Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 386/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ Nr. 386
Ședința publică de la 10 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Violeta Chiriac
JUDECĂTOR 2: Lăcrămioara Moglan
JUDECĂTOR 3: Vera
Grefier șef secție comercială
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a venit pe rol judecarea recursurilor formulate de recurenta-contestatoare - SRL B și recurentele-pârâte DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B- în nume propriu și în numele ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE B - ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ, împotriva sentinței civile nr.659 din 10.12.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurenta-contestatoare - SRL B avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Cu privire la regularitatea recursului, instanța constată că în cauză s-au formulat două recursuri, ambele declarate și motivate în termen, recursul legal scutit de plata taxelor de timbru iar cel al - Immobiliare SRL B, legal timbrat, conform chitanțelor și timbrului judiciar depuse la dosar, la termenul de astăzi.
Avocat depune la dosar un înscris și arată că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat pentru recurenta - Immobiliare SRL B, cu privire la recursul formulat, solicită admiterea acestuia, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul anulării parțiale a deciziilor emise de pârâtă, cu menținerea recunoașterii dreptului societății de a deduce TVA-ul.
Solicită totodată anularea parțială a raportului de inspecție fiscală, întrucât, deși au solicitat acest lucru în acțiune, instanța de fond a omis a se pronunța.
Cu privire la restituirea sumei reprezentând TVA, nu rezultă în mod expres că au solicitat restituirea sumei, așa încât înțelege să solicite ca instanța să se pronunțe, pe cale de consecință și cu privire la restituirea sumei de 3642 lei reprezentând TVA încasat. Solicită admiterea recursului și sub acest aspect, în sensul obligării în mod expres a pârâtei la plata sume menționată mai sus. De asemenea, se impune admiterea recursului și pentru capătul de cerere referitor la plata cheltuielilor de judecată, înlăturarea mențiunii privind aceste cheltuieli, întrucât nu au fost solicitate prin acțiune.
Cu privire la recursul formulat de recurentele-pârâte și B solicită respingerea acestuia ca nefondat, neexistând motive de nelegalitate și netemeinicie, așa cum susțin acestea. Arată că este ilogic și nu puteau solicita autorizația de construire anterior contractului de proiectare, având în vedere că acest contract de proiectare a fost încheiat tocmai în acest scop, pentru obținerea autorizației. Apreciază ca fiind exagerată interpretarea dată de pârâte dispozițiilor art.145 din Lg.571/2003 și solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursurilor de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- reclamanta - IMOBILIAREA SRL chemat în judecată pârâtele P B și P B în vederea anulării deciziei de impunere nr.159/02.07.2008 privind obligațiile suplimentare de plată stabilite prin raportul de inspecție fiscală -/01.07.2008 și a deciziei nr.363/11.11.2008 a DGFP.
În motivarea acțiunii s- arătat următoarele:
Prin Decizia numărul 206 din 05.05.2008 emisă de către Agenția Națională de Administrare Fiscală fost admisă contestația formulată de către " " SRL împotriva Raportului de inspecție fiscală numărul -/28.02.2008 și a deciziei de impunere numărul 43/29.02.2008 în ceea ce privește suma de 12.606 lei reprezentând deductibil aferent serviciilor prestate de către terți, solicitat a fi rambursat. Pe cale de consecință s-a dispus reverificarea perioadei și a tipului de impozit de către o altă echipă de inspecție fiscală.
Prin Raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 01.07.2008 și înregistrat de către Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Finanțelor Publice înregistrat sub umărul -/01.07.2008 s-a stabilit dreptul societății " " SRL de a deduce - ul aferent serviciilor efectuate de către terți pentru suma de 8.964 lei, respectiv pentru operațiunile reprezentând redactare de acte notariale, legalizări copii, autentificare contact de vânzare - cumpărare imobil teren în suprafață de 19.800 mp situată în B, - - nr.45, conform facturii fiscale nr.379/18.12.2007, constituire și legalizare ipotecă conform facturii nr.380/18.12.2007, cheltuieli cu procurarea ștampilei și a documentelor cu regim special conform facturii nr. -/20.12.2007 și a facturii numărul -/03.12.2007.
Prin același Raport de inspecție fiscală s-a stabilit că societatea " " SRL nu este îndreptățită să deducă - ul în sumă de 3642 lei aferent serviciilor de proiectare corespunzătoare contractului de proiectare nr.9/2007 încheiat cu " " SRL. In motivarea deciziei se arată de către organul de inspecție fiscală faptul că în lipsa prezentării autorizației de construcție nu se poate stabilii realitatea operațiunilor și faptul că acestea sunt în folosul operațiunilor taxabile. Astfel, potrivit organelor de inspecție fiscală autorizația de construcție este singurul document care atestă beneficiarul unei construcții conform prevederilor art. 1 alin. 1 și 2 alineat 1 din Legea nr. 51/1991privind autorizarea lucrărilor de construcție, ceea ce face posibilă verificarea faptului dacă investiția aparține societății și dacă este generatoare de operațiuni taxabile.
În realitate " " SRL societatea înființată la data de 27.11.2007 achiziționează la data de 18 decembrie 2007 imobilul compus din teren situai în B,- în suprafață de 19.800 mp precum și construcțiile aflate pe aceasta conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 1333 din 18.12.2007 de către " ".
La data de 27.11.2007 " " SRL obține certificatul de înregistrare în scopuri de. seria B nr.- eliberat de către Ministerul Finanțelor Publice Agenția Națională de Administrare Fiscală.
La data de 21.12.2007 " " SRL închiriază societății " " SRL imobilul achiziționat în B- notificând Agenției Finanțelor Publice opțiunea de taxare a operațiunilor prevăzute de articolul 141 alineat 2 litera k din Codul fiscal conform Notificării înregistrate sub numărul 50822 din 21.01.2008.
Potrivit dispozițiilor articolului 145 alin. 2 litera a din Codul Fiscal "orice persoană are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor dacă acesteasunt destinate utilizării în folosul realizării de operațiuni taxabile".Or, la data de 19.12.2007 " " SRL încheia contractul de proiectare numărul 09/2007 cu " " SRL având ca obiect"proiectat extindere hală - depozit încălțăminte"situat în B,-. Astfel pentru obținerea autorizației de construcție necesară extinderii construcției situate în B- era necesară întocmirea unor proiecte de arhitectură, rezistență, instalații electrice interioare, instalați tehnice interioare, instalații sanitare interioare, documentații pentru avize, studiu geotehnic, ridicare topo, așa cum impun prevederile articolului 7 alineat 1 litera c din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție.
Articolul 8 alin. 2 din Legea nr.50/1991 impune aceleași condiții pentru obținerea autorizației de demolare. Pe cale de consecință autorizația de construcție se eliberează ca urmare a întocmirii de către solicitant a unui proiect tehnic complex de către persoane abilitate în acest sens, ceea ce a făcut obiectul contractului de proiectare numărul 09/2007 încheiat între " " SRL și " " SRL.
Apreciază reclamantul ca fiind exagerată și ilogică solicitarea organului de inspecție fiscală în sensul de a fi avut la data încheierii contractului de proiectare nr.09/2007 o autorizație de construcție care să ateste beneficiarul investiției întrucât serviciile de proiectare contractate avea drept scop întocmirea proiectului tehnic necesar obținerii autorizației de construcție pentru extinderea spațiului proprietatea " " SRL situat în B,-. în condițiile în care potrivit articolului 1 alineat 1 din Legea nr.51/1990 orice lucrare de construire sau desființare se poate realiza doar în baza autorizației de construcție / demolare eliberate în baza unor proiecte tehnice întocmite anterior depunerii documentelor necesare autorizării, considerăm că " " SRL era în imposibilitate obiectivă să prezinte organului de control o autorizație de construcție la momentul încheierii contractului de proiectare numărul 09/2007.
În schimb " " SRL a putut prezenta echipei de inspecție fiscală înscrisuri din care să reiasă că este beneficiarul investiției ce face obiectul contractului de proiectare: certificat de urbanism nr. 37/05.02.2008, autorizația de desființare nr.45/09.06.2008.
În plus, Decizia nr.363/11.09.2008 prin care a fost respinsă contestația formulată de către " " SRL aduce un argument nou în sensul că societatea nu a realizat venituri în perioada de la înființare și până la 31.12.2007 (moment al rambursării taxei pe valoarea adăugată), dreptul de deducere a taxei luând naștere la momentul exigibilității taxei potrivit art. 14 alineat 1 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal și prin urmare cheltuielile cu serviciile de proiectare respective nu sunt efectuate în folosul operațiunilor taxabile ale societății.
Reclamantul apreciază că organul de inspecție fiscală face o greșeala atunci când confundă dreptul de deducere taxei aferente achizițiilor cu momentul la care aceasta devine exigibilă. Astfel, chiar dacă " " SRL nu ar fi realizat venituri în perioada 27.11.2007 -31.12.2007 nu era decăzut din dreptul de a solicita rambursarea TVA-ului aferent perioadei 27.11.2007 - 31.12.2007 printr-un decont ulterior întocmit într-o perioadă în care " " SRL realizează venituri.
În acest sens sunt și dispozițiile articolului 1471alin.2 Codul Fiscal (Legea nr.571/2003): "n situația în care nu sunt îndeplinite condițiile și formalitățile de exercitare a dreptului de deducere în perioada fiscală dedeclarare sau în cazul în care nu s-au primit documentele de justificare ataxei prevăzute la art. 146, persoana impozabilă își poate exercita dreptul de deducere prin decontul perioadei fiscale în care sunt îndeplinite aceste condiții și formalități sau printr-un decont ulterior, dar nu pentru mai mult de 5 ani consecutivi, începând cu data de 1 ianuarie a anului care urmează celui în care a luat naștere dreptul de deducere."
Cu toate acestea, organul de inspecție fiscală a realizat o verificare superficială a actelor și documentelor contabile aparținând " " SRL, fapt dedus din împrejurarea că în perioada 27.11.2007 - 31.12.2007 societatea a realizat venituri, respectiv, a încasat de la " " SRL contravaloarea avans chirie imobil în valoare de 43.000 RON, așa cum rezultă din ordinul de plată nr.793 datat 20.12.2007.
S-au depus la dosarul cauzei următoarele acte: adresa 42670/11.09.2008, decizia 363/11.09.2008, decizia de impunere 159/02.07.2008, raportul de inspecție fiscală din 01.07.2008, contract proiectare, factura nr. -/19.12.2007, OP 8/20.12.2007, contract de vânzare - cumpărare, certificat înregistrare fiscală din 21.12.2007, notificare, contract închiriere 2014/20.12.2007, certificat de urbanism din 05.02.2008, autorizație de construcție din 09.06.2008.
Pârâtele nu au formulat întâmpinare.
Prin sentința civilă nr. 659 din 10.12.2008 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de contestatoarea - " "SRL în contradictoriu cu intimatele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE
S-a dispus anularea Deciziei de impunere 159/02.07.2008 și Deciziei nr. 363/11.09.2008 și obligat în solidar pârâtele să achite reclamantului suma de 4,15 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Instanța a reținut următoarele:
Prin Raportul de inspecție fiscală -/01.07.2008 nu s-a acordat dreptul reclamantei de a deduce A în sumă de 3642 lei, aferentă serviciilor de proiectare executate în baza contractului de proiectare nr.9/2007, fără prezentarea autorizației de construcție, care să reflecte realitatea operațiunilor apreciind că nu sunt în folosul operațiunilor taxabile.
S-a emis decizia de impunere nr.159/02.07.2008 prin care s-a respins la rambursare suma de 3642 lei și s-a stabilit ca obligație suplimentară aceeași valoare: 3642 lei.
Reclamanta a formulat contestație, care a fost respinsă prin decizia nr. 363/11.09.2008 cu motivarea că nici autorizația de desființare nr.45/2008 și nici certificatul de urbanism nr. 37/2008 nu sunt suficiente în dovedirea condițiilor dispozițiilor art. 145 alin.2 lit. a din Codul fiscal.
S- mai constatat că ulterior în favoarea reclamantei s-a emis autorizația de construcție nr.45/09.06.2008.
Instanța a constatat că în conformitate cu Legea nr.50/1990 - modificată proiectul de execuție este un act prealabil emiterii autorizației, act pe care autoritatea publică emitentă a actului administrativ îl analizează ca o condiție sine qua non a eliberării autorizației de construcție și că interpretarea pârâtelor excede dispozițiilor art.145 din Legea nr.571/2003 deoarece investiția asupra imobilului ce constituie fondul de comerț al reclamantei generează operațiuni taxabile fie în realizarea obiectului de activitate propriu fie prin închiriere și încasarea chiriei.
Împotriva sentinței 659/10 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bacău au declarat recurs B în nume propriu și în numele ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE B și L
Motivând recursul, arată că sentința este nemotivată, instanța constatând doar că în conformitate cu Legea 50/1991 proiectul de execuție este un act prealabil emiterii autorizației și că interpretarea pârâtelor excede dispozițiile art. 145 din Legea 571/2003. se mai arată că în mod greșit s- reținut că ulterior în favoarea reclamantei s-a emis autorizația de construire nr. 45/2008 în condițiile în care este autorizație de demolare și nu de construire.
Apreciază recurenta că împrejurarea obținerii de venituri din închiriere nu are relevanță, iar faptul că societatea nu deține autorizație de construire nu conferă dreptul de deducere a, autorizația fiind documentul care atestă beneficiarul construcției.
Prin recursul declarat Las olicitat modificarea sentinței recurate în sensul recunoașterii dreptului de a deduce suma de 3642 lei reprezentând TVA aferent contractului de proiectare nr. 9/2007 precum și anularea parțială a raportului de inspecție fiscală nr. -/01 iulie 2008.
se arată că prin contestația adresată solicitat anularea parțială a actelor alocate în sensul recunoașterii dreptului de a deduce TVA în sumă de 3642 aferent serviciilor de proiectare extindere locală - depozit încălțăminte ce a făcut obiectul contractului de proiectare nr. 9/2007 iar prin decizia 363/2008 a fost respinsă contestația împotriva acestei decizii formulând acțiunea ce a făcut obiectul analizei instanței de fond. Apreciază recurenta că instanța a lăsat nesoluționată cererea privind recunoașterea dreptului de deducere a TVA în sumă de 3642 lei, nepronunțându-se nici asupra cererii privind anularea parțială a raportului de inspecție fiscală. Totodată se arată că în mod greșit s-a dispus anularea în întregime a deciziei de impunere deși solicitat anularea în parte și tot în mod greșit a dispus obligarea la plata cheltuielilor de judecată, deși nu le-a solicitat.
În recurs s-a depus autorizația de construire 358 din 01 august 2008.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și din perspectiva dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, această instanță apreciază că recursul B este nefondat, găsind însă întemeiat recursul declarat de L
Cu privire la recursul B instanța reține că apărările invocate sunt neîntemeiate.
Astfel, critica referitoare la nemotivarea hotărârii nu se confirmă, sentința recurată cuprinzând motivele care au format convingerea instanței în accepțiunea dispozițiilor art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă.
Nici argumentele invocate ca temei al reformării sentinței recurate nu pot fi reținute, a interpretării dată de organele fiscale dispozițiilor art. 145 Cod fiscal, fiind contrară scopului dispozițiilor fiscale.
În fapt se reține că prin raportul de inspecție fiscală 15161/01 iulie 2008 s-a reținut, printre altele că societate verificată nu avea dreptul să deducă TVA în sumă de 3642 lei aferentă facturii nr. -/19.12.2008 emisă de L B, reprezentând întocmire proiect "extindere hală producție - depozit încălțăminte" conform Contractului 9/2007, organele de inspecție fiscală apreciind că nefiind eliberată la data controlului autorizației de construire, nu sunt îndeplinite condițiile pentru incidența art. 145 Cod fiscal operațiunea nefiind reală.
Prin interpretarea corectă a dispozițiilor legale, instanța de fond a reținut că aprecierea organului fiscal excede dispozițiilor art. 145 din Legea 571/2003. astfel, potrivit art. 145 al. 2 orice persoană are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul realizării de operațiuni taxabile. Contractul având ca obiect proiectare extindere hală - depozit încălțăminte reprezintă o operațiune în scopul realizării obiectului de activitate, iar împrejurarea că proiectul a fost realizat, reclamanta a achitat contravaloarea serviciului de proiectare urmată de obținerea autorizației de demolare iar ulterior de obținerea autorizației de construire (depusă în recurs) formează convingerea instanței asupra realității operațiunii taxabile.
Cum contractul de proiectare a fost încheiat și executat în folosul operațiunilor taxabile în accepțiunea art. 145 al. 2 Cod fiscal, lipsa autorizației de construire la data controlului nu reprezintă un argument care să determine nedeductibilitatea aferent serviciului de proiectare. De altfel, serviciul de proiectare contractat a fost necesar obținerii autorizației de construire, aceasta eliberându-se potrivit art. 8 al. 2 din legea 50/1991 și art. 7 al. l lit. c numai ca urmare a întocmirii de către solicitant a unui proiect tehnic.
Reclamanta era în imposibilitate a prezenta autorizația de construire la data controlului din moment ce abia se întocmise proiectul de execuție, iar emiterea autorizației presupune obținerea a numeroase avize și îndeplinirea mai multor formalități.
Este adevărat că instanța de fond a reținut eronat și autorizația 45/09 iunie 2008 este de construire, având în vedere că este autorizație de desființare, însă această eroare nu este de natură a duce la reformarea hotărârii, ținând cont de faptul că autorizația de desființare a reprezentat un act premergător obținerii autorizației de construire.
Pentru cele ce preced în baza art. 312 Cod procedură civilă instanța va respinge recursul
În ce privește recursul L B, instanța apreciază incidența dispozițiilor art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă, impunându-se reformarea hotărârii pentru considerentele ce urmează:
Prin acțiunea ce investit instanța de fond reclamanta a solicitat anularea deciziei 363/2008 prin care a fost respinsă contestația, anularea în parte a raportului de inspecție fiscală -/01 iulie 2008 și a deciziei de impunere în ce privește suma de 3642 lei, sumă ce reprezintă TVA considerată de organul fiscal a fi nedeductibilă.
Totodată s-a solicitat recunoașterea de către instanță a dreptului de a duduce suma mai sus menționată.
Prin sentința recurată, instanța a anulat decizia 363/11 septembrie 2008, și decizia de impunere 159/02 iulie 2008.
Pentru considerentele expuse cu prilejul soluționării recursului această instanță a reținut că interpretarea dată de instanța de fond dispozițiilor art. 145 Cod fiscal, raportat la situația de fapt reținută este legală, recurenta - reclamantă având dreptul de a deduce suma de 3642 lei aferentă serviciului de proiectare pentru extinderea unei hale.
Pornind de la acest aspect, se reține că soluționând cauza, instanța de fond nu s-a pronunțat în temeiul art. 18 din Legea 554/2004 și asupra raportului de inspecție fiscală, raport ce constituie un act administrativ fiscal premergător care fost contestat prin cererea de chemare în judecată, nepronunțându-se în mod expres, așa cum a solicitat reclamanta asupra recunoașterii dreptului de a deduce suma de 3642 lei.
Prin urmare, instanța nu s-a pronunțat asupra a ceea ce s- cerut.
Pe de altă parte, anulând în întregime decizia de impunere nr. 159/20 iulie 2008 instanța a acordat mai mult decât reclamanta a solicitat tot mai mult acordând și prin obligarea la plata cheltuielilor de judecată, deși reclamanta nu le-a solicitat.
Reținând ca întemeiate criticile invocate de recurenta L, instanța în baza art. 312 Cod procedură civilă cu art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă va admite recursul declarat de reclamantă, va modifica în parte sentința recurată în sensul că va anula în parte raportul de inspecție fiscală numai în ce privește nedeductibilitatea sumei de 3642 lei, va anula în parte decizia de impunere sub aspectul aceleiași sume căruia instanța recunoscut dreptul de aod educe și a înlătura obligația de plată a cheltuielilor de judecată, urmând a menține celelalte dispoziții.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul contencios administrativ - fiscal declarat de recurentele - pârâteDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE- în nume propriu și în numeleADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE B - ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂîmpotriva sentinței civile nr. 659 din 10.12.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Admite recursul contencios administrativ - fiscal declarat de recurenta - contestatoareC SRLîmpotriva aceleiași sentințe mai sus citate, modifică în parte sentința recurată în sensul că anulează în parte raportul de inspecție fiscală nr.-/01 iulie 2008 în ce privește nedeductibilitatea sumei de 3.642 lei reprezentând A-ul aferent contractului de proiectare nr.9/2007, recunoaște dreptul recurentei reclamante de a deduce suma de 3642 lei, anulează în parte decizia de impunere 159 din 02 iulie 2008 sub aspectul sumei de 3.642 lei, înlătură obligația de plată a cheltuielilor de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 aprilie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier șef secție comercială, |
Red.
Red.
Tehnored. 2 ex. 04 mai 2009
Președinte:Maria Violeta ChiriacJudecători:Maria Violeta Chiriac, Lăcrămioara Moglan, Vera
