Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1597/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1597
Ședința publică din 6 mai 2009
Instanța constitută din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
JUDECĂTORI: Mirela Budiu, Daniela Griga Floarea Tămaș
- -
GREFIER: ---
S-au luat spre examinare recursurile formulate de către pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B-N și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B împotriva Sentinței civile nr. 930/CA din 7 noiembrie 2008, pronunțate de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată - SRL, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite restituire taxă de primă înmatriculare.
La apelul nominal, la prima și a doua strigare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursurile se află la primul termen de judecată, sunt scutite de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, fondul cauzei este legal timbrat, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ.
Se mai menționează că la data de 23 aprilie 2009 s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea reclamantei intimate - SRL, prin intermediul căreia solicită respingerea recursurilor ca nefondate, întâmpinare care este însoțită de înscrisurile care atestă înmatricularea autoturismului în litigiu într-un stat membru UE.
Curtea, observând că pricina se află în stare de judecată, o reține în pronunțare cu mențiunea că înțelege să invoce, în conformitate cu art. 306 alin. 2.pr.civ. nelegalitatea modului în care prima instanță a procedat la soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Administrația Finanțelor Publice a municipiului B și apoi a procedat la introducerea, din oficiu, în cauză, în calitate de pârâtă a Administrației Finanțelor Publice a orașului B, fără existența unei manifestări de voință din partea reclamantei în acest sens.
CURTEA
În urma deliberării, se reține că prin sentința civilă 930 din 7 noiembrie 2008 Tribunalului Bistrița N, pronunțată în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta - SRL împotriva DGFP - Administrația Finanțelor Publice B și in consecință,s-a anulat actul administrativ fiscal nr.4684/2008 emis de DGFP B-N și a actului administrativ fiscal 6908 din 11.04.2008 emis de aceeași intimată DGFP BN, iar pârâta a fost obligată să restituie reclamantei taxa specială de primă înmatriculare pentru autoturisme în cuantum de 5.728 lei, achitată în mod nelegal, plus dobânda legală de la data achitării până la plata efectivă.
De asemenea, s-a stabilit că se datorează cheltuieli de judecată, fără a se preciza în sarcina căreia dintre părți cad acestea, respectiv cuantumul acestora.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin cererea introdusă și înreg.sub nr.de mai sus, reclamanta - SRL a chemat în judecată DGFP B-N - Administrația Finanțelor Publice solicitând să se dispună anularea actului administrativ fiscal emis de DGFP B-N, cu obligarea pârâtei la restituirea taxei speciale de primă înmatriculare pentru autoturisme achitată în mod nelegal, plus dobânda legală de la data achitării până la data efectivă.
S-a apreciat că acțiunea reclamantei este întemeiată, reținându-se că reclamanta a cumpărat un autoturism în cursul lunii iunie 2007, iar pentru a-l înmatricula a fost obligată să plătească taxa specială pentru autoturisme în cuantum de 5.728 lei.
Art.214 Cod fiscal, prevede că se datorează o taxă specială pentru autoturisme cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau a unui autovehicul comercial, taxă calculată după formula prev.de art.214 ind.1 al.3 Cod fiscal, contravine disp.art.90(1) din Tratatul Comunității Europene, care stipulează că "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect produsele altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare".
S-a subliniat că, potrivit prev.art.148 din Constituția României prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar autoritatea judecătorească este cea care garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin.2 menționat, conform alin.4 din art.148 Constituție.
S-a apreciat că există o vădită discriminare sub aspectul regimului juridic fiscal, pentru autovehicolele aduse în România din Comunitatea Europeană, care trebuie reînmatriculate în România, față de cele care se reînmatriculează în România, după ce au fost deja înmatriculate aici.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termenul legal, pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii excepțiilor invocate și respingerea acțiunii formulate ca neîntemeiate, invocând în drept dispozițiile art. 3041și 304 pct. 9.pr.civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a evidențiat faptul că, în cursul judecății, prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, respectiv a dispus împrocesarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE, dar cu toate acestea, soluția a fost pronunțată în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B, fără a se face vreo referire la pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE
S-a mai arătat că instanța de fond soluționat în mod greșit cauza, raportat la faptul că dispozițiile art.214 și următoarele din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal nu contravin prevederilor art.90 din Tratatul Comunității Europene, care prevede că "nici un stat membru nu poate impune direct sau indirect, asupra produselor provenind din alte state membre, impozite și taxe interne, care nu sunt percepute direct sau indirect, asupra produselor naționale similare".
De asemenea, s-a mai subliniat că soluționarea cauzei pe fond ar constitui o încălcare esențială a legii, cu ignorarea lipsei actului administrativ - jurisdicțional, respectiv a deciziei emise de către C, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 2141-3Cod fiscal care prevăd obligativitatea taxei speciale de primă înmatriculare, iar raportat la acestea, suma solicitată de reclamant nu se încadrează în sumele care se restituie contribuabilului.
Pe fond, pârâta a mai susținut că suma solicitată nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabililor, invocarea Tratatului Comunității Europene și a unor hotărâri ale Curții Europene de Justiție sunt fără relevanță, deoarece nu sunt acte normative și în consecință nu produc efecte juridice.
A fost criticat și modul de soluționare a petitului privind dobânzile, subliniindu-se că în situația în care acestea sunt acordate, este necesar a se determina și cuantumul acestora.
De asemenea, recurenta a invocat și disp. art.14 din nr.OUG 50/2008, arătând că în baza acestui act normativ persoanele care au plătit taxa de primă înmatriculare beneficiază doar de o restituire parțială a acestei taxe, prin compensare cu taxa de poluare.
Trecând la soluționarea recursurilor, se reține că acestea sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:
Curtea apreciază că a fost încălcat un principiu fundamental, respectiv principiul disponibilității, ceea ce conferă hotărârii un caracter vădit nelegal.
Astfel, se constată că reclamanta a promovat acțiunea urmărind anularea actului administrativ fiscal nr. 4684/2008 și a actului administrativ fiscal nr. 6908 din 11.04.2008, emise de DGFP B N, respectiv restituirea taxei speciale de primă înmatriculare pentru autoturisme în cuantum de 5728 lei, cu dobânda legală de la data achitării până la plata efectivă.
În cadrul acestui demers, reclamanta a chemat în judecată, în calitate de pârâtă DGFP B N, iar, ca urmare a extinderii de acțiune (24), a fost introdusă în judecată și pârâta
Ca urmare a poziției procesuale exprimate prin întâmpinare(f 49 dosar fond), prima instanța, prin încheierea din 27.06.2008 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a B, și, din oficiu, a dispus împrocesarea în calitate de pârâtă a Raportat la cadrul procesual stabilit ulterior ședinței din 27.06.2008, instanța a pronunțat soluția la data de 07.11.2008, reținând calitatea de pârâtă a DGFP -
Principiul disponibilității conferă persoanei care are calitatea de reclamant dreptul de a determina limita cererii de chemare în judecată, fiindu- recunoscută posibilitatea de a stabili cadrul procesual, respectiv persoanele care sunt chemate în judecată și obiectul.
O consecință a acestui principiu, o constituie imposibilitatea instanței de a introduce din oficiu alte persoane în proces, aceasta din urmă putând doar, în virtutea rolului activ, să pună în discuție necesitatea introducerii în proces și a altor persoane.
Practic, posibilitatea de a lărgi sfera subiectivă a procesului este recunoscută părților(intervenția forțată) sau terțelor persoane(intervenția voluntară), în nici un caz instanței.
Or, în cauza dedusă judecății, se constată că instanța, din oficiu, împrocesat-o în calitate de pârâtă pe B, deși nici una dintre părți nu solicitat introducerea în cauză a acesteia.
Într-adevăr, prin întâmpinarea depusă(49 dosar fond), pârâta Baa rătat că, potrivit aprecierilor proprii, calitatea procesuală pasivă aparține B, însă această precizare nu este suficientă pentru a determina modificarea cadrului procesual.
De altfel, în urma analizei conținutului încheierii din 27.06.2008, se constată că prima instanță nici nu a pus în discuție, necesitatea lărgirii cadrului procesual.
Nelegalitatea hotărârii rezidă și din faptul că hotărârea a fost pronunțată în contradictoriu cu DGFP - B, deși anterior, prin încheierea din 27.06.2008 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei părți.
Raportat la faptul că prin încheierea menționată a fost tranșat un aspect al procesului, aceasta a dobândit un caracter interlocutoriu. Or, potrivit art. 268 al. 3 Cod de procedură civilă, instanța nu mai putea reveni asupra chestiunilor dezlegate printr-o asemenea încheiere.
În ceea ce privește motivele de recurs invocate de părți, se apreciază că raportat la incidența motivului de ordine publică, analizarea acestora nu se mai impune.
Având în vedere considerentele expuse, în conformitate cu art. 304 al. 1 pct. 5 cod de procedură civilă coroborat cu art. 306 al.2 Cod de procedură civilă și art. 312 al.3, 5 Cod de procedură civilă, Curtea va admite recursurile și va trimite cauza spre rejudecare aceleeași instanțe.
Potrivit dispozițiilor art. 315 Cod de procedură civilă, în rejudecare, instanța va analiza cauza în limitele cadrului procesual stabilit de părți, iar în măsura în care din probațiunea administrată va rezulta necesitatea extinderii cadrului procesual, urmează să pună în discuție acest aspect.
De asemenea, va avea în vedere și motivele de recurs invocate de părți.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B-N și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr. 930 din 07.11.2008, pronunțate în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleeași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 06.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Mirela Budiu, Daniela Griga Floarea Tămaș
- - - - - -
GREFIER
---
RED.DG/MB
07.05.09/3 ex.
Jud.fond.
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu, Daniela Griga Floarea Tămaș
