Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 170/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția de contencios Administrativ și Fiscal
Decizia nr. 170/ Dosar Nr-
Sedința publică din 10 martie 2009
PREȘEDINTE: Comșa Marcela JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche
- - - JUDECĂTOR 3: Silviu Gabriel
- - - judecător
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.750/CA din 12.11.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 03 martie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 10 martie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că, prin Sentința civilă nr. 750/CA/12.11.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov -Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal s-au dispus următoarele:
S-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, și DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE SI OPERATIUNI VAMALE
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Prin Decizia nr. 224/18 iulie 2007 a Direcției Generale a Finanțelor Publice B s-a respins contestația formulată de petenta împotriva actului constatator nr. 83/2001 emis de Direcția Regională A - Biroul Vamal prin care s-au stabilit în sarcina petentei taxe vamale în sumă de 2852 lei, taxă pe valoarea adăugată de 2348 lei și majorări de întârziere, aferente taxelor vamale de 740 lei și aferente TVA în sumă de 606 lei.
Decizia s-a pronunțat urmare a rămânerii irevocabile a sentinței civile nr. 133/AF/2007 a tribunalului Brașov prin care a fost obligată pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice să soluționeze pe fond contestația înregistrată sub nr. 9204/20 februarie 2006.
Intimata a reținut în considerentele deciziei că petenta, în calitate de titular de tranzit nu a respectat prevederile art. 128 din Decretul nr. 337/1981 privind aprobarea Regulamentul Vamal, întrucât deși a introdus în țară în regim de tranzit vamal autoturismul la data de 16 februarie 2001 nu definitivat tranzitul în termen de 20 de zile biroul vamal de destinație prin întocmirea declarației vamale de import.
În consecință, organele vamale au procedat din oficiu la întocmirea actului contestator nr. 83/24 iulie 2001 pentru recuperarea datoriei.
În ce privește majorările de întârziere s-a reținut că acestea au fost calculate corect în conformitate cu prevederile art.25 din G nr. 26/1993.
În data de 16 februarie 2001 reclamanta a introdus în țară prin punctul de frontieră T un autoturism marca Opel Vectra pentru care s-a întocmit declarația vamală de călători nr. I 783 din 16 februarie 2001.
Reclamanta avea obligația de a se prezenta cu autoturismul și declarația vamală de tranzit nr. I 783 din 16 februarie 2001 la biroul vamal de destinație, respectiv Vama B în termenul de 20 zile, stabilit de Biroul Vamal T, pentru încheierea regimului vamal de tranzit, însă s-a prezentat la biroul vamal de destinație după expirarea acestui termen la 2 august 2001.
Reclamantei îi revenea această obligație ca titular de tranzit în temeiul prevăzut de art.128 din decretul nr. 337/1981 privind aprobarea Regulamentului vamal, susținerile reclamantei privind necomunicarea actelor între cele două birouri vamale nu sunt justificate.
În aceste condiții, potrivit art. 25 din G nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al României, " Pentru operațiunile temporare care nu au fost încheiate în termen și pentru operațiunile de import admise cu titlu de vamă provizorie, dacă taxele nu au fost achitate de titularul operațiunii până la expirarea termenului acordat, încasarea taxelor vamale, a majorărilor de întârziere și a amenzilor se face din oficiu de către organele vamale, prin organele bancare și financiare, după caz.
În speță, urmare a îndeplinirii obligației legale de către titularul tranzitului de stabilire definitivă a regimului vamal al bunului, în mod întemeiat și în considerarea prevederilor legale precitate s-a întocmit actul constatator nr. 83/24 iulie 2001 prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a taxelor vamale în cuantum de 2852 lei și A în sumă de 2348 lei și accesorii de 1346 lei din care 740 lei aferente taxelor vamale și 606 lei aferent
Reclamanta se prevalează de dispozițiile sentinței civile nr. 133/AF/23 octombrie 2007 a tribunalului Brașov rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 177/R/11 martie 2008, însă prin această hotărâre nu s-a analizat fondul contenciosului administrativ, ci doar chestiunea depunerii în termen a contestației administrative.
Relativ la chestiunea procentului taxei vamale impuse prin actul constatator, instanța reține că reclamanta nu a invocat acest aspect în cadrul contestației administrative, ci doar pe calea acțiunii înregistrată inițial în dosarul nr. 5202/6/2/2006 și apoi în cauza pendinte.
De altfel, reclamanta nu a adus argumentele legale privind impunerea unui procent de 6 %v și nu 30 %, ci a învederat chiar originea comunitară a bunului importat, fără a avea însă în vedere că legislația aplicabilă este cea de la data importului 16 februarie 2001.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii reclamantei.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta arată în esență că taxa vamală pe care o datorează nu este de 30%, cum a reținut instanța de fond în mod greșit, ci de 6%, fiind vorba despre taxarea unui bun de proveniență comunitară (autoturism Opel Vectra), prin raportare la legislația în vigoare la data de 16.02.2001, care prevedea tarif vamal preferențial pentru bunurile de origine comunitară europeană, conform art.16 pct.a din Protocolul nr.4 -Anexa la Acordul european instituind o asociere între România și țările membre ale Comunității Europene și Comunitatea Europeană ca atare. Reclamanta a mai arătat că, în urma aderării României la UE nu se mai plătesc taxe vamale pentru bunurile produse în alte state din cadrul
În întâmpinarea formulată, intimata pârâtă DGFP Bas olicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, intimata arătând că din culpa reclamantei, care nu s-a prezentat la Biroul Vamal T în termen de 20 de zile în vederea încheierii regimului vamal de tranzit, motiv pentru care inspectorii vamali din cadrul A au procedat la încheierea din oficiu aao perațiunii de tranzit vamal, întocmind actul constatator nr.83/24.07.2001 pentru diferențele de drepturi vamale datorate, fără a putea verifica și certifica dacă bunul supus taxării vamale este produs sau nu în interiorul, iar așa-zisele dificultăți de comunicare dintre biroul vamal din A și cel din B nu era de natură a schimba nivelul taxelor vamale cuvenite pentru bunul în cauză, câtă vreme reclamanta nu a respectat procedurile vamale corespunzătoare, prevăzute de lege.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată raportat la motivele de recurs invocate și la dispozițiile art.304 ind.1 Cod pr.civ. Curtea apreciază recursul reclamantei ca fiind fondat, astfel încât urmează a fi admis, pentru următoarele considerente:
Reclamanta a achiziționat dintr-o țară din Comunitatea Europeană un autoturism marca Opel Vectra, introducându-l în România în cursul anului 2001 prin Vama T- județul În data de 24 iulie 2001, Direcția Vamală A - Biroul Vamal Tae mis actul constatator nr.83/24.07.2001, prin care a stabilit în sarcina reclamantei taxe vamale, TVA și accize în cuantum total de 52.005.128 lei ROL, efectuând calculele de mai sus prin aplicarea unor taxe vamale de 30% din valoarea bunului, potrivit normativelor în vigoare la acel moment, apreciind că bunul supus taxelor vamale are regimul unui bun supus taxării standard, pe considerentul că reclamanta nu a manifestat diligență în a se prezenta la biroul vamal respectiv pentru a se stabili corect taxele vamale cuvenite. Astfel, organele vamale au stabilit taxe vamale de 30% din valoarea autoturismului, nu de 6% cât se cuveneau pentru bunuri achiziționate din țările Uniunii Europene la acel moment, potrivit acordurilor existente între România și Comunitatea Europeană în materie vamală.
Instanța de fond a omis a examina în detaliu raporturile juridice de drept internațional dintre România și Comunitatea Europeană, în concret cu privire la regimul vamal al bunurilor importate între cele două părți, regim vamal care are o natură specială, la data introducerii în țară a bunului vămuit (anul 2001), anume faptul că taxele vamale cuvenite pentru bunurile importate între România și Comunitatea Europeană se calculau la nivelul preferențial de 6%. În consecință, în cauză nu prezintă importanță împrejurarea că reclamanta nu a manifestat toată diligența necesară, la acel moment, pentru a dovedi că autoturismul supus taxării vamale era achiziționat dintr-o țară membră a, ci contează realitatea procedurilor de vămuire, care trebuiau să se efectueze pe baza documentelor de proveniență a autoturismului supus vămuirii, pe care în mod necesar organul vamal le primise la momentul intrării în țară, în sectorul vamal T/A, a reclamantei cu acel autoturism. Totodată, organele vamale trebuiau să procedeze, după reverificarea documentației de proveniență a bunului supus vămuirii, la aplicarea din oficiu a criteriilor și procentajelor corecte, conform legislației de atunci, în vederea vămuirii, indiferent de atitudinea manifestată de către reclamantă în raport cu autoritățile vamale române. În consecință, era corect ca, din oficiu, pe baza documentației de intrare în vamă a bunului, Biroul Vamal T /A să calculeze taxele vamale prin aplicarea procentajului de 6%, ținând cont de proveniența bunului supus vămuirii.
Pentru considerentele arătate, instanța de recurs urmează a admite în parte recursul declarat de reclamantă în cauză și să modifice în parte sentința atacată și în consecință să admită în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale De asemenea, Curtea urmează să anuleze în parte Decizia nr.224/18.07.2008 emisă de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B și să anuleze în parte actul constatator nr.83/24.07.2001 emis de pârâta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale A, în sensul că reclamanta datorează procentul de 6% cu titlu de taxă vamală pentru autoturismul marca Opel Vectra aparținând reclamantei, în loc de procentul de 30% de impozitare aplicat.
Instanța de recurs va respinge restul pretențiilor reclamantei și va menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Văzând și prevederile art. 274 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 750/CA/12.11.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov -secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale A și, în consecință:
Anulează în parte Decizia nr.224/18.07.2008 emisă de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B și anulează în parte actul constatator nr.83/24.07.2001 emis de pârâta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale A, în sensul că reclamanta datorează procentul de 6% cu titlu de taxă vamală pentru autoturismul marca Opel Vectra aparținând reclamantei, în loc de procentul de 30% de impozitare aplicat.
Respinge restul pretențiilor reclamantei.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 martie 2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red. /07.04.2009
Dact./14.04.2009/ 3 ex.
Jud. Fond:
Președinte:Comșa MarcelaJudecători:Comșa Marcela, Maria Ioniche, Silviu Gabriel
