Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 473/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 473
Ședința publică din 24 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Hrudei
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 3: Gabriel Adrian
GREFIER: -
S-a luat spre examinare - în vederea pronunțării - recursul formulat de către reclamantul împotriva Sentinței civile nr. 3072 din 30 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI M, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de primă înmatriculare.
dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 10 februarie 2010, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru termenul din 17 februarie 2010 și ulterior pentru termenul de astăzi.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 3.072 din data de 30 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Maramureșa fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul - împotriva pârâtelor DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B M, având ca obiect contencios administrativ. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că obligația de plată a taxei de poluare s-a născut potrivit art. 4 din nr.OUG 50/2008 cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, iar determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 din același act normativ, pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) se clasifică din punct de vedere al poluării luându-se în considerare și deprecierea autoturismului.
De asemenea a mai susținut prima instanță, în conformitate cu prevederile art. 8 din nr.OUG 50/2008 modificată, atunci când un autovehicul, pentru care s-a plătit taxa în România este ulterior scos din parcul auto național, se restituie valoarea reziduală a taxei, iar această valoare reziduală, reprezentând taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul, dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național.
Atât timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare pentru autoturismul cumpărat de reclamant este egală cu valoarea reziduală a taxei pentru un autoturism identic cu cel importat de reclamant, scos din parcul auto național în aceeași zi cu cea în care s-a solicitat înmatricularea primului autoturism, instanța de fond a considerat că nu există nici o încălcare a legislației comunitare, neavând caracter discriminatoriu.
În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de Justiție Europene, statele membre pot prevede taxarea diferențiată a unor produse similare cu condiția ca acestea să se bazeze pe criterii obiective. Aceste criterii sunt respectate prin adoptarea nr.OUG 50/2008.
Nu a fost reținută de către instanța de fond nici încălcarea prevederilor art. 28 din Tratat, deoarece nr.OUG 50/2008 nu cuprinde dispoziții cu privire la diferențierea taxei pe criterii cantitative cunoscând că art. 28 din tratat limitează restricțiile cantitative.
Aceeași C de Justiție Europeană a mai stabilit că taxa de primă înmatriculare, implicit și cea de poluare nu constituie o taxă vamală în sensul celor arătate de art. 25 (fost art. 12) din Tratatul de instituire a Comunității Europene.
De asemenea, potrivit art. 11 din nr.OUG 50/2008 modificată privind restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule "Taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență".
Instanța de fond a relevat și faptul că, până la această dată, Curtea Constituțională, a pronunțat un număr de 6 decizii prin care a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor nr.OUG 50/2008 modificată, respectiv deciziile: nr. 1344/09.12.2008, nr. 499/07.04.2009, nr. 834/26.05.2009, nr. 802/14.05.2009, nr. 1178/17.09.2009 și nr. 586/14.04.2009.
S-a mai precizat și faptul că OUG50/2008 a fost adoptată în contextul în care Comisia Europeană derulează procedura "infrigement" împotriva României în temeiul art. 226 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene.
În conformitate cu prevederile art. 35 din Constituție statul trebuie să asigure cadrul legislativ pentru un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, astfel că adoptarea nr.OUG 50/2008 este dată în aplicarea prevederilor constituționale menționate și nu are caracter retroactiv deoarece a redefinit doar taxa specială pe autoturisme, care a avut un pronunțat caracter de taxă pe poluare.
În final, a precizat instanța de fond, taxa pe poluare nu este un impozit, ci o taxă ecologică, situație în care prevederile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene nu sunt aplicabile.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul - solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecarea cauzei pe fond, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9.pr.civ..
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. 128/22.06.2009 a M ca nefondată precum și anularea actelor administrative fiscale emise de SMp rin care s-a încasat la bugetul de stat suma de 3.398 lei achitată la Trezoreria mun. S M cu chitanța seria - nr. -/05.05.2009 și obligarea pârâtei S M să-i restituie întreaga sumă, cu dobânda de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere.
Astfel, reclamantul a arătat că în data de 30.01.2009 a achiziționat un autovehicul marca dintr-un stat membru al Uniunii Europene, respectiv Germania, pentru înmatricularea căruia în România a fost obligat să plătească suma de 3.398 lei cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule prev. de art. 2141-3Cod fiscal. Considerând nelegală perceperea acestei taxe, reclamantul s-a adresat S M cu solicitarea de a-i fi restituită suma achitată, dar prin decizia nr. 128/22.06.2009 Mar espins contestația ca fiind nefondată, situație în care considerându-se vătămat într-un drept al său s-a adresat instanței.
De asemenea, reclamantul a subliniat că atât taxa de primă înmatriculare a cărei restituire o solicită cât și taxa de poluare, în vigoare în momentul de față contravin reglementărilor comunitare, respectiv art. 25, 28 și 90 parag. 1 și 2 din Tratatul de instituire a Comunității Europene.
În sprijinul susținerilor sale, reclamantul a invocat atât dispoziții art. 148 alin. 2 din Constituția României cât și cele ale Tratatului
În privința nr.OUG 50/2008, reclamantul a învederat că aceasta a intrat în vigoare începând cu data de 1 iulie 2008, astfel încât se aplică numai raporturilor juridice care se sub imperiul ei, iar taxa de primă înmatriculare achitată în temeiul art. 2141-2.pr.fiscală fiind o taxă percepută și încasată la bugetul de stat pentru autovehicule înmatriculate înainte de 1 iulie 2008, nu are nimic de a face cu taxa de poluare instituită de nr.OUG 50/2008, dar ambele taxesunt discriminatorii.
De asemenea, reclamantul apreciază că are dreptul la scutirea plății taxei de primă înmatriculare, deoarece nu se încadrează în nici una din situațiile legal stabilite ca fiind situații generatoare a obligației de plată a taxei respective.
Prin urmare, această taxă s-a perceput în încălcarea disp. art. 90 parag. 1 din Tratatul, deci este o plată făcută cu aplicarea eronată a dispozițiilor legale, impunându-se a fi restituită plătitorului.
Invocând dispozițiile Tratatului de Aderare al României la Uniunea Europeană, reglementări precum interpretările Curții Europene de Justiție, reclamantul susține că taxa de primă înmatriculare are un vădit caracter ilicit, iar instanțele judecătorești au obligația de a respecta dispozițiile dreptului comunitar.
Pârâta M prin ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SMa depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond.
În primul rând, pârâta a menționat că taxa de poluare constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de către Administrația Fondului pentru Mediu, astfel că este necesar ca această autoritate să fie introdusă în cauză având calitate procesuală pasivă având în vedere și prev. art. 131din OUG nr. 25/2008 pentru modificarea și completarea nr.OUG 196/2005,
Cu referire la modalitatea de restituire a acestei taxe, pârâta a invocat prev. nr.HG 686/2008 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a nr.OUG 50/2008 și Ordinul Președintelui ANAF nr. 986/2008.
Pe fondul cauzei, pârâta a relevat că luând în considerare recomandările Comisiei Europene, Guvernul a reconsiderat definirea taxei speciale auto redefinind-o ca o taxă de poluare prin nr.OUG 50/2008, iar prin deciziile nr. 948/23.09.2009, nr. 1.028/07.10.2009 și nr. 1.145/16.10.2008, Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile Codului fiscal privind taxa specială de înmatriculare sunt abrogate prin art. 14 alin. 2 din nr.OUG 50/2008.
De asemenea, pârâta a menționat că prin decizia nr. 1.344/09.12.2008 a Curții Constituționale s-a stabilit modalitatea de restituire a diferenței între suma achitată de contribuabil în perioada 101.2008 - 30.06.2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și cuantum, rezultat din aplicare prezentelor prevederi privind taxa de poluare, nu generează un contencios constituțional, astfel că instanța de judecată este cea care interpretează și aplică legea cu privire la stingerea a două obligații fiscale prin compensare.
În argumentare, pârâta a invocat mai multe tratate la care România este semnatară.
Față de aceste considerente, pârâta apreciază că autovehiculele înmatriculate până la data de 1 ianuarie 2007 au fost supuse unor conditii de mediu - minim Euro 3, accizele plătite de autovehiculele mari generatoare de poluare, iar a supune si aceste autovehicule unei taxe pe poluare ar însemna o dublă discriminare față de cele care au plătit taxa de primă înmatriculare sau care plătesc taxa pe poluare, acestea putând fi autovehicule EURO sau cu un nivel ridicat de emisii poluante.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată că este fondat pentru următoarele considerente:
Referitor la incidența dispozitiilor nr.OUG 50/2008, Curtea constată următoarele:
Reclamantul în data de 30.01.2009 a achiziționat un autovehicul marca de la numitul care anterior, la 10.01.2009 l-a achizitionat dintr-un stat membru al Uniunii Europene, respectiv Germania. Pentru înmatricularea acestui autoturism în România recurentul a fost obligat să plătească suma de 3.398 lei cu titlu de taxă de poluare pentru autovehicule. Considerând nelegală perceperea acestei taxe, reclamantul s-a adresat S M cu solicitarea de a-i fi restituită suma achitată, dar prin decizia nr. 128/22.06.2009 Mar espins contestația ca fiind nefondată, situație în care considerându-se vătămat într-un drept al său s-a adresat instanței.
Instanta de recurs, urmarind modificarile succesive ale OUG50/2008, constata faptul ca achitarea taxei de poluare a avut loc dupa data modificarii OUG50/2008 prin OUG218/2008 si OUG 7/2009, respectiv la data de 05.05.2009. Astfel, chitanta seria - nr - este datata 05.05.2009 iar OUG 218/2008 a fost publicata in Monitorul Oficial in data de 11.12.2008, iar OUG7/2009 in Monitorul Oficial din 19.02.2009. In consecinta, compatibilitatea OUG50/2008 cu prevederile comunitare incidente trebuie analizata prin raportare la modificarile aduse formei initiale a ordonantei.
Analiza trebuie efectuata in primul rand prin relevarea scopului urmarit de catre Guvernul Romaniei prin adoptarea celor doua ordonante de urgenta. Astfel, in preambului ordonantei de urgenta 218/2008 se prevede faptul ca adoptarea acesteia a fost necesara avand in vedere:
-,concluziile analizei gradului deadâncire a crizei financiare și economice în luna octombrie, care relevă o scădere importantă a piețelor auto și a producției industriei furnizoare, precum și măsurile de susținere a sectorului de automobile, afectat de criza financiară internațională;
-faptul că Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigurepăstrarea locurilor de muncă în economia românească,iar la un loc de muncă în industria constructoare sunt 4 locuri de muncă în industria furnizoare,
Este lipsit de echivoc faptul ca intentia legiuitorului nu mai are are nicio legatura cu scopul declarat al adoptarii OUG50/2008, care potrivit enuntului din preambulul acestui act normativ urmarea initial,asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu,ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene, având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale,
Schimbarea de intentie declarata expres de catre legiuitor nu lasa loc vreunei interpretari. Astfel, de la necesitatea sustinerii unor programe de protectie a mediului prin imbunatatirea calitatii aerului si pentru incadrarea in valorile limita prevazute de legislatia comunitara in acest domeniu, scopul declarat al OUG50/2008 s-a transformat in protejarea industriei interne de autovehicule si pastrarea locurilor de munca angrenate in productia de autovehicule.
Intentia legiuitorului nu a suferit vreo modificare prin OUG7/2009 sub aspectul protejarii industriei interne de autoturisme, ci acest ultim act normativ are un declarat caracter reparatoriu, propunandu-si inlaturarea discriminarilor intre contribuabilii care au achitat taxa de poluare anterior si ulterior datei de 15 decembrie 2008, data intrarii in vigoare a OUG218/2008. Impactul negativ in plan social enuntat in preambulul ordonantei a fost inlaturat printr-o ajustare a nivelului taxei, insa acest fapt nu a produs nici o modificare cu privire la scopul declarat al OUG218/2008, anterior analizat.
Trebuie enuntat in acest context si faptul ca, desi initial taxa de poluare era datorata la prima inmatriculare a autoturismelor in Romania, indiferent daca este vorba despre autoturisme noi sau second hand, prin modificarile OUG 50/2008, o anumita categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare. Astfel,autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor <LLNK 12008 50180 301 0 46>Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008, Intr-un mod deloc intamplator, categoria de autoturisme exceptata de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autorismelor produse in Romania, o noua dovada a intentiei clare de protejare a industriei interne in detrimentul produselor importate.
Pentru aceste argumente, prin ultimele modificari aduse OUG50/2008, taxa de poluare incalca prevederile art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitatilor Europene.
Astfel, in jurisprudenta referitoare la art. 90 din Tratatul CE, Curtea de Justitie Europeana a explicat care sunt conditiile in care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele nationale si produsele importate, trebuie sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscala nationala trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor.
In consecinta, atunci cand produsele interne si produsele importate se afla intr-un raport de concurenta, iar prin efectul unei norme fiscale nationale se creaza o discriminare, astfel incat consumatorii sunt descurajati sa aleaga produsele importate in vederea realizarii unui scop declarat de protejare a industriei nationale si a locurilor de munca, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscala nationala contrara art. 90 trebuie inlaturata de la aplicare.
In urma modificarilor aduse prin OUG218/2008 si OUG 7/2009, norma interna indeplineste toate criteriile pentru a fi declarata incompatibila cu art. 90 din Tratatul CE. Astfel, exista atat o discriminare intre autoturismele second-hand inmatriculate deja intr-un stat membru al Uniunii Europene si care se inmatriculeaza in Romania si autoturismele second hand deja inmatriculate in Romania si mai mult, exista si o discriminare intre o anumita categorie de autoturisme noi, cu caracteristicile celor produse in Romania si restul autoturismelor noi, discriminare introdusa de catre legiuitor cu intentia declarata de protejare a industriei nationale, scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a marfurilor, fortei de munca si capitalului. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele nationale, astfel incat alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse, in speta fie spre cele deja inmatriculate in Romania, fie spre cele produse in Romania.
Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusa in discutie si prin lansarea unei proceduri de,infringement, de catre Comisia Europeana, la data de 25.06.2009, in temeiul art. 226 din Tratatul CE. Astfel, prin declansarea acestei proceduri, Comisia considera ca prevederile legislatiei romanesti conform carora taxa de poluare se suspenda pentru anumite autovehicule insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor masini de ocazie, protejand industria nationala a autovehiculelor noi. Comisia se refera astfel la ultima forma a taxei de poluare.
Comisia a mentionat doua aspecte care ridica semne de indoiala asupra compatibilitatii taxei de poluare, in ultima forma a acesteia. Astfel, Comisia a motivat declansarea procedurii de infringement pe urmatoarele argumente: criteriul primei inmatriculari nu este o cerinta pe deplin obiectiva, deoarece nu tine seama de calitatea intrinseca a masinilor, iar in anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea masinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar pe de alta parte, in urma aplicarii cerintei de prima inmatriculare, toate masinile noi inmatriculate in perioada stabilita de legislatia romaneasca care intra direct pe piata masinilor de ocazie din aceasta tara, circula fara sa fie supuse acestei taxe, pe de alta parte, masinile de o calitate asemanatoare care urmeaza sa fie inregistrate in Romania in aceasi perioada dar nu pentru prima data si care intra in concurenta directa cu produsele nationale, vor fi supuse unei taxe substantiale.
În cauza de față se impune a se reține aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 90 din Tratat.
Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a că art. 90 din Tratat produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art. 90 parag. 1 din Tratat s-a decis în cauza conexată și unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.
Cum România este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe.
Pe de altă parte obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și Executivului însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunăoară autoritățile fiscale. Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de România ca stat membru.
Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a Tratatului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util.
In mod gresit insa sustine recurentul ca pentru înmatricularea în România a autotursimului a fost obligat să plătească suma de 3.398 lei cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule prev. de art. 2141-3Cod fiscal. La momentul nasterii raportului fiscal - prin plata catre SMa sumei de 3.398 lei achitată la Trezoreria mun. S M cu chitanța seria - nr. -/05.05.2009 erau in vigoare dispozitiile OUG nr 50/2008 referitoare la taxa de poluare pentru autovehicule.
Potrivit art 1 din OUG nr 50/2008 se stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Potrivit art 5 din OUG nr 50/2008 taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă, dar se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației Fondului pentru Mediu.
Din această perspectivă se impune admiterea recursului declarat de reclamantul - împotriva sentinței civile nr. 3.072 din data de 30 septembrie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe. În cadrul noului ciclu procesual, primam instanță - cu respectarea principiului disponibilității și rolului activ, va clarifica cadrul procesual - prin punerea în discuție a necesității împrocesuării și a Administrației Fondului pentru Mediu care este beneficiara taxei percepute de S.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul - împotriva sentinței civile nr. 3.072 din data de 30 septembrie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș. pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - ---
GREFIER,
-
Red.
Dact./5 ex./ 2010.
Jud.fond. Șt..
Președinte:Maria HrudeiJudecători:Maria Hrudei, Floarea Tămaș, Gabriel Adrian
