Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1227/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 1227/
Ședința publică din 22 decembrie 2009
Completul compus din:
- - Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de reclamantele -, cu sediul în DTS,-, județul M și -, cu sediul în Aleșd, str. -, -. 29, județul B, împotriva sentinței nr. 794/23.04.2009 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
În lipsa părților.
Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din 08 decembrie 2009, desfășurarea dezbaterilor a fost consemnată în încheierea de ședință, din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de 15 decembrie 2009, apoi, pentru ziua de astăzi, 22 decembrie 2009.
CURTEA,
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr. 794 /23.04.2009 a Tribunalului Harghita, s-a respins acțiunea formulată de reclamantele DTS și - Aleșd, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al orașului, pentru anularea parțială a Hotărârii nr. 93/2006 emisă de pârâtă.
În considerentele hotărârii atacate s-a reținut că, prin hotărârea atacată s-a aprobat lista ce cuprinde taxele speciale aferente anului 2007 și valorile acestora, taxe cuprinse în anexa 3, iar la alin. (2) a fost aprobat Regulamentul privind taxele speciale, cuprins în anexa 3b.
Astfel, la nivelul Consiliului Local, s-a instituit o taxă activitate impact mediu - colectare ciuperci, în cuantum de 500 lei. Sub un prim aspect, s-a reținut că această taxă, deși a fost cuprinsă în anexa privind taxele speciale, nu are regimul juridic al acestor taxe ci, potrivit art. 283 alin.2 Codul fiscal reprezintă o taxă locală ce, Consiliul Local, o poate institui pentru activitățile cu impact asupra mediului înconjurător, taxă ce se calculează și se plătește în conformitate cu procedurile aprobate de autoritățile deliberative interesate.
Împrejurarea, că această taxă a fost denumită taxă specială și nu taxă locală, nu are relevanță juridică în speță.
În concluzie, critica reclamantelor, sub aspectul nerespectării procedurii privind instituirea taxelor speciale, prevăzută de art. 26 din G nr. 45/2003 - în vigoare la data adoptării hotărârii - de asemenea, nu are relevanță juridică în speță.
În ceea ce privește legalitatea hotărârii, privind instituirea acestei taxe, Tribunalul a constatat că, așa cum anterior s-a reținut, pârâta, în temeiul dispozițiilor art. 283 alin.2 Codul fiscal, are dreptul de a institui taxă activitate impact mediu înconjurător.
În ceea ce privește motivul de nelegalitate invocat în sensul studiului de impact al Institutului de Cercetări C N, ce ulterior a fost avizat de Academia Română, secția Științe din B și prin care se relevă faptul că nu se afectează nici structura ecosistemelor e din zonă și nici funcționalitatea acestora, împrejurări confirmate prin adresa nr. 1140 din 01.12.2008 emisă de Institutul de Cercetări C N, Tribunalul l-a constatat ca neîntemeiat, argumentele fiind următoarele:
În deplin acord cu pârâta, Institutul de Cercetări C N, a concluzionat că recoltarea ciupercilor din zona localității, nu afectează ecosistemele e forestiere din zonă, însă, în speță, taxa activitate impact mediu, a fost instituită, pentru colectarea ciupercilor pe raza localității, colectare ce nu presupune recoltarea din zona forestieră, ci colectarea de la cei ce le recoltează prin punctul de colectare ce se găsește pe raza orașului.
Apărarea invocată de pârâtul Consiliul Local, că resturile rezultate de la colectarea ciupercilor la punctele de colectare și care sunt depozitate în pubele, intrând în putrefacție afectează mediul înconjurător, în primul rând că nu a fost contestată de către reclamante iar în al doilea rând constituie temei pentru instituirea unei taxe activitate impact mediu.
Cum corect a reiterat pârâta, că aceste resturi afectează mediul înconjurător, astfel că în temeiul art.6 din OUG nr. 195/2005, protecția mediului este responsabilitatea sa, fiind necesar a fi transportate din pubelele amplasate pe raza localității, unde erau depozitate.
În ceea ce privește critica adusă, cum că această taxă se percepe pentru fiecare punct de lucru, în primul rând, reclamantele pe lângă faptul că nu au precizat nici măcar obiectul de activitate, nu au dovedit câte puncte de lucru au pe raza localității și de ce este nelegală hotărârea sub acest aspect.
Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs reclamantele, criticând hotărârea atacată ca nelegală, prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă, susținând în esență că, în mod eronat instanța de fond a calificat taxa în cauză ca fiind una locală și nu una specială, așa cum sunt acestea reglementate de art. 282 Cod fiscal, deși pârâta vorbește despre taxă de salubritate. S-a mai arătat că în mod nelegal a fost înlăturată apărarea reclamantelor cuprinsă în adresa nr. 1140/02.12.2008 a Institutului de Cercetări C N, și că astfel instanța nu a apreciat corect împrejurarea că reclamantele desfășoară activitate de colectare, din care nu rezultă deșeuri, întrucât de la punctele de lucru ciupercile sunt transportate la sediu, unde are loc și curățarea acestora.
Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând în esență că reclamanții sunt în eroare când vorbesc despre taxa instituită ca despre o taxă specială, de salubrizare, întrucât acestora nu le-a fost impusă obligația de încheiere a vreunui contract de salubrizare, astfel că taxa este instituită în raport de art. 283 alin.2 din Codul fiscal. De asemenea, reclamantele sunt în eroare cu privire la conținutul adresei invocate în apărare, nr. 1140/2008 a Centrului de Cercetări C-N, întrucât aceasta se referă la activitatea de recoltare și nu la cea de colectare.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma acestor considerente, precum și din oficiu, potrivit art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Deși recurentele invocă nelegalitatea hotărârii atacate, prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă, ce cuprind trei motive de nelegalitate ce atrag modificarea hotărârii atacate, omit să precizeze felul în care sunt realizate acestea în cuprinsul hotărârii atacate, făcând aprecieri generale asupra netemeiniciei și nelegalității acesteia.
În ceea ce privește primul motiv de critică, și anume ce prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, respectiv că hotărârea cuprinde motivele străine de natura pricinii, Curtea constată că acest motiv nu este realizat în cauză, aceasta întrucât în considerentele hotărârii atacate sunt indicate suficiente motive și aprecieri cu privire la natura pricinii, la obiectul cauzei, precum și cu privire la textele de lege aplicabile. Mai mult, instanța de fond a făcut aprecieri cu privire la argumentele reținute drept utile și pertinente în cauză, și de asemenea a motivat de ce le-a respins pe celelalte, astfel că acest motiv de nelegalitate a hotărârii atacate nu poate fi reținut.
Referitor la cel de-al doilea motiv invocat, prevăzut de art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă, potrivit căruia instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, Curtea constată, de asemenea că nici acest motiv de nelegalitate a hotărârii atacate nu poate fi reținut. Aceasta întrucât instanța de fond chemată să se pronunțe asupra legalității unui act normativ - hotărârea conciliului local - și în aceste condiții a stabilit în primul rând natura juridică a acestui act, respectiv că acesta reprezintă o taxă locală și nu una specială, și a apreciat legalitatea acestuia prin prisma dispozițiilor legale incidente în materie, în raport de care se putea determina legalitatea sau nelegalitatea acestuia.
Referitor la natura juridică a acestei taxe, respectiv dacă aceasta este una specială, reglementată de art. 282 Cod fiscal sau una locală stabilită de art. 283 Cod fiscal, este de remarcat că, în primul rând, potrivit cererii de chemare în judecată, reclamantele au solicitat anularea parțială a HCL nr. 93/2006 emisă de pârât, cu privire la pct. 18 din anexa 3, respectiv cu privire la taxa de activitate cu impact asupra mediului înconjurător, prin colectare de ciuperci. În acest sens, este corectă susținerea primei instanțe potrivit căreia aceasta nu era ținută de denumirea acestei taxe, și de locul în care a fost prevăzută. ( anexa privind taxele speciale ), ci de natura juridică a acesteia, și de motivele pentru care a fost instituită, pentru că în raport de acestea se stabilește legalitatea sau nelegalitatea ei.
În această ordine de idei, Curtea constată că această taxă a fost instituită pentru o activitate destinată specială - colectare ciuperci - pentru că în opinia pârâtei, această activitate ce presupune colectare, transportul și depozitarea ciupercilor ( inclusiv a deșeurilor rezultate din aceste operațiuni ) au impact asupra mediului înconjurător.
Or, în aceste condiții, taxa în cauză este una supusă reglementărilor prevăzută de art. 283 alin.2 Cod fiscal, și nu una specială prevăzută de art. 292 Cod fiscal. Aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit alin. 1 al art. precitat aceste taxe sunt adoptate pentru funcționarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice și juridice, în domeniile prevăzute de OUG nr. 45/2003. Pe de altă parte, deși reclamanta susține că această taxă ar fi una specială - de salubrizare - nu dovedește în vreun fel că pârâtul, prin intermediul vreunui serviciu public ( în speță, cel de salubritate ) ar presta în favoarea lor vreun serviciu în schimbul căreia să fie obligată să achite această taxă, care în acest caz ar reprezenta o plată a contravalorii presupusului serviciu efectuat.
Și nu în ultimul rând, în ceea ce privește activitatea desfășurată de reclamante, Curtea apreciază că susținerile cuprinse în adresa nr.1140/2008 a Institutului de Cercetări C N, nu pot fi reținute drept argumente utile și pertinente în cauză. Aceasta întrucât, adresa se referă la activitatea concretă de colectare a ciupercilor comestibile, din mediul lor, care nu afectează ecosistemele și nici funcția de bază a ciupercilor, aceea de a contribui la realizarea circuitului materiei organice din ecosisteme, funcție ce rămâne intactă. Taxa instituită de pârâtă vizează circuitul ciupercilor de la locul recoltării, până la punctul de lucru, și mai departe spre centrul de prelucrare. În aceste condiții, nu se poate susține, cu suficient temei, că în urma unor asemenea operațiuni ( recoltări, încărcare, transport, descărcare, depozitare,transport, etc.) nu ar rezulta deșeuri, sau că manipularea unor cantități mari de ciuperci nu ar avea un impact asupra mediului înconjurător.
Referitor la cel de-al treilea motiv de nelegalitate a hotărârii atacate, Curtea constată că acesta este neîntemeiat, de asemenea, întrucât nu poate fi reținută susținerea potrivit cărora hotărârea este lipsită de temei legal. Aceasta întrucât în speță, textele de lege corespunzător situației de fapt i s-a dat o interpretare corectă, respectiv în urma stabilirii naturii juridice a taxei - una locală și nu specială - s-au făcut de către instanța de fond aprecieri asupra conformității actului atacat, prin raportare la dispozițiile textului de lege pe care s-a întemeiat - art. 283 Cod fiscal.
În consecință, pentru considerente de mai sus, Curtea va respinge ca nefondat recursul promovat în cauză, potrivit art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, urmând a menține ca legală și temeinică hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de -, DTS, cu sediul în DTS,-, județul M și - Aleșd, cu sediul în Aleșd, str. -, -. 29, județul B, împotriva sentinței nr. 794/23.04.2009 a Tribunalului Harghita.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, la 22 decembrie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat - | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
5 exp./01.03.2010
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
