Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 325/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 325/
Ședința publică din 07 Aprilie 2009
Completul compus din:
- - Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de SC SRL cu sediul în com., Izvorul nr. 604, jud. H, împotriva sentinței nr. 813/14 mai 2008 Tribunalului Harghita.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată faptul că cererea de recurs este legal timbrată, fiind achitată taxa de timbru de 20,00 lei prin chitanța CEC depusă la fila 12 dosar și s-a anulat timbru judiciar de 0,15 lei.
De asemenea se constată că s-au depus la dosar, prin registratura instanței la data de 30 martie 2009, din partea ANAF- DGFP H relațiile solicitate de instanță.
Față de actele dosarului, instanța reține cauza pentru pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr. 813 pronunțată de Tribunalul Harghita la data de 14.05.2008 în dosarul nr-, s-a respins contestația formulată de SC. SRL în contradictoriu cu
Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut că prin decizia nr. 147 din 29.08.2007 Bar espins plângerea formulată de contestatoare împotriva deciziei nr. 122/2007. Prin această ultimă decizie, a fost stabilită în sarcina contestatoarei răspunderea pentru o datorie vamală de 8.045 lei. Aceste drepturi vamale și accesorii au fost sabilite prin titlu executoriu, actul constatator nr. 154/26.06.2003 având ca debitor pe, administratorul societății contestatoare. Actul nr. 154/26.06.2003 a fost contestat însă prin Decizia nr. 48/3003 emisă de DGFP H s-a dispus suspendarea soluționării acesteia în temeiul art. 10 din OG. nr. 13/2001. Deși împotriva administratorului s-a dispus neînceperea urmării penale, nu s-a solicitat reluarea procedurii de soluționare a contestație, motiv pentru care, titlul de creanță s-a transformat în titlu executoriu. Așadar, în vederea recuperării creanței bugetare, s-a emis și comunicat contestatoarei adresa de înființare a popririi nr. 7730/2006 iar contestația la executare formulată a fost respinsă irevocabil de Tribunalul Harghita. Pentru că terțul poprit nu s-a conformat dispozițiilor art. 149 alin. 9 din OG. Nr. 92/2003, în temeiul art. 27, 28 din același act normativ, s-a emis decizia de stabilire a răspunderii solidare nr. 122/2007. Instanța de fond a constatat ca temeinică și legală decizia nr. 147/2007.
Împotriva sentinței a formulat recurs SC. SRL arâtând ca baza stabilirii răspunderii administratorulu s-a stins prin Rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita, astfel încât, dacă nu există răspunderea numitului, nu poate exista nici răspunderea solidară. Consideră că nu-i aparține culpa pentru nereluarea soluționării contestației împotriva actului constatator, obligația apaținându-i DGFP H conform art. 214 alin. 3. pr. fiscală. Apreciază că față de aceste fapte este terț însă și stabilirea răspunderii față de este nelegală, constituind un abuz din partea intimatei.
B prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu în raport de dispozițiile art.3041pr. civ. Curtea apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
În primul rând trebuie precizat că soluția dată prin Rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita din 31.08.2006 nu anulează obligațiile fiscale stabilite prin actul constatator nr. 154/26.06.2007, iar art. 214 alin. 3 din OG. nr. 92/2003 nu instituie în sarcina organului fiscal obligația de reluare a procedurii de soluționare a contestație după suspendare, din oficiu. De altfel, așa cum rezultă din Decizia nr. 30 din 31.07.2008, a solicitat reluarea procedurii administrative împotriva actului constatator nr. 154/2003, prin cererea înregistrată la pârâtă la data de 11.07.2008, iar prin decizia de mai sus s-a respins contestația a cărei soluționare fusese suspendată prin decizia nr. 48/2003. Așadar, actul constatator care reprezintă titlu executoriu, respectiv, nr. 154/2003, este în ființă, și atâta vreme cât el nu a fost anulat, el este temeinic și legal, contrar susținerilor recurentei. Faptul că față de acest act recurenta este terț nu prezintă relevanță juridică deoarece art. 149 alin. 9 din OG. nr. 92/2003 prevede clar obligațiile terțului poprit precum și sancțiunea nerespectării acestora, în sensul stabilirii obligațiilor fiscale direct în sarcina sa, conform art. 27-28 din același act normativ. Așa fiind decizia nr. 122/2007 de stabilire a răspunderii solidare a fost emisă în mod legal și temeinic.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că sentința atacată este ferită de orice critici, recursul urmând a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de SRL, cu sediul în comuna, Izvorul, nr. 604, județul H, împotriva sentinței civile nr. 813 din 14 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
-
GREFIER,
pentru, fiind în
concediu medical, semnează
Prim Grefier,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:
-7.05.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
