativ nu încalcă dispozițiile de principiu al articolului menționat.
Astfel, potrivit prevederilor art. 4 din nr.OUG 50/2008 "Obligația de plată a taxei intervine: a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România; b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri ", reclamantul încadrându-se în ipoteza de la lit.
După cum rezultă din art. 6 din ordonanță taxa pe poluare se stabilește dup criterii obiective cum sunt categoria motorului, capacitatea cilindrică și clasificarea din punctul de vedere al normei de poluare (anexele 1-3), după care se aplică cotele de reducere a taxei în funcție de vechimea autovehiculului (anexa 4).
Or, aceste criterii se aplică cu ocazia primei înmatriculări în România a tuturor autovehiculelor, atât a celor noi cât și a celor rulate și atât celor produse în alte state cât și celor produse în România.
În aceeași ordine de idei, instanța de fond a mai menționat și faptul că scopul nr.OUG 50/2008, astfel cum rezultă din titlul și preambulul acestui act normativ, respectiv instituirea taxei pe poluare "În scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu", iar potrivit art. 1 acest venit "se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului".
Pentru considerentele menționate, instanța de fond constatând că prin perceperea acestei taxe nu se încalcă prevederile Tratatului de instituire a Comunității Europene, a respins acțiunea ca neîntemeiată, iar pe cale de consecință, a respins și cererea de chemare în garanție.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9.pr.civ. reclamantul a susținut și detaliat că taxa de primă înmatriculare, redefinită taxă de poluare este discriminatorie, încălcând prev. art. 90 din Tratatul de instituire a comunităților europene, din punctul de vedere al autovehiculelor înmatriculate în România după ce anterior mai fuseseră înmatriculate și în alte țări membre ale
În sprijinul susținerilor sale, reclamantul a invocat și dispozițiile art. 11 și art. 148 din Constituție care instituie obligativitatea României de a aplica cu prioritate dreptul comunitar și tratatele la care este parte.
În final, reclamantul a arătat că autovehiculul cumpărat a fost odată înmatriculat și s-au plătit taxe vamale de introducere în țară, astfel că nu este legală perceperea taxei de poluare, dacă mașina a fost cumpărată înainte de apariția acestei legi.
Având în vedere aceste considerente, reclamantul a solicitat restituirea sumei plătite în valoare de 3.093 ron cu chitanța nr. - precum și dobânda legală, până la data plății efective a acesteia, cu cheltuieli de judecată.
Intimații, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B-N și ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU, prin întâmpinările formulate au solicitat respingerea recursului declarat de reclamant ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, motivat de faptul că nr.OUG 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare nu a fost și nu este în contradicție cu normele comunitare, aceasta percepându-se cu ocazia primei înmatriculări în România, nefiind o taxă de poluare pentru fiecare înmatriculare sau reînmatriculare în România.
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente.
A rezultat din actele depuse în fața instanței de fond că reclamantul a solicitat pârâtei B-N (5 și 6) înmatricularea autoturismului marca Renault cumpărat din Franța, fără plata taxei de prima inmatriculare.
Pârâta a răspuns reclamantului prin adresele nr. 2.222/08.02.2008 și nr. 4.003/11.03.2008 ( 7-8 și 10, dosar fond) arătând că înmatricularea autoturismului în discuție și prelungirea numărului provizoriu se poate realiza numai cu plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule prevăzută de legislația în vigoare la acea data.
Desi corespondenta dintre parti a avut ca obiect taxa de prima inmatriculare, in urma refuzului autoritatii admninistrative de a proceda la inmatriculare fara achitarea acestei taxe si in baza modificarii legislative intervenite, reclamantul recurent a achitat in final taxa de poluare reglementata de dispozitiile OUG50/2008, la data de 23.07.2008 ( 10-11 dosar de fond), calculata la suma de 3093 Ron.
Așa cum a stabilit și instanța de fond, refuzul autorității publice de a restitui taxa de poluare este justificat din următoarele considerente:
Noul act normativ, respectiv OUG20/2008 (în forma sa inițială) nu este contrar legislației comunitare.
Nu se poate omite că în urma notificărilor emise de Comisia Europeană către Guvernul României, au avut loc consultări pentru alinierea noului act normativ legislației comunitare, astfel încât noua taxă să nu fie contrară acesteia, o primă chestiune fiind atribuirea unei noi calificări juridice acesteia, drept taxă de mediu, care să confere legitimitate reglementărilor naționale în raport cu dispozițiile dreptului comunitar, având în vedere că în domeniul mediului, Comunitatea Europeană exercită doar competențe de coordonare, statele membre putând să adopte reglementări proprii derogatorii de la normele dreptului comunitar. Totodată, în nota de fundamentare a noului act normativ s-a arătat că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, iar această realitate juridică are drept implicație la nivel național faptul că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
Cu toate acestea, art. 90 din Tratat prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton.
Având în vedere cele de mai sus, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la articolul din tratat citat mai sus și la jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Europene, așa încât taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracterul adecvat și proporțional sau poluatorul plătește.
Conform dispozițiilor cuprinse în art. 1 din nr.OUG 50/2008 sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului care încep cu programe de înnoire a parcului auto național și continuă cu o serie de alte programe în acest domeniu, inclusiv împădurirea terenurilor degradate sau defrișate.
Totodată, adoptarea ordonanței a creat posibilitatea restituirii sumelor în plus pentru taxa de primă înmatriculare față de valoarea mult mai redusă a taxei de poluare in prima varianta, așa încât, în baza unei cereri de restituire și a chitanțelor care dovedesc plata taxei în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, plătitorii își pot recupera diferența dintre cele două taxe.
Așadar, Curtea Europeană de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărui cuantum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv (deciziile în cauzele nr. 112/84 Humblot Directorului serviciilor fiscale, parag. 12; cauza C-132/88. Comisiei Europene parag. 17).
De asemenea, Curtea Europeană de Justiție a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu, iar în condițiile în care taxa de poluare este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare.
Apoi, obiectivul taxei este de protejare a mediului atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât și prin modul de impunere, ținând cont că elementele care stau la baza acestuia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, criteriile care stau la baza taxei având deci un caracter adecvat scopului propus.
Principala critică adusă noului sistem de taxare este acea că, în realitate, nu s-a schimbat decât denumirea taxei, sistemul fiind în continuare discriminatoriu față de autovehiculele deja existente în parcul auto național.
Sub acest aspect este relevantă decizia în cauza C-345/93, parag. 20, din care rezultă că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie din import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecință, se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată, incorporată într-un autovehicul național similar.
Or, actualul act normativ este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă.
Tot în privința comparației cu autovehiculele deja existent în parcul auto național, Curtea Europeană de Justiție s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din Tratatul Comunității Europene nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente, (decizia în cauzele conexate C-290/05 și 33305 și parag. 49).
Pe de altă parte, este respectat și principiul transparenței, deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște pe baza documentelor mașinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește.
Se poate așadar concluziona că nr.OUG 50/2008 (varianta în vigoare la momentul achitarii taxei de catre reclamant) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din Tratatul Comunității Europene.
Astfel, după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului conform coeficienților descriși în anexa 4. Cota fixă de reducere prev. în anexa 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului.
Cu ocazia calculului taxei, pot fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterea de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe în condițiile prev. de normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență.
Pe de altă parte, așa cum rezultă din art. 8:
"(1) Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei în conformitate cu prev. alin. (2).
(2) Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național.".
Așadar, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituiri ei.
În cauza de față, reclamantului i-a fost percepută taxa de poluare, iar nu taxa specială de primă înmatriculare, taxă care este apreciată de C în conformitate cu exigențele legislației naționale și comunitare, așa încât restituirea ei nu are un temei legal.
În consecință, față cele menționat anterior, în condițiile art. 304 pct. 9.pr.civ. se va respinge recursul declarat și se va menține în întregime hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul, domiciliat în N,-/B, jud. B-N, in contradictoriu cu intimatele Directia Generala a Finantelor Publice B N, cu sediul in B,--8, judetul B N si Administratia Fondului pentru Mediu, cu sediul in B, sector 6,-, -orp A, cod postal -, împotriva sentinței civile nr. 286 din 16 iunie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Dact./5 ex./
Jud.fond:
Președinte:Axente Irinel AndreiJudecători:Axente Irinel Andrei, Claudia Idriceanu, Danusia
