Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 326/2009. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

Decizie nr. 326/

Ședința publică din 07 Aprilie 2009

Completul compus din:

- - Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol judecarea recursurilor declarate de DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ, cu sediul în Târgu M-, jud. M și INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței nr. 434/24.06.2008 pronunțată de Tribunalul Mureș.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul reclamant, lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Se constată faptul că recursurile sunt declarate și motivate în termen, și sunt legal timbrate.

De asemenea, se constată că s-au depus la dosar, prin registratura instanței la data de 25 martie 2009, din partea Institutului Național de Statistică M relațiile solicitate de instanță.

Nemaifiind alte cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursurilor declarate.

Intimatul reclamant pune concluzii de respingere a recursurilor și menținerea în tot a sentinței atacate, cu precizarea că solicită ca actualizarea sumelor să se facă de la data scadenței fiecăreia, până la plata efectivă, considerând că hotărârea primei instanțe este indecisă în acest sens. În speță, practică judiciară indică Sentința nr. 177/2008 a Tribunalului Mureș rămasă definitivă prin Decizia nr. 711/R/2008 a Curții de APEL TÂRGU MUREȘ.

Față de actele dosarului, instanța reține cauza pentru pronunțare.

CURTEA,

Prin sentința nr. 434 pronunțată la data de 24.06.2008 de Tribunalul Mureș în dosarul nr-, s-a respins excepția inadmisibilității și a lipsei calității procesuale pasive a Institutului Național de Statistică și s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, S, și, în contradictoriu cu pârâții Institutul Național de Statistică și Direcția Județeană de Statistică M; pârâții au fost obligați în solidar, la plata sumelor reprezentând sporul de stabilitate în perioada aprilie 2006 - decembrie 2006, sume actualizate cu rata inflației la data efectuării plății și la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această soluție s-a reținut că reclamanții sunt funcționari publici, angajați în cadrul Institutul Național de Statistică - Direcția Județeană de Statistică Prin prevederile art. 41din Legea nr. 433/2004 privind aprobarea OG. nr. 71/2004 pentru modificarea și completarea OG. nr. 9/1992 privind organizarea statisticii, pentru asigurarea stabilității salariaților în cadrul, s-a prevăzut un spor de 20% calculat la salariul de bază cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat. Sporul este prevăzut în funcție de tranșa de vechime și căruia i se aplică cota procentuală de 5-20% din salariul de bază. Prin OG. nr. 9/2005 și OG. nr. 3/2006, dispozițiile a fost suspendate începând cu luna februarie 2005. Instanța de fond a considerat că nu s-au respectat dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă care prevăd că aplicarea unui act normativ poate fi suspendată printr-un act normativ de același nivel sau nivel superior iar la expirarea duratei de suspendare, actul normativ sau dispoziția afectată reintră de drept în vigoare. Sub aspect constituțional, măsura suspendării este nelegală pentru că nu s-au respectat normele de tehnică legislativă, contravenind dispozițiilor art. 41 alin. 2 din Constituție, precum și art. 16 alin. 1 care consacră principiul nediscriminării. Cu privire la excepțiile invocate de pârâtul Institutul Național de Statistică, s-a considerat că în litigiile de jurisdicția muncii în care sunt părți funcționari publici, acestora li se aplică Legea nr. 188/1999 care nu reglementează recursul administrativ iar potrivit dispozițiilor Legii nr. 146/1997 sunt scutite de taxă de timbru. Nu s-a putut reține aplicabilitatea Deciziei nr. 194/2006 a Curții Constituționale deoarece ea se referă la alte categorii de personal. Totodată acest pârât își justifică calitatea procesuală pasivă în raport de dispozițiile OG. nr. 71/2004 privind organizarea statisticii oficiale în România care modifică și completează OG. nr. 9/1992.

Împotriva sentinței au formulat recurs pârâții Institutul Național de Statistică și Direcția Județeană de Statistică

În motivarea căii de atac, Direcția Județeană de Statistică M arată că în mod greșit instanța de fond nu a luat în considerare aplicabilitatea Deciziei nr. 194/2006 a Curții Constituționale care se referă la suspendarea aplicării art. 41din OG. nr. 9/1992. de asemenea, în mod greșit s-a respins excepția lipsei plângerii prealabile de vreme ce dispozițiile Legii nr. 188/1999 trimit la Legea contenciosului administrativ care instituie prin art. 7 alin. 1 procedura prealabilă obligatorie a recursului administrativ. De asemenea, instanța nu a ținut seama nici de dispozițiile art. 20 din Legea nr. 146/1997 și art. 17 din Legea 554/2004 astfel încât reclamanții trebuiau să achite anticipat taxa de timbru. Se susține că nelegal s-a admis cererea reclamanților privind plata sporului de stabilitate pentru perioada aprilie-decembrie 2006 întrucât legea bugetului de stat pe anul 2008 nu alocă fonduri pentru acordarea acestui spor. Instanța de fond nu a motivat acordarea actualizării cu rata inflației astfel încât hotărârea este lovită de nulitate absolută.

În considerentele recursului declarat Institutul Național de Statistică arată că în mod greșit s-a respins excepția lipsei calității sale procesuale întrucât reclamanții nu sunt salariații săi ci ai M și nu este ordonator principal de credite, fiind finanțată din bugetul Secretariatului General al Guvernului conform HG. nr. 405/2007. Se aduc aceleași critici ca și M referitoare la modul în care instanța de fond a reținut neaplicabilitatea Deciziei nr. 194/2006 a Curții Constituționale, a modului de soluționare a excepției lipsei plângerii prealabile, a netimbrării cererii și a nemotivării acordării actualizării cu rata inflației.

Analizând recursurile formulate, prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu în raport de dispozițiile art. 3041. pr. civ. instanța reține următoarele:

Așa cum rezultă din adresa nr. 629/24.03.2009 emisă de M, reclamanții au avut calitatea de funcționari publici în perioada pentru care solicită drepturile salariale.

Cu privire la Decizia nr. 194/2006 a Curții Constituționale, Curtea apreciază că în mod legal instanța de fond a reținut neaplicabilitatea ei în speță. Astfel, OG. nr. 3/2006priveștecresterile salariale ce se vor acorda in anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivit <LLNK 12000 24180 301 0 46>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la <LLNK 11998 154 10 201 0 18>Legeanr. 154/1998privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilorpentru persoane care ocupa functii de demnitate publică.

Prin art. 27 din OG. nr. 3/2006 s-a suspendat aplicabilitatea art. 41din OG. nr. 9/1992 pentru anul 2006. Așadar, soluția pronunțată de Curtea Constituțională se referă doar la sistemul de stabilireasalariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la <LLNK 11998 154 10 201 0 18>Legeanr. 154/1998privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publică, cum, de altfel, corect a reținut instanța de fond, nu și la funcționarii publici.

Instanța de fond a dat o soluționare corectă și legală excepțiilor invocate de pârâte, excepții reiterate de acestea și în recurs. Astfel, în privința plângerii prealabile, prevederile Legii nr. 554/2004 sunt străine cauzelor având ca obiect drepturi salariale. Faptul că judecata în cauză este dată în temeiul Legii nr. 188/1999 în competența instanței de contencios administrativ, nu impune aplicarea în speță a prevederilor Legii nr. 554/2004, respectiv, a art. 7 privind procedura plângerii prealabile. Dacă s-ar aplica soluția contrară în sensul că sunt aplicabile dispozițiile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 și în cazul funcționarilor publici, s-ar ajunge ca, pentru aceleași drepturi în cadrul aceleași instituții acestei categorii de personal, spre deosebire de cel contractual, să li se impună o condiție prealabilă obligatorie care le îngrădește accesul la justiție precum și dreptul la un proces echitabil. De asemenea, și susținerile recurentelor privind obligativitatea plății taxei de timbru de către reclamanți este nefondată, art. 15 lit. a din Legea nr. 146/1997, scutind de plata acestei taxe acțiunile și cererile referitoare la orice drepturi ce decurg din raporturi de muncă.

Cât privește calitatea procesuală pasivă a pârâtului Institutul Național de Statistică, în primul rând trebuie observat că în recurs se invocă un act normativ, HG. nr. 405/2007, emis ulterior perioadei pentru care se solicită drepturile salariale iar anexa 2 la acest act normativ arată că finanțarea structurilor enumerate se faceprinSecretariatul General al Guvernului și nu de către acesta. Apoi, art. 2 din OG. nr. 71/2004 pentru modificarea și completarea OG. nr. 9/1992 arată că, "statistica oficială în România se desfășoară prin serviciile de statistică oficială și este organizată și coordonata de Institutul Național de Statistică, organ de specialitate al administrației publice centrale în subordinea Guvernului, finanțat de la bugetul de stat." Cum pârâta M se află în subordinea, este evident că acesta din urmă este ordonatorul superior de credite, iar susținerea că bugetul instituției pentru anul 2008 nu alocă fonduri cu această destinație, nu constituie un motiv pentru neacordarea unui drept salarial. Mai trebuie precizat și faptul că, art.1 din OUG nr.22/2002 aprobat prin Legea nr.228/2002 arată că, executarea obligațiilor de plată a instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.

În privința criticii aduse sentinței atacate în sensul că instanța nu a motivat acordarea actualizării cu rata inflației până la data plății efective, Curtea apreciază că acesta nu constituie un motiv de nelegalitate a hotărârii câtă vreme art. 3712alin. 3. pr. civ. permite această actualizare chiar și în situația în care are loc executarea silită a hotărârii.

Pentru aceste considerente, instanța constată că recursurile sunt nefondate urmând a le respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge recursurile formulate de recurenții Direcția Județeană de Statistică M, cu sediul în Târgu-M,-, județul M și Institutul Național de Statistică, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței nr. 434 din 24 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7 aprilie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat

-

GREFIER,

pentru, fiind în

concediu medical, semnează

Prim Grefier,

Red.

Tehnored. BI/2ex

Jud.fond:

-6.05.2009-

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 326/2009. Curtea de Apel Tg Mures